Încheierea civilă nr. 3128/2013. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
R.
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 3128/2013
Ședința Camerei de consiliu din data de 15 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR: V. LAURA G. GREFIER: A. Z.
Pe rol fiind examinarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de către reclamanta SC P. R. S. .
Soluționarea cererii s-a dispus în camera de consiliu fără citare, potrivit art. 18, alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra cererii de reexaminare.
TRIBUNALUL,
Deliberând, reține că prin cererea de reexaminare înregistrată pe rolul acestui tribunal, sub numărul de mai sus, la_, reclamanta S.C. P. R. S.R.L. a solicitat stabilirea cuantumului taxei de timbru pe care are obligația să o achite la suma de 120 lei. Totodată, reclamanta a solicitat să se dispună suspendarea termenului de 10 zile în care are obligația de a achita taxa de timbru sub sancțiunea anulării cererii, până la soluționarea taxei de timbru.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că suma stabilită în sarcina sa este de 15.170,4 lei și este aferentă cererii formulate la_ având ca obiect pronunțarea unei încheieri din care să rezulte că este titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva debitoarei S.C LSR.L. în cuantum de 1.105.940,09 lei, astfel cum figurează pe tabelul definitiv consolidat al creditorilor acestei debitoare. Reclamanta a mai arătat că a învestit instanța cu soluționarea unei cereri în temeiul art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, care conferă dreptul și obligația judecătorului sindic de a soluționa orice altă cerere în procedura insolvenței, astfel că, având în vedere calificarea juridică a cererii, nu se impune plata unei taxe de timbru la valoare și devine incident art. 6 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997, care reglementează obligația de a plăti o taxă de timbru fixă de 120 lei.
Reclamanta a mai arătat că în cazul admiterii cererii sale nu se va îndrepta împotriva S.C. LSR.L. în scopul executării silite deoarece aceasta este în faliment și față de art. 36 din Legea nr. 85/2006, astfel că nu va putea obține executarea silită a S.C.
LSR.L. și taxa judiciară de timbru de 15.170,4 lei apare ca disproporționat de mare. Totodată, reclamanta a arătat că măsura suspendării termenului de 10 zile în care are obligația de a achita taxa de timbru sub sancțiunea anulării cererii, până la soluționarea
taxei de timbru, se impune pentru a-i da posibilitatea efectivă de a recurge la dreptul de a formula reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru.
Analizând cererea formulată, tribunalul reține următoarele:
Prin rezoluția din_, s-a stabilit în sarcina reclamantei S.C. P. R. S.R.L. obligația de a achita taxa judiciară de timbru de 15.170,40 lei, măsură ce a fost comunicată acesteia la_ . Cererea de reexaminare a fost formulată de către reclamantă în termenul prevăzut de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, față de prevederile art. 183 alin. 1 din noul Cod proc.civ., fiind expediată prin poștă la_ .
Cererea de chemare în judecată pentru care s-a stabilit taxa judiciară de timbru contestată a fost înregistrată de către reclamantă la_, în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., dosar având ca obiect procedura insolvenței împotriva debitoarei S.C. LSR.L. Prin încheierea din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ s-a dispus disjungerea cererii formulate de către reclamanta S.C. P. R. S.R.L. și înregistrarea acesteia sub un nou număr de dosar, cu repartizarea acestuia potrivit art. 99 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, reținându-se în motivare că cererea nu este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006, ci pe dispozițiile dreptului comun.
Prin cererea de chemare în judecată menționată, reclamanta S.C. P. R. S.R.L. a solicitat pronunțarea unei încheieri din care să reiasă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței sale împotriva debitoarei S.C. LSR.L.. în cuantum de 1.105.940,09 lei, figurând pe tabelul definitiv consolidat al creditorilor acestei debitoare. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, "atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora";.
Conform prevederilor art. 6 lit. c din Legea nr. 146/1997, se taxează cu 120 lei acțiunile, cererile și contestațiile "introduse în temeiul Legii nr. 85/2006";. Cu privire la incidența acestor din urmă prevederi legale, tribunalul reține că indicarea de către parte a temeiului de drept al cererii sale ca fiind Legea nr. 85/2006, nu este suficientă pentru a atrage incidența dispozițiilor art. 6 lit. c din Legea nr. 146/1997, fiind necesar în acest sens ca temeiul juridic, adică însăși calificarea juridică a cererii să privească aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006.
Nu poate fi primită, susținerea reclamantei în sensul că art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 conferă judecătorului sindic obligația și dreptul de a soluționa orice altă cerere în procedura insolvenței, în afara celor enumerate la alin. 1 al aceluiași articol de lege, de vreme ce dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 stabilesc în mod expres o limitare a competenței judecătorului sindic pe lângă cele stabilite la alin. 1, la
"controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei";. Deci nu orice
fel de cerere poate fi soluționată de judecătorul sindic, iar simpla formulare a unei cereri în dosarul având ca obiect procedura insolvenței împotriva unei debitoare, și simpla invocare a prevederilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 nu pot atrage în mod automat competența judecătorului sindic și nici incidența art. 6 lit. c din Legea nr. 146/1997, relevante în acest sens fiind obiectul și cauza cererii respective.
Or, în speță, deși reclamanta a invocat prevederile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 pentru a justifica competența judecătorului sindic și taxarea cererii cu suma de
120 lei, această împrejurare nu este în sine suficientă pentru a atrage incidența dispozițiilor art. 6 lit. c din Legea nr. 146/1997. Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată formulate de către reclamanta S.C. P. R. S.R.L. și motivele de fapt și de drept invocate de către aceasta în susținerea cererii, tribunalul constată că cererea respectivă nu își are cauza juridică în prevederile Legii nr. 85/2006, fiind o cerere de constatare a existenței unui drept de creanță al reclamantei față de o societate aflată în procedura insolvenței, formulată de către o creditoare care a formulat anterior cerere de declarare a aceleiași creanței împotriva debitoarei din acea procedură, creanță care a și fost înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei, după cum invocă însăși reclamanta. O astfel de cerere nu poate fi considerată nici ca fiind o cerere de natură judiciară aferentă procedurii insolvenței și nici ca privind controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar sau al lichidatorului judiciar și nu poate fi apreciată ca avându-și cauza juridică și temeiul juridic în dispozițiile Legii nr. 85/2006, care stabilește cu privire la creanțele înscrise în tabelul definitiv al creanțelor doar posibilitatea contestării în condițiile art. 75 din același act normativ.
Prin urmare, în cauză nefiind întrunite cerințele art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 și ale art. 6 lit. c din Legea nr. 146/1997, în mod corect s-a stabilit taxa judiciară de timbru în sarcina reclamantei ca fiind în cuantum de 15.170,4 lei, în acest sens fiind dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. g și alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 146/1997.
Împrejurarea că reclamanta nu și-ar putea recupera prin executare silită taxa judiciară de timbru din averea debitoarei nu este de natură să influențeze aprecierea asupra calificării juridice a acțiunii formulate de către aceasta, după cum nici vreo apreciere cu privire la mărimea cuantumului taxei judiciare de timbru nu poate fi avută în vedere la soluționarea cererii de reexaminare în condițiile art. 18 din Legea nr. 146/1996, nefiind un criteriu prevăzut de lege la stabilirea și verificarea legalității stabilirii taxei judiciare de timbru. Dimpotrivă, mărimea cuantumului creanței a cărei constatare o urmărește reclamanta prin cererea formulată este cea care determină, în condițiile art. 2 alin. 1 lit. g și alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 146/1997 mărimea cuantumului taxei judiciare de timbru aferente acesteia.
În ce privește cererea reclamantei de a se dispune suspendarea termenului de 10 zile în care are obligația de a achita taxa de timbru sub sancțiunea anulării cererii, până la soluționarea taxei de timbru, tribunalul reține că aceasta excede obiectul cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilit de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, aceasta putând privi doar modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel că nu poate fi soluționată de către completul de judecată învestit cu soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru în condițiile art. 18 alin. 3 din Legea nr.
146/1997, simpla formulare a acestei cereri în cuprinsul cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru nefiind de natură să înlăture competența de soluționare a acesteia ce revine completului investit cu soluționarea acțiunii și care face aplicarea prevederilor art. 200 din noul Cod proc.civ.
Pentru considerentele arătate, în baza art. 18 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, tribunalul va respinge, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare formulată de reclamanta
S.C. P. R. S.R.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
Respinge cererea de reexaminare formulată de reclamanta S.C. P. R. S.R.L., cu sediul procesual ales la P. a Mădălina și Pătuleanu E., în mun. B., S. U. nr. 223, et. 3, sectorul 3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR, GREFIER,
V. LAURA G. A. Z.
Red/Dact/GLO/3ex./_
| ← Sentința civilă nr. 777/2013. Acțiune în constatare | Decizia civilă nr. 54/2013. Acțiune în constatare → |
|---|
