Decizia civilă nr. 573/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
R O M A N I A
T. UL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 573/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: C. C. JUDECĂTOR: D. H. JUDECĂTOR: M. C. B. GREFIER: T. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de contestatorii Ș. V. Ș. și Ș.
R. I. și recursul declarat de intimații F. N. Z. S. și F. N. C. P. în contradictoriu cu intimații C. M. F., C. S. G., C. E. și C.
L. E., împotriva sentinței civile nr.2164/_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr._, cauza având ca obiect în primă instanță contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă recurentul Ș. V. Ș., asistat de către d-l avocat F. I., cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei și reprezentanta intimaților, d-na avocat Linca A. C., cu împuternicire avocațială depusă la acest termen de judecată, lipsind recurenții F. N. Z. S. și F. N. C. P.
.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța acordă cuvântul reprezentanților părților asupra competenței T. ului Specializat C. de soluționare a celor două recursuri.
Reprezentantul recurenților Ș. V. Ș. și Ș. R. I. consideră că T. ul Specializat C. nu este competent să soluționeze recursurile formulate, având în vedere faptul că litigiul dedus judecății este unul civil și are ca obiect un contract de vânzare- cumpărare încheiat între două părți persoane fizice.
Reprezentanta intimaților apreciază că T. ul Specializat C. este competent să soluționeze prezentul recurs, având în vedere faptul că intimatul F. N. Z. deține calitatea de comerciant profesionist.
Reprezentantul recurenților Ș. V. Ș. și Ș. R. I. arată faptul că intimatul F. N. Z. nu avea calitatea de persoană fizică autorizată și, chiar dacă era plătitor de T.V.A., nu desfășura activități comerciale.
Instanța, după deliberare, prin raportare la dispozițiile art. 1591alin. 2 coroborat cu dispozițiile art.2811alin. 2 Cod.proc.civ., ținând cont de natura litigiului dedus judecății, apreciază că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cele două recursuri deduse judecății, prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv prin decizia de impunere emisă de instituția bugetară privind plata TVA-ului stabilit în sarcina intimaților F. N. Z. și F. C. P., rezultând faptul că aceste persoane au săvârșit acte specifice calității de profesionist, chiar în condițiile în care aceste persoane fizice nu sunt înregistrate la Registrul Comerțului în baza Legii nr.31/1990 și nu sunt înregistrate nici în baza legii speciale care să le fi confirmat și conferit statutul de profesionist.
Reprezentanta intimaților arată că susține excepția lipsei de interes și a inadmisibilității recursului declarat de către contestatorii-reclamanți Ș. V. Ș. și Ș.
I., considerând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a recursului, având în vedere faptul că recurenții înțeleg să critice considerentele reținute de către instanța de fond, ce nu pot constitui motive de nelegalitate a sentinței, dispozitivul acestei sentințe nefiind recurat. De asemenea, apreciază că recurenții nu justifică interes în promovarea prezentei căi de atac, în condițiile în care soluția instanței de fond le este favorabilă.
Reprezentantul recurenților Ș. V. Ș. și Ș. R. I. învederează faptul că prin considerentele hotărârii se stabilește o stare de fapt ce are consecințe directe în soluționarea cauzei, apreciind că recursul formulat este admisibil.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri prealabile sau cereri în probațiune de formulat, instanța acordă cuvântul asupra fondului recursurilor formulate.
Reprezentantul recurenților Ș. V. Ș. și Ș. R. I. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și modificarea considerentelor sentinței nr.2164/2013 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca, în sensul de a completa motivarea cu faptul că recurenții nu au fost notificați legal de către creditor, în termen de 30 de zile, pentru achitarea sumei din titlul executoriu ca TVA, fiind citați la un imobil recent cumpărat de către recurenți în care nu locuiau efectiv. De asemenea, arată că doar pe baza actelor comunicate de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului C. nu se poate stabili cu certitudine dacă din punct de vedere legal se datorează TVA.
Reprezentanta intimaților solicită respingerea recursului formulat de recurenții Ș. V. Ș. și Ș. R. I. considerând că aceștia nu au interes în formularea prezentului recurs, având în vedere faptul că instanța de fond a admis în totalitate contestația formulată de către recurenți. În continuare, solicită admiterea recursului formulat de către recurenții F. N. Z. S. și F. N. C. P., având în vedere faptul că, astfel cum a reținut și instanța de fond, recurentul F. N. Z.
a procedat în mod legal la somarea cumpărătorilor. De asemenea, arată că nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Reprezentantul recurenților Ș. V. Ș. și Ș. R. I. solicită respingerea recursului formulat de către recurenții F. N. Z. S. și F. N. C. P. și menținerea sentinței nr.2164/2013 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca ca fiind temeinică și legală, considerând că instanța a reținut în mod corect faptul că acea creanță pretinsă nu întrunește cerințele expres prevăzute de lege, nefiind certă, lichidă și exigibilă. Solicită obligarea recurenților F. N. Z. S. și F. N. C.
P. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de formulare căii de atac, constând în onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra celor două recursuri formulate.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2164/_, Judecătoria Cluj-Napoca a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de intimatii C. M. -F. si C. S.
-G. .
A respins ca ramasa fara obiect cererea de suspendare a executarii silite pana la solutionarea contestatiei formulate.
A admis contestatia la executare formulata de contestatorii S. V. S. si S.
I. in contradictoriu cu intimatii F. -N. C. -P., C. M. -F., C.
-G., C. E. si C. L. -E., ca urmare a lipsei calitatii de mandatar al numitului F. -N. Z. -S. .
A admis contestatia la executare formulata de contestatorii S. V. S. si S.
R. I. in contradictoriu cu intimatul F. -N. Z. -S. si in consecinta:
- a dispus anularea incheierii de incuviintare a executarii silite nr.6944/CC/2012 pronuntata in dos.civ.nr._ al J. i C. -N. ;
-a dispus anularea actelor de executare silita efectuate in dosarul executional nr.978/2012 al BEJ Stolnean Romeo M., intre care procesul-verbal nr.1/_ si somatiile emise in data de_, respectiv_ .
A obligat intimatul F. -N. Z. -S. la plata cheltuielilor de judecata in favoarea contestatorilor, in cuantum de 1219,60 lei.
Din analiza actelor aflate la dosar, a rezultat ca, in data de_, la BEJ Stolnean Romeo M. a fost inregistrata cererea formulata de dl.F. -N. Z. -S.
, in nume propriu si in calitate de mandatar al vanzatorilor F. -N. C. -P., C.
M. -F., C. S. -G., C. E. si C. L. -E., cerere prin care se
solicita executarea silita a contestatorilor din prezenta cauza, in vederea recuperarii sumei de 17.556 lei.
Prin încheierea civila nr.69454/CC/2012 pronuntata in dos.civ.nr._ al J. i C. -N. a fost admisa cererea executorului judecatoresc si s-a incuviintat executarea silita a titlului executoriu, contractului de vanzare-cumparare mentionat anterior fiindu-i aplicabile dispozitiile art.67 din Legea nr.36/1995.
In data de_ executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal depus in copie la fila 58 din dosar prin care se constata creanță în cuantum de 17.556 lei, stabilită prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3513/_, sumă la care se adaugă onorariul executorului judecătoresc, de 2.177 lei și taxele calculate potrivit Hot.nr.2/2007, în cuantum de 105 lei.
În data de_ a fost emisă somația prin care, în temeiul art.387 și a art.411 Cod proc.civilă, se punea în vedere contestatorilor să achite suma totală de 19.838 lei, reprezentând debit si cheltuieli de executare, în termen de o zi de la data comunicării somației (f.59). A doua zi, executorul judecătoresc a emis o noua somatie prin care punea in vedere contestatorilor sa achite suma mentionata anterior, in termen de 15 zile de la primirea somatiei, in caz contrar, urmand a se trece la vanzarea la licitaie publica a apartamentului nr.16 din Loc.Floresti, str.Tineretului nr.5 (f.7 din dos.civ.nr._, conexat la prezentul).
La termenul de judecata din 7 decembrie 2012 instanta investita cu solutionarea dosarul civil nr._ a admis cerera de suspendare provizorie a executarii silite, facand astfel aplicarea dispozitiilor art.403 alin.4 Cod proc.civila.
Instanta a apreciat ca se impune respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocate de catre intimati C. M. -F., C. S. -G. cate vreme problema care se pune este accea a reprezentarii lor de catre intimatul F. -N. Z.
-S. sau nu. Astfel, contestatorii au formulat contestatia la executare in contradictoriu cu cei la solicitarea carora a inceput executarea silita. Or, in cerera inregistrata, intimatul F. -N. Z. -S. a mentionat inb mod expres ca este si mandatar al intimatilor C. M. -F., C. S. -G. . Ca urmare, in mod justificat, contestatorii au apreciat ca acestia din urma au calitate procesuala pasiva in aceasta cauza. Insa, intimatii nu si-au dat acordul ca dl.F. -N. Z. -S. sa actioneze in numele lor intr-un astfel de proces, astfel incat se impune a se dispune admiterea contestatiei formulate fata de acestia, pe considerentul ca dansii nu au dolicitat inceperea executarii silite.
In ceea ce priveste cerera de executare silita formulata de dl.F. -N. Z. -S. in nume propriu, instanta a constatat ca, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.3513/_ de BNP Asociati B. si Iorga, acesta a instrainat in favoarea cumparatorilor S. V. -S. si S. R. -I., contestatorii din prezenta cauza, apartamentul nr.16 situat in loc.Floresti, str.Tineretului nr.5. Pretul stabilit de comun acord si achitat in intregime anterior incheierii contractului de vanzare- cumparare in forma autentica a fost de 92.400 lei. Dupa cum se poate observa, in contract nu se mentioneaza ca acest pret nu ar include si TVA.
Potrivit clauzei inserate sub numarul 5.2 partile contractante au convenit ca, in cazul in care vanzatorii vor datora TVA in urma incheierii contractului, cumparatorii se obligau sa achite vanzatorilor taxa pe valoare adaugata in termen de 30 zile de la data la care vanzatorilor li s-ar pretinde aceasta suma.
Intimatul s-a prevalat de procesul-verbal intocmit in data de_ de Directia Generala a Finantelor Publice a jud.C. potrivit caruia, in urma controlului efectuat, s- a constatat ca acesta, in perioada 2006-2010, a incheiat tranzactii de imobile, obtinand suma de 1.770.960 lei, pentru care datoreaza TVA in suma de 282.758 lei, la care se adauga majorari de 51.257 lei si penalitati de 42.414 lei. Ulterior acestui moment a fost comunicata Decizia de instituire a masurilor asiguratorii pentru suma totala de
376.429 lei.
Instanta a apreciat ca nu este vorba de o creanță certă, lichidă si exigibilă, asa cum sustine intimatul in intampinarea depusa la dosar, creanta ce poate face obiectul executarii silite.
Astfel, in contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.3513/_ de BNP Asociati B. si Iorga nu se mentioneaza ca pretul achitat integral de catre
cumparatori nu include si TVA. In al doilea rand, in clauza inscrisa sub nr.5.2 nu se mentioneaza nici macar procentul aplicabil pretului de vanzare, in caz de calcul TVA, nicidecum suma concreta pe care cumparatorii ar trebui sa o achite in cazul in care vanzatorilor li s-ar pretinde achitarea TVA-ului, obligatie care, dealtfel, incumba vanzatorilor si nu cumparatorilor.
Din punct de vedere legislativ, la momentul incheierii contractului aplicarea cotei de TVA intra sub incidenta dispozitilor art.140 din legea nr.571/2003 modificata prin OUG nr.200/2008. Potrivit acestui text legal, cota de TVA aplicata la livrarile de cladiri poate fi de 5%, 9% sau de 19%, in functie de criterii precis stabilite. Astfel, cota de 5% se aplica in cazul imobilelor care au o suprafata de maximum 120 mp.si o valoare de vanzare de pana la 380.000 lei. In cazul de fata, contractul de vanzare-cumparare incheiat intre intimat si contestatori s-ar inscrie in aceste criterii, insa doar la un posibil litigiu de drept comun s-ar putea stabili cu exactitate daca contestatorii ar datora vreo suma cu titlu de TVA in favoarea intimatului si care ar fi cuantumul acesteia, in cazul in care s-ar stabili obligatia respectiva.
In aceste conditii, s-a observat ca acea creanta pretinsa in cadrul executarii silite de catre intimatul F. -N. Z. -S. nu intruneste nici una dintre cerintele expres prevazute de lege. Nu este certa atat timp cat se pune in discutie daca exista sau nu vreo obligatie de plata in sarcina contestatorilor; nu este exigibila in conditile in care vanzatorul nu a facut nici macar dovada ca ar datora TVA-ul aferent apartamentului nr.16 din imobil si nu este lichida in conditiile in care executorul judecatoresc sau instanta de judecata, in cadrul contestatiei la executare, nu are la indemana instrumentele necesare pentru a o putea cuantifica (aplicarea cotei de 19% nefiind, in nici un caz, indiscutabila).
Fata de toate acestea, instanta a apreciat ca se impune admiterea contestatiei la executare si, in temeiul art.404 rap. la art.399 Cod proc.civila, a se dispune anularea executarii silite efectuate in dosarul executional nr.978/2012 al BEJ Stolnean Romeo
M., intre care procesul-verbal nr.1/_ si somatiile emise in data de_, respectiv_ .
In ceea ce priveste incheierea de incuviintare a executarii silite, ca urmare a constatarii, in cadrul contestatiei la executare, ca acea creanta pretinsa de catre intimat cu titlu de TVA neachitat nu este certa, lichida si exigibila, nefiind astfel indeplinite conditile prevazute de art.67 din Legea nr.36/1995 republicata, in temeiul art.404 alin.1 rap. la art.373 ind.1 alin.4 pct.3 Cod proc.civila, instanta va dispune anularea incheierii de incuviintare a executarii silite.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs debitorii S. V. și S. R. I., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii, pe care o consideră neîntemeiată sub aspectul unor considerente ale hotărârii în contradicție cu probele de la dosar, solicitând modificarea acesteia în sensul de a completa motivarea cu faptul că nu au fost notificați legal de către creditori să achite suma din titlul executoriu cu TVA.
În motivare recurenții au arătat că deși li s-a admis contestația, numai in aparenta recursul apare ca lipsit de interes dar considera ca recursul se poate declara nu numai impotriva dispozitivului hotaririi ci si impotriva unor motive, considerente ale hotărârii daca prin acestea se stabilește/soluționează o stare de fapt si de drept cu privire la anumite raporturi dintre parti ce au sau ar putea avea consecințe directe asupra soluționării cauzei asa cum este si in cazul de față.
Recurenții considera ca in mod greșit, fara probe sau in contradicție cu probele din dosar, instanța a stabilit ca actele comunicate de către Direcția Generala a Finanțelor Publice a jud.C. creditorului sunt definitive si ar datora sumele acolo reținute cu titlu de TVA, majorări si penalități, ca ei ar fi fost notificați in vederea achitării sumei de 17.556 lei reprezentând TVA de 19 %
Intimații F. -N. Z. -S. și F. -N. C. P. au declarat, în termen legal, recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea în întregime a sentinței atacate, în sensul respingerii contestației la executare.
În motivare recurenții au arătat că au încheiat cu contestatorii contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.3519/2009 având ca obiect apartamentul nr. 16 din imobilul situat in Floresti, strada Tineretului nr.5.
Deoarece obligația de a vărsa TVA aferentă prețului nu era interpretată în mod unitar în practică, au inserat in cuprinsul contractului de vanzare-cumparare o clauza prin care, in situația in care se va constata ca vânzătorii datorează TVA, cumpărătorul se obliga sa achite acestora valoarea taxei, într-un termen de 30 de zile de la notificarea sa, așa cum rezultă din art. 5.2 din contract.
Deoarece, în urma actelor încheiate de D.G.F.P. C. s-a constatat existența obligației de a vărsa TVA aferentă prețului apartamentului, au procedat in conformitate cu prevederile art. 5.2, solicitând cumpărătorului achitarea contravalorii taxei.
In urma neindeplinirii de către cumpărător a obligației contractuale asumate, au procedat la executarea silita a obligației, conform dosarului executional nr.978 al BEJ Stolnean Romeo M. .
Împotriva executării silite, cumpărătorii S. V. si soția acestuia, S. R. I., au introdus contestația la executare care face obiectul prezentului dosar.
Instanța de fond a admis contestația si a desființat actele de executare, cu motivarea cuprinsa in sentința impotriva căreia înțeleg sa se indrepte prin prezentul recurs.
Recurenții mai arată ca instanța de fond a apreciat greșit întinderea mandatului dat de către intimații C. M. Floriaa, C. S. G., C. E. si C. L. E. u considerând, in mod eronat, ca mandatul nu se întinde si asupra dreptului de a cere executarea silita a creanțelor rezultate din contractul de vânzare-cumpărare.
Asa cum rezulta din procurile invocate de instanța, recurentul a fost mandatat sa vând apartamentele cuprinse in respectivele procuri precum si sa incaseze prețul stabilit prin contract.
Or, în opinia sa, mandatul dat pentru încasarea prețului cuprinde, in mod necesar, mandatul pentru încasarea oricăror alte accesării ale prețului printre care si taxa pe valoarea adăugata aferenta prețului. Nici nu ar putea fi altfel atâta vreme cat mandatarul este ținut sa dea socoteala mandantilor pentru prețul incasat si pentru accesoriile acestuia. Mai mult, mandatul nu se limitează doar la încasarea de către mandatar a prețului achitat benevol de către cumpărător, ci, in mod absolut obiectiv, el cuprinde (chiar daca nu explicit) mandatul pentru îndeplinirea oricăror masuri in vederea incasarii prețului, printre care si dreptul de a acționa pe calea executării silite. Aici are in vedere faptul ca, potrivit contractului incheiat in temeiul mandatului expres, cumpărătorul are obligația de a achita in mana socoteala pentru îndeplinirea mandatului in litera si spiritul acestuia.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C. M. F. și C.
S. G. (respinsa, de altfel, in mod justificat de instanța de fond), precum si aserțiunea acestora potrivit căreia nu l-ar fi mandatat si pentru incasarea TVA aferenta prețului, trebuie privite si prin prisma prevederilor unui act încheiat intre recurent si ceilalți intimați ulterior vânzării apartamentului, act care, in opinia recurentului, îl îndreptățește sa solicite de la cumpărător plata TVA aferenta prețului vânzării si, implicit, sa apeleze la posibilitatea executării silite pentru incasarea taxei.
Astfel, la data de 4 mai 2011, alături de soția sa F. N. C. Pompiîia, au incheiat cu intimații intimații C. M. F., C. S. G., C. E. si C.
L. E. actul de partaj autentificat sub nr. 1080/_ de către notarul public P. an L., în temeiul căruia s-a procedat la partajarea în natură a apartamentelor din imobilul din Floresti, strada Tineretului nr.5.
Potrivit acestui act (pagina 8 din înscris), copartajantii declara următoarele:
"Subsemnații copartajanti declaram ca partajul se încheie făra nicio sulta pentru F.
N. Z. S. si soția F. N. C. P., intrucat, conform contractului de asociere pe care l-a încheiat la data de_ modificat prin actul adițional din_, acestora le-au revenit in exclusivitate apartamentele mai jos enumerate vândute de aceștia in baza procurilor autentificate sub nr.2176/_ si printre apartamentele astfel enumerate regasindu-se, la poziția 5 de pe pagina nr.9; "apartamentul Hr.16, du nr. cadastral 50254-C1-U16, situai la scara J etajul I adică exact apartamentul vandut contestatorilor din prezentul dosar si pentru care au cerut achitarea TVA in conformitate cu contractul încheiat.
Prin urmare, atâta vreme cat intimații C. M. F. si Catanicia S. G. recunosc, prin actul de partaj, ca au avut puteri depline in privința înstrăinării
apartamentului, puteri conferite atât potrivit procurii autentificate cat si actului invocat, nu pot pretinde, asa cum au încercat sa o facă prin excepția invocata in fata instanței de fond si prin invocarea pretinselor limite ale mandatului acordat, ca recurentul nu ar fi îndreptățit sa urmărească plata creanței așa cum rezultă ea din contract, inclusiv pe calea executării silite.
Recurenții mai arată că instanța de fond a apreciat in mod greșit inexistenta obligației vărsării TVA pentru apartamentul în cauza atunci când a reținut că actele emise de D.G.F.P nu fac referire la apartamentul nr. 16 vândut contestatorilor.
S-a mai arătat că instanța a retinut ca, potrivit procesului verbal incheiat la data de_ de DGFP C., "acesta (adică, recurentul), in perioada 2006-2010, a incheiat tranzacții de imobile, obținând suma de 1.770.960 lei, pentru care datorează TVA in suma de 282.758 lei".
Or, daca recurentul datora TVA pentru imobile înstrăinate începând din anul 2006, este cu atât mai evident ca, odata născută această obligație, ea a devenit continuă astfel încât nu putea sa înceteze sau sa fie întrerupta ori suspendata pentru imobilele vândute in cursul anului 2009, an in care a fost vândut si apartamentul cumpărat de contestator.
Pe cale de consecința, odată stabilita aceasta obligație, a devenit aplicabila si clauza cuprinsa la art.5.2 din contract, obligația condiționala asumata de cumpărător devenind, sub acest aspect, una pura si simpla, fiind afectata in continuare doar de termenul suspensiv de 30 de zile stabilit in cuprinsul clauzei, iar odată termenul expirat, obligația trebuia indeplinita de cumpărătorul contestator inclusiv pe calea executării silite.
Cu privire la existenta caracterului cert, lichid si exigibil al creanței instanța a dat din nou o interpretare eronata actelor si faptelor privitoare la acest aspect, statuând ca aceste caractere lipsesc creanței urmărite silit.
Eludând prevederile Codului civil privitoare la interpretarea convențiilor, instanța constata ca în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3513/_ nu se menționează că prețul achitat integral de către cumpărători nu include și TVA, pentru ca în fraza imediat următoare sa retina existenta clauzei de la punctul 5.2 din contract referitoare la obligația asumata de cumpărător de a achita TVA.
În ceea ce privește cota TVA, recurenții arată că instanța trebuia sa observe ceea ce a invocat si recurentul in cuprinsul întâmpinării, si anume faptul ca valoarea procentuala a TVA este cea instituita cu titlu general de legea in vigoare la data încheierii actului, adică 19%, celelalte cote fiind prevăzute cu titlu de excepție, legea enumerând expres si limitativ situațiile in care cota de 5% devenea aplicabila. Dintre condițiile impuse de lege pentru derogarea de la cota standard de 19% si aplicarea cotei de 5% instanța a reținut doar existenta condiției ca imobilul sa aibă o suprafața mai mica de 120 mp si o valoare sub 380.000 lei, omițând existenta unei alte condiții, anume aceea privind pe cumpărători, care, pentru a beneficia de cota de 5% trebuie sa nu fi cumpărat anterior o altă locuință asupra căreia să se fi aplicat cota redusă.
Or, ținând seama de faptul că, cumpărătorii nu au invocat nicăieri în cuprinsul contractului dreptul lor de a beneficia de cota redusa (si nici nu au făcut ulterior dovada ca ar fi îndreptățiți la aceasta cota) precum si de prevederea legala potrivit căreia condițiile impuse de lege pentru aplicarea cotei reduse trebuie îndeplinite cumulativ, nu se poate susține ca, în cazul litigiului de față, valoarea creanței reprezentând TVA ar putea fi calculata altfel decât prin aplicarea cotei standard de 19%, creanța fiind, daca nu determinata, cel puțin determinabilă în raport cu prețul si prevederile legale incidente.
Prin întâmpinare recurenții intimați Ș. V. Ș. și Ș. R. I. solicită respingea recursului declarat de către recurenții F. N. Z. S. si F. N.
C. P., menținerea sentinței ca fiind temeinica si legala si obligarea la cheltuieli de judecata in recurs, inclusiv onorariu avocat.
Intimații au arătat că nu s-a făcut dovada efectiva ca datorează TVA, suma, după apartamentul cumpărat ci numai faptul ca au fost instiintati si/sau impuși dar si acest lucru numai din oficiu.
Nu s-a făcut dovada notificării potrivit procedurii civile prin executor judecătoresc si la adresa de domiciliu, anume C. -N., str. Ș. nr.21, bl S 7, sc.1 ap.3, jud.C. .
Mandatul nu este si pentru faza de executare silita si/sau pentru proces iar TVA nu este identic si nu face parte din preț. Mai mult, mandantii C. au si arătat in mod expres ca nu le-a data mandat pentru incasare TVA si nici pentru începerea si reprezentarea in faza de executare silita. Faptul ca ulterior vânzării ar fi devenit unici proprietari nu-i indreptateste a solicita in mod exclusiv, cum nici nu au facut-o in fapt.
Instanța in mod corect a reținut ca nu au probat faptul ca obligația TVA se refera si la acest apartament, nerezultand ca obligația se refera pentru toate apartamentele vândute in respectiva perioada.
Cat timp chiar vânzători nu cunoșteau daca datorează sau nu TVA si cat anume ( obligația de plata este a lor) iar in contract nu se specifica vreun procent, nu se poate invoca o cota de 19% cat timp, in cazul vânzării de imobile, exista mai multe valori a cotei TVA, inclusiv a celei de 5% invocata de subsemnații iar prin declarația autentica, fiind probat astfel si legal, si depusa la dosar, a arătat ca îndeplinesc condițiile impuse de lege pentru a beneficia de cota redusa de TVA. Pe de alta parte, in aceste condiții, a solicita cota de 19% constituie si o imbogatire fara justa cauza.
In concluzie, in mod intemeiat si legal instanța a reținut ca aceasta creanța pretinsa nu intruneste niciuna dintre cerințele expres prevăzute de lege, nefiind certa, lichida si exigibila.
Prin întâmpinare intimații C. M. -F. și C. S. -G. au solicitat respingerea recursului formulat de către Ș. V. -Ș. și Ș. R. - I. ca inadmisibil și respingerea recursului formulat de către F. -N. Z. S. ca nefondat, arătând că față de recursul formulat înțeleg să invoce pe cale de excepție lipsa de interes și inadmisibilitatea recursului declarat de către contestatorii-reclamanți din următoarele considerente.
Contestatorii-recurenți nu justifică interes în promovarea prezentei căi de atac, în condițiile în care soluția instanței de fond le este favorabilă. Din ansamblul dispozițiilor legale reglementând calea de atac a recursului, cuprinse în cap.I, Titlul V din codul de procedură civilă rezultă că justifică interes în promovarea recursului partea pe care hotărârea instanței de fond o vatămă, fie prin stabilirea unor obligații în sarcina sa, în cazul în care a avut calitatea de pârâtă, fie prin admiterea doar în parte a cererilor formulate, în situația în care partea s-a situat pe poziția procesuală de reclamant. Aceasta concluzie se poate desprinde inclusiv din disp.312 C.pr.civ. privind soluțiile ce pot fi adoptate în recurs, prin promovarea acestei căi de atac urmărindu-se pronunțarea de către instanța de recurs a unei soluții diferite, cu consecința modificării sau casării hotărârii instanței de fond. În speță, calitatea procesuală a celor doi recurenți a fost aceea de contestatori, iar la instanța de fond contestația formulată de aceștia, având ca obiect anularea executării silite și anularea încheierii de încuviințare a executării silite, a fost admisă în totalitate.
Prin urmare, soluția adoptată nu îi vatămă în niciun fel pe recurenți, fiindu-le întru totul favorabilă, condiții în care aceștia nu justifică interes în promovarea recursului cu privire dispozițiile din hotărârea instanței de fond, nefiind interesați în modificarea sau casarea sentinței.
M. ivul de recurs, prin care recurenții înțeleg să critice sentința se îndreaptă practic împotriva unor considerente reținute de către instanța de fond, aceștia susținând că în mod greșit instanța ar fi stabilit că actele comunicate de către D.G.F.P.
C. creditorului sunt definitive și ar datora sumele acolo datorate cu titlu de TVA, majorări și penalități și că au fost somați să achite suma de 17.556 lei reprezentând cota de 19% TVA,
Intimații mai arată că în opinia lor, instanța nu a stabilit ceea ce i se impută prin această critică, dimpotrivă, unul dintre motivele pentru care a admis contestația a fost lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței și, dezvoltând pe larg, reține că doar pe calea unui litigiu de drept comun s-ar putea stabili cu exactitate dacă contestatorii ar datora vreo sumă cu titlu de TVA și care ar fi cuantumul acesteia.
Pe de altă parte, consideră că datorită împrejurării că recurenții au înțeles să critice doar considerentele hotărârii și nu dispozitivul acesteia, dispozitiv care trece în
puterea lucrului judecat, recursul nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, urmând a fi respins ca atare.
Referitor la recursul intimatului-recurent F. -N. Z. S., intimații consideră că în mod corect instanța de fond a soluționat contestația la executare și în mod corect a reținut lipsa calității de mandatari ai lor, care nu și-au dat în mod expres acceptul de a fi reprezentați de către F. -N. Z. S. în vederea recuperării sumelor cu titlu de TVA de la cumpărătorii apartamentelor. Este de reținut și împrejurarea că F. -N. Z. S. a procedat la somarea tuturor cumpărătorilor apartamentelor ce i-au revenit ca urmare a partajului intervenit între noi, iar unii dintre aceștia au procedat la plata sumelor solicitate de către F. -N. Z. S., însă, acesta nu i-a informat despre aceste fapte și nici nu a virat sumele încasate către
D.G.F.P. C. .
Prin urmare, F. -N. Z. S. a procedat la somarea cumpărătorilor fără a-i informa și fără a le solicita un mandat în acest sens, în condițiile în care obligația de plată a TVA-ului îi revine în exclusivitate, în sarcina intimaților nefiind stabilită de către organele fiscale o astfel de obligație.
Prin decizia civilă nr. 461/R/2013 pronunțată la data de 24 aprilie 2013, Tribunalul Cluj a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea
T. ului Specializat C., reținând că instanța a avut în vedere prev. art. 3 alin. 1 C.com., art. 7 și 9 C.com., în vigoare la data încheierii actului, reținând că obiect al întreprinderii de construcții poate fi atât construirea de edificii noi sau lucrări de transformare a unui imobil. Pârâții au procedat la organizarea unor astfel de activități, respectiv edificare a unor locuințe.
Plecând și de la conținutul activității desfășurate de către intimați, se poate aprecia că actul/convenție încheiat de părți și care face obiectul prezentei cauze intră în categoria actelor de comerț, având o natură comercială.
Din starea de fapt izvorâtă, instanța a apreciat că raportat la numărul imobilelor construite de pârâți, în scopul vânzării și numărul apartamentelor construite destinate vânzării în scopul obținerii de profit, se imprimă acestor acte caracterul unor acte de comerț.
Așa cum rezultă și din jurisprudența Î.C.C.J., competența în cazurile contestației la executare revine instanțelor competente să se pronunțe asupra fondului cauzei.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurări sociale, precum si, in raport cu natura si numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. ești și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea T. ului Comercial C. în prezent T. ul Specializat, acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială. În prezent, deși persoanele care desfășoară asemenea activități se numesc profesioniști, sub aspectul competenței situația a rămas neschimbată în condițiile existenței și menținerii la nivelul Județului C. a unui T. Specializat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, tribunalul reține următoarele:
Prin recursul declarat, recurenții Ș. V. Ș. și Ș. R. I. au înțeles a critica soluția primei instanțe sub aspectul considerentelor hotărârii, solicitând instanței de recurs admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul de a completa motivarea cu faptul că nu au fost notificați legal de către creditor ca în termen de 30 de zile să achite suma din titlul executoriu ca TVA, că creditorul a fost înregistrat din oficiu ca plătitor de TVA și cu o anumită sumă de către DGFP C. .
O asemenea motivare nu se încadrează în nici unul din motivele de recurs reglementate de art. 304 și 3041C.p.c. Totodată, modificarea sau casarea hotărârii privește exclusiv soluția pronunțată de prima instanță. Spre deosebire de noul C.p.c. aprobat prin Legea nr. 134/2010 care reglementează în mod expres posibilitatea atacării considerentelor hotărârii judecătorești, în concepția vechiului Cod de procedură civilă nu este admisibilă o asemenea posibilitate.
Astfel, întrucât prin motivele invocate recurenții Ș. V. Ș. și Ș. R. I. nu solicită nici casarea nici modificarea soluției pronunțate cu privire la contestația la executare, ci doar completarea considerentelor pentru care s-a pronunțat această soluție, în temeiul art. 312 C.p.c. T. ul va respinge ca inadmisibil recursul declara t de recurenții Ș. V. Ș. și Ș. R. I. împotriva sentinței civile nr. 2164/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr._ .
Întrucât au căzut în pretenții, recurenții Ș. V. Ș. și Ș. R. I. urmează a suporta propriile cheltuieli de judecată.
Cât privește recursul declarat de recurenții F. N. Z. S. și F. N.
C. P., tribunalul urmează a-l respinge ca nefondat cu următoarele argumente:
Limitele întinderii mandatului acordat recurentului F. N. Z. S. de ceilalți coproprietari privește într-adevăr operațiunea de vânzare a apartamentelor enumerate în cadrul celor trei procuri aflate la dosarul de fond la filele 34-38, 39-43 și, respectiv 44-47, mărginindu-se la toate actele juridice și materiale aferente transferului dreptului de proprietate. În nici un caz, un asemenea mandat nu implică dreptul de a cere executarea silită, o asemenea prezumție simplă pretinsă de recurenți nefiind una rezonabilă, deoarece, pe de o parte, consecințele executării unui contract de vânzare- cumpărare nu implică automat o executare silită, iar, pe de altă parte, consecințele demarării unei executări silite sunt grave atât pentru debitor, cât și pentru creditor, în cazul unei executări silite nelegale și, ulterior, anulate, considerente pentru care, mandatul acordat de un creditor altui creditor pentru demararea executării silite în numele său trebuie să fie unul expres și detaliat, iar nu unul implicit, prezumat. Or, sub acest aspect soluția primei instanțe este temeinică și legală.
Nu se poate reține că recurenții cumpărători Ș. V. Ș. și Ș. R. I. nu și- au asumat obligația de a achita TVA-ul aferent prețului de vânzare, astfel cum rezultă fără urmă de îndoială din art. 5.2 al contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 3513/_ al BNP Asociați B. și Iorga, însă o asemenea obligație este condiționată de notificarea prealabilă a cumpărătorilor și de acordarea unui termen de 30 de zile în vederea achitării TVA-ului. Or, notificarea de la fila 48 nu este însoțită de o dovadă de comunicare a acestei notificări. În aceste condiții, creditorii au demarat o executare silită nelegală, neaducând la cunoștința debitorilor obligația de a achita această sumă de bani, putând astfel să prevină angajarea cheltuielilor de executare silită.
Pe de altă parte, cererea de încuviințare a executării silite a fost formulată la data de 06 august 2012 de recurentul F. N. Z. S., iar decizia de impunere privind TVA nr. 32462/2013 emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. este întocmită la data de 28 august 2013, deci cu mult după demararea executării silite, decizie de impunere care stabilește pentru apartamentul nr. 16 ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare obligația de plată a taxei pe valoare adăugată în cuantum de 17.556 de lei. Astfel, în mod corect a statuat prima instanță că recurentul creditor nu se afla titularul unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva debitorilor Ș. V. Ș. și Ș. R. I., T. ul constatând faptul că, la data demarării executării silite, 06 august 2013, acesta nu se afla în posesia unei decizii de impunere, actul administrativ fiscal care stabilește întinderea obligației fiscale în mod cert și expres pentru imobilul în discuție, doar de la comunicarea acestei decizii de impunere care cuantifică în mod cert întinderea obligației fiscale pentru apartamentul debitorilor urmând să curgă termenul de 30 de zile stabilit contractual pentru demararea executării silite.
Față de aceste considerente, constatând faptul că recurenții creditori au demarat executarea silită cu încălcarea obligațiilor contractuale, în temeiul art. 304 și 3041raportat la art. 312 C.p.c., T. ul va respinge ca nefondat, recursul declarat de intimații F. N. Z. SEBATIAN și F. N. C. P. împotriva sentinței
civile nr. 2164/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr._, pe care o va menține în întregime în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorii Ș. V. Ș. și Ș.
R. I. și ca nefondat, recursul declarat de intimații F. N. Z. SEBATIAN și F.
N. C. P. împotriva sentinței civile nr. 2164/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr._, pe care o menține în întregime în întregime.
Fără cheltuieli de judecată. Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | pt. JUDECĂTOR, | GREFIER, | |||
C. C. D. | H. | M. C. | B. | T. | B. |
în CM, Preș. Tirb.Sp.C.
Red. DH/tehnored. LU 2 ex/_
Jud. fond A. Neamț
| ← Decizia civilă nr. 402/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 533/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
