Decizia civilă nr. 569/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M A N I A
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 569/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: C. C. JUDECĂTOR: D. H. JUDECĂTOR: M. C. B. GREFIER: T. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta SC D. C. ADJUSTERS B. S. în contradictoriu cu intimata G. A. SA, împotriva sentinței civile nr. 6718/2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, cauza având ca obiect în primă instanță pretenții.
La ambele apeluri nominale se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța, prin raportare la dispozițiile art.2821alin.1 coroborat cu dispozițiile art. 1591alin. 2 Cod.proc.civ., constată că este competentă teritorial, general și material să soluționeze prezentul recurs dedus judecății.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a comunicat prin fax la data de 30 octombrie 2013, de către intimată, un înscris prin care invocă excepția nulității recursului.
Se constată faptul că recurenta a fost citată cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 831 lei și timbru judiciar în cuantum de 2,5 lei, obligație ce a nu a fost îndeplinită de către recurentă.
Instanța, din oficiu, invocă excepția nelegalei timbrări a recursului și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate, a cărui soluționare se impune a se face cu prioritate față de excepția nulității recursului invocată de către intimată.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 6718/2013 pronunțată la data de 11 aprilie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G. A. SA în contradictoriu cu pârâta SC D. C. ADJUSTER’S B. S. și cu intervenientul P. O. și în consecință a fost obligată pârâta SC D. C. ADJUSTER’S B. S. pentru WURTEMBERGISCHE VERSICHERUNG AG să
plătească în favoarea reclamantei G. A. SA, suma de 26.290,34 lei, cu titlu de despăgubiri achitate în dosarul de daună nr.KCJ/2882/09, a fost obligată pârâta SC D. C. ADJUSTER’S B. S. pentru WURTEMBERGISCHE VERSICHERUNG AG să plătească în favoarea reclamantei G. A. SA, penalități pentru întârziere aferente debitului principal, în cuantum de 0,1 % pe zi, calculate începând de la data de_ și până la data achitării integrale a debitului și a fost obligată pârâta să plătească în favoarea reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 2487,12 lei, reprezentând taxe de timbru, suma de 500 lei, reprezentând onorariul de expert.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în data de_, ora 19, în localitatea C. -N., pe str.Primăverii, a avut loc un accident rutier întrucât conducând auto marca Opel Combo cu nr. de înmatriculare VEC OS 14 intervenientul P. O., a deschis brusc portiera stânga în timp ce autovehiculul staționa, avariind astfel auto marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare_, condus de P. Virgil care circula regulamentar prin partea stângă, așa cum rezultă din constatarea amiabilă de accident care se coroborează cu răspunsul intervenientului forțat P. O. la interogatoriu, cu declarația dată reclamantei de conducătorul autovehiculului avariat și cu declarația martorului P. Virgil Victor. La data producerii accidentului rutier anterior descris, autoturismul marca Opel Combo cu nr. de înmatriculare VEC-OS-14 era condus de intervenient și era asigurat cu polița de asigurare nr.40-1967730-21 la Wurttembergische Versicherung AG, iar autovehiculul marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare_ se afla la aceeași dată în proprietatea lui P. Virgil și avea încheiată asigurarea facultativă pentru avarii și furt nr.K 2. la reclamantă. La cererea proprietarului autovehiculului marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare_, reclamanta a constituit dosarul de daună nr.KCJ_ și prin OP nr.10177 din_ a achitat societății de service, suma de 26.290,34 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor necesare remedierii avariilor cauzate prin accidentul rutier provocat de șoferul autovehiculului asigurat la asiguratorul german, așa cum rezultă din factura fiscală nr.92602 din_ care se coroborează cu declarația de acceptare a despăgubirii dată de despăgubit conform căreia a fost integral despăgubit și nu mai are pretenții de la reclamantă. În baza raportului de asigurare dintre proprietarul autovehiculului marca Opel Combo și asiguratorul german Wurttembergische Versicherung AG, reclamanta a solicitat pârâtei achitarea contravalorii reparațiilor autovehiculului marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare_, iar prin adresa nr.408/_ a convocat-o la conciliere pentru data de_ în acest scop, dar pârâta nu a achitat reclamantei suma pretinsă cu acest titlu.
Cu privire la primul capăt de cerere, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor articolului 998 din Codul civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit dispozițiilor articolului 999 din Codul civil, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
Raportând aceste texte legale la starea de fapt anterior expusă, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor articolului 101, alin.1, pct.14 din OUG nr.195/2002, deschiderea ușilor autovehiculului atunci când acesta este oprit sau staționat, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic, constituie contravenție, situație în care conduita intervenientului care a provocat un accident din care a rezultat avarierea unui vehicul din cauză că a deschis ușa autovehiculului atunci când acesta este staționat, fără să se asigure că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic, cauzând astfel avarierea autovehiculului asigurat la reclamantă, așa cum a rezultat din probatoriul administrat, constituie o faptă ilicită în sensul condițiilor răspunderii civile delictuale reglementate de articolele 998 și 999 din Codul civil.
Această conduită a intervenientului care a cauzat accidentul rutier, a generat avarierea autoturismului asigurat la reclamantă, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită comisă de acesta și prejudiciul suferit de autovehicul și implicit de proprietarul autovehiculului asigurat la reclamantă,
fiind astfel neîndoielnică. Această legătură cauzală a fost stabilită și prin raportul de expertiză auto.
Natura și întinderea prejudiciului suferit de autovehiculul implicat în accident rezultă atât din procesul verbal de constatare a daunelor în care au fost descrise exact avariile suferite de mașină, cât și din factura fiscală nr.92602 din_ din care rezultă întinderea prejudiciului, reprezentând valoarea reparațiilor autoturismului în sumă de 26.290,34 lei.
Sub aspectul celei de-a patra condiții impuse de Codul civil pentru angajarea răspunderii civile delictuale, respectiv culpa, instanța a reținut că potrivit articolelor 998 și 999 din Codul civil, răspunderea civilă delictuală se activează indiferent de forma culpei, în prezența cumulativă a tuturor celorlalte condiții ale acestei forme de răspundere. În cauză, culpa a fost reținută în sarcina intervenientului pe baza ansamblului probelor, întrucât acesta a comis contravenția prevăzută de articolul 101, alin.1, pct.14 din OUG nr.195/2002, încălcând așadar o normă de circulație rutieră, deși a prevăzut sau ar fi putut să prevadă urmarea posibilă a unei astfel de conduite, urmare care de altfel în acest caz, s-a și produs. Culpa intervenientului a fost reținută și în constatarea amiabilă de accident care se coroborează cu răspunsul intervenientului forțat
P. O. la interogatoriu, cu declarațiile date de martorul P. Virgil Victor atât la reclamantă cât și în fața instanței.
Având în vedere considerentele dezvoltate mai sus, instanța a reținut că, în speță, sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile răspunderii civile delictuale a intervenientului pentru prejudiciile cauzate autoturismului asigurat la reclamantă. Așadar, în temeiul dispozițiilor articolelor 998-999 din Codul civil, intervenientul era obligat la repararea integrală a prejudiciului suferit de asigurat, respectiv de proprietarul autovehiculului avariat în accidentul rutier, marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare_, dar în temeiul contractului de asigurare facultativă, acest prejudiciu a fost reparat de către reclamantă în calitate de asigurător.
Potrivit dispozițiilor articolului 22 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, în asigurările de bunuri si de răspundere civilă, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, conform articolului 54, iar potrivit articolului 54, aliniatul 2 din Legea nr.136/1995, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asigurătorului prin reprezentanțele de despăgubiri sau prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 48 alin. 2.
În temeiul articolului 64, aliniatul 4 din Ordinul CSA nr.8/2008, pârâta avea dreptul să formuleze obiecțiuni cu privire la suma solicitată de reclamantă în termen de 15 zile de la data de_ la care a primit în copie dosarul de daună deschis de reclamantă, în lipsa unor astfel de obiecțiuni, pârâta fiind obligată să plătească în favoarea reclamantei suma solicitată în interiorul aceluiași termen de 15 zile de la data la care a primit dosarul de daună anterior indicat. Instanța a reținut în acest sens că pârâta a primit în copie dosarul de daună deschis de reclamantă la data de_ și prin urmare, obligația sa de plată a sumei pretinse de reclamantă a devenit scadentă la expirarea termenului legal de 15 zile, adică la data de_ .
Prin urmare, având în vedere toate considerentele de fapt și de drept anterior expuse, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva pârâtei și intervenientului și în consecință a obligat pârâta SC D. C. ADJUSTER’S B. S. pentru asiguratorul german Wurttembergische Versicherung AG, să plătească în favoarea reclamantei suma de 26.290,34 lei, reprezentând valoarea despăgubirilor achitate în dosarul de daună nr.KCJ_ .
Cu privire la al doilea capăt de cerere, având ca obiect plata penalităților pentru întârziere, instanța a reținut că potrivit articolului 64, aliniatul 4 din Ordinul CSA nr.8/2008, pârâta avea dreptul să formuleze obiecțiuni cu privire la suma solicitată de reclamantă în termen de 15 zile de la data la care a fost avizată, în lipsa unor astfel de obiecțiuni, pârâta fiind obligată să plătească în favoarea reclamantei suma solicitată în interiorul aceluiași termen de 15 zile de la data avizării. Instanța a reținut în acest sens că pârâta a fost avizată la data de_, așa cum rezultă din confirmarea de primire de la fila 8, data avizării fiind recunoscută de pârâtă și cuprinsul notelor de ședință de la fila 89 și prin urmare, obligația sa de plată a sumei pretinse de reclamantă a devenit scadentă la expirarea termenului legal de 15 zile, adică la data de_ .
Conform articolului 3, punctul 17 din Codul comercial, raportul juridic dedus judecății are un caracter comercial, iar potrivit articolului 43 din Codul comercial, datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile și pentru că suma datorată de către pârâtă reclamantei a devenit exigibilă la data de_ așa cum s-a arătat mai sus, instanța a acordat reclamantei penalitățile de întârziere în procentul stabilit la 0,1 % pe zi prin articolul 64, aliniatul 4 al Ordinului CSA nr.8/2008, calculat începând de la data scadenței, respectiv_ și până la data achitării integrale a debitului.
Pârâta a invocat în apărare prin notele de ședință de la fila 89, împrejurarea că ar fi formulat în termenul legal, obiecțiuni a plata despăgubirii pretinse de reclamantă, dar instanța nu a reținut această apărare întrucât obiecțiunile pârâtei au fost formulate abia la data de_, așa cum rezultă chiar din întâmpinare, deci după circa 9 luni de la data avizării recunoscută de pârâtă,_, or potrivit art.64 din Ordinul CSA nr.8/2008, termenul legal pentru formularea obiecțiunilor este de 15 zile de la data avizării. Oricum, pârâta nu a dovedit comunicarea unor astfel de obiecțiuni reclamantei.
Potrivit dispozițiilor articolului 274, aliniatul 1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere că în această cauză cererea de chemare în judecată a reclamantei a fost admisă, instanța a reținut culpa procesuală a pârâtei care a căzut în pretenții și întrucât reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată și a dovedit efectuarea unor astfel de cheltuieli în sumă de 2487,12 lei pentru plata taxelor de timbru și în sumă de 500 lei pentru plata onorariului de expert conform ordinului de plată de la fila 80, instanța a obligat pârâta să plătească în favoarea reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 2487,12 lei, reprezentând valoarea taxelor de timbru și suma de 500 lei, reprezentând onorariul de expert.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta SC D. C. ADJUSTER’S B. S., considerând hotărârea pronunțată de prima instanță ca fiind netemeinică și nelegală, arătând că motivele de recurs vor fi depuse printr-un memoriu separat în termen legal.
Prin scriptul depus la dosar la data de_ intimata SC G. A. SA a invocat excepția nulității recursului, arătând că acesta nu a fost motivat în termenul legal.
În ședința publică din data de 4 noiembrie 2013, instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului.
Analizând excepția nelegalei timbrări a recursului, tribunalul reține următoarele:
Pentru termenul de judecată din data de 4 noiembrie 2013 instanța i-a pus în vedere recurentei să facă dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 831 lei și a unui timbru judiciar în cuantum de 2,5 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca nelegal timbrat (f.6).
Conform prev. art.20 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
Art.11 statuează că cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotărârilor judecătorești se taxeaza cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanta ori din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Întrucât recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în speță se va face aplicabilitatea disp. art.20 coroborat cu prev. art.11 din Legea nr.146/1997, astfel încât instanța va admite excepția netimbrării recursului și va anula ca netimbrat recursul declarat de recurenta SC D. C. ADJUSTER’S B. S. împotriva sentinței civile nr. 6718/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite excepția netimbrării recursului și, în consecință:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta SC D. C. ADJUSTER’S B. S. împotriva sentinței civile nr. 6718/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
C. C. D. | H. | M. | C. | B. T. B. |
Red.CC/MM 2 ex./_
Judecător fond: Moț M. G., Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Decizia civilă nr. 38/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Sentința civilă nr. 324/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
