Decizia civilă nr. 59/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 59/2013
Ședința publică din data de 17 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea apelului declarat de pârâtele SC D. E. S. și D.
G. S., împotriva sentinței civile nr. 1436 din data de_, pronunțată de Tribunalul Specializat C., în contradictoriu cu reclamantul C. M. M., având ca obiect - pretenții.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ apelanta-pârâtă SC D. E.
S. a depus la dosarul cauzei istoricul societății și copii certificate Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul după actele constitutive ale societății, iar la data de_ intimatul-reclamant a depus concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. EA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1436 pronunțată la_ în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C. a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC D. E. S., s-a admis cererea formulată de reclamantul
C. M. marius în contradictoriu cu pârâtele SC D. E. S. și D. G.
; au fost obligate pârâtele în solidar la plata sumei de 180.000 euro sau echivalentul acesteia în lei la data plății potrivit cursului BNR și 12.505 lei cheltuieli de judecată; au fost obligate pârâtele în solidar să plătească în favoarea statului suma de 11.527 lei taxă judiciară de timbru.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că împrumutul a fost acordat ambelor pârâte, purtând titulatura de împrumutat. Pe contract a fost aplicată și ștampila societății pârâte, D. G. fiind administrator și asociat ala cesteia și având dreptul de a reprezenta societatea în relațiile cu terții. Nu există nicio prevedere în actul constitutiv al societății pârâte în sensul că pentru a putea lua un astfel de împrumut ar fi trebuit să existe și acordul celorlalți asociați (filele 125, 126). Chiar la interogatoriul trimis pârâtei societate comercială, a răspuns în numele acesteia tot pârâta persoană fizică, acest fapt întărind constatarea instanței că ea o reprezintă în raporturile cu terții, în calitate de administrator cu puteri depline, fără a fi necesară vreo încuviințare sau o aprobare prealabilă din partea altcuiva. De altfel, calitatea de reprezentant
Referitor la pretinsul dol invocat prin întâmpinare, el nu există, neindicându-se nici măcar în ce ar fi constat acesta. Faptul că reclamantul ar fi pretins ca acel contract să fie ștampilat și cu ștampila societății pârâte, nu este un motiv de dol. Dacă împrumutul ar fi fost acordat doar persoanei fizice, nu ar fi existat niciun motiv pentru ca această persoană fizică să angajeze și societatea în
acel raport contractual, nimeni neobligând-o la așa ceva. Eventuala stare psihică depresivă datorată decesului soțului pârâtei nu echivalează cu lipsa acordului de voință. Dacă de fiecare dată când cineva ar încheia acte juridice în stare depresivă ar putea invoca lipsa de discernământ (ceea ce oricum legea nu permite), atunci, în mod evident, siguranța circuitului civil nu ar mai exista.
De asemenea, având în vedere valoarea împrumutului, dacă el ar fi fost restituit așa cum pretinde pârâta D. G., ar fi trebuit încheiate acte doveditoare ale acestui fapt.
În fine, faptul că banii nu au intrat în societate, nu are nicio relevanță în cauză, modul cum aceasta și-a ținut contabilitatea, privind-o și neinteresându-l pe reclamant. Nici obiectul de activitate al societății pârâte, casă de schimb valutar, nu o împiedică pe aceasta să contracteze împrumuturi, oricum acest aspect neavând nicio relevanță în cauză.
Practic existând înscrisul încheiat în mod valabil, orice susținere a pârâtei persoană fizică împotriva celor consemnate acolo ar fi trebuit probate cu alte înscrisuri, ceea ce nu s-a întâmplat. Pârâta a făcut doar simple afirmații nedovedite, persoană majoră fiind știind, în mod evident, că o semntură dată pe un contract o obligă la respectarea celor prevăzute în acel contract.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs SC D. E. S., D. G.
S. solicitând admiterea apelului, admiterea excepției nulității contractului de împrumut, schimbarea în parte în sensul respingerii acțiunii față de SC Dumari
E. S. și menținerea sentinței în privința obligației pârâtei DS la restituirea împrumutului cu diminuarea onorarului prin aplicarea art.274 alin.3 C.proc.civ.
În susținerea celor solicitate se arată că în privința actului încheiat la _
lipsește consimțământul valabil exprimat de apelanta SC D. E. - în condițiile în care nu există acordul adunării generale. A asociatilor pentru aprobarea împrumutului, actul are o cauză ilicită fiind încheiat în fraudarea legii, respectiv cu încălcarea normelor BNR nr.4/2005. Actele societății pentru a fi valabile trebuie să poarte ștampila societății nu a punctului de lucru. Ori ștampila de pe contract nu a inscriptionat codul statistic primit de la BNR pentru un punct de lucru. Acordarea codului statistic este o procedură administrativă care trebuie îndeplinită de casele de schimb valutar având ca temei prevederile cuprinse în capitolul IV din norme. Ștampila punctului de lucru nu poate înlocui ștampila societății, iar aplicarea lor produce efecte juridice diferite. O reprezentare validă a societății în raporturile cu terții se face numai cu semnătura autorizată a reprezentantului legal și cu ștampila societății. În speță nefiind aplicată pe contract ștampila, voința societății nefiind legal exprimată, lipsind consimțământul valabil al acesteia.
Totodată, arată apelanta că instanța a dat o interpretare greșită atribuțiilor administratorului societății, apreciind greșit că actul constitutiv permite aceasta. Societatea are doi administratori, iar o hotărâre a AGA nu există pentru a împrumuta o sumă de bani. Fără o hotărâre prealabilă de aprobare a asociaților, contractul nu se putea încheia valabil hotărârea AGA fiind o certă legală obligatorie deoarece reprezintă voința socială. Ori simpla semnătură a administratorilor și o ștampilă a punctului de lucru pe contract fără o hotărâre AGA de aprobare a împrumutului și fără ștampila societății nu poate produce
efecte deoarece contractului îi lipsește un consimțământ valabil exprimat și are o cauza ilicită. Împrumutul a fost acordat apelantei D., iar în parte a fost restituit, însă nu se poate dovedi.
Cât privește onorariu se arată că raportat la activitatea depusă este prea
mare.
Analizând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea apelului în considerarea că în mod corect a fost respinsăe excepția lipsei calității procesuale pasive și respinsa obligarea la plata deoarece administratorii pot obliga în mod valabil nefiind necesară o aprobare prealabilă. Ambele pârâte s-au obligat față de reclamant contractul și ulterior procesul verbal de conciliere fiind semnate și ștampilate prin reprezentanții legali - administratorul care are puteri depline D. G. .
În ceea ce privește incidența normei BNR se arată că în mod corect a fost apreciată ca nefiind relevantă. Pârâtele apelante au contractat un împrumut iar în ce măsură aveau sau nu să contracteze împrumuturi ține de materia contravenționalului. Obiectul de activitate al pârâtei societate chiar autorizat fiind nu împiedeca societatea să încheie contracte civile numite sau nenumite.
Cu privire la ștampilă se arată că aceasta este ce pe care societatea prin administratorul ei cu putere deplină a înțeles să o folosească la acel moment.
Referitor la obiectul contractului se arată că acesta este denumit și stipulează clar obiectul.
În fine cu privire la cheltuieli se arată că au fost aplicate corect dispozițiile. Analizând apelul declarat C. ea reține următoarele:
Prin demersul introductiv de instanță intimatul a investit instanța cu o acțiune în pretenții solicitând obligarea apelantelor pârâte în solidar la restituirea sumei de 180.000 Euro echivalent în lei la data plății; cu cheltuieli de judecată, în considerarea că a fost încheiat un contract de împrumut pe o perioadă de 120 de zile.
Plecând de la contractul invocat prima instanță a reținut că împrumutul s- a acordat ambelor părți pentru ca pe actul încheiat a aplicată și ștampila societății, acesta este semnat de administratorul și asociatul D. G. având dreptul de a reprezenta societatea în relațiile cu terții iar prin actul constitutiv nu a fost stabilită nici o prevedere în sensul că nu se putea lua împrumutul.
Actele depuse respectiv respectiv act constitutiv prin art.15 stabilește că
"atribuțiile administratorului se referă la convocarea adunării generale, luarea măsurilor pentru executarea hotărârilor acesteia, încheierea contractelor de muncă individuale pe durata nedeterminată sau determinată, cât și a convențiilor civile având ca obiect determinat ținerea la zi a registrului societăților, întocmirea raportului de activitate, reprezentarea societății în relațiile cu terții, angajând răspunderea acesteia pe baza de delegație data de adunarea generală (f 144 dosar apel).
Același act mai prevede că atribuțiile legate de administrare vor fi îndeplinite de asociatele V. I. și D. G. - S. .
Actul menționat conform istoricului consemnat la oficiul registrului comerțului atesta ca a fost adoptat prin hotărârea adunării generale 2 din_ fiind menționată în registru la_ f.139 dosar.
Din cele de mai sus se observă că potrivit actului constitutiv atribuțiile administratorilor sunt limitate iar angajarea răspunderii societății se face în baza delegației date de adunarea generală acestea fiind făcute cunoscut prin înregistrare și deci opozabile terților.
Cu alte cuvinte angajarea răspunderii juridice a societății are loc în contextul înregistrărilor publice făcute și adoptate prin actul constitutiv doar dacă este dată aprobarea adunării generale.
La dosar nu există o hotărâre a adunării care să ateste dezlegarea în sensul încheierii contractului de împrumut în numele societății comerciale apelante context în care simpla semnătură și ștampila societății nu sunt suficiente pentru
angajarea răspunderii iar din aceasta perspectivă reținerile primei instanțe sunt greșite.
Desigur se reține că asociata care era administrator a angajat și societatea,că sumele au fost utilizate de societate și ca atare se impune și obligarea societății la restituirea împrumutului. Susținerea nu poate fi reținută întrucât manifestarea de voință exprimată prin adoptarea actului constitutiv nu conferă atribuții în sensul evocat iar atributile asociatei/administrator si limitele mandatului nu pot fi imputate societății pentru a fi obligata.
În plus actele respectiv rezoluția dată în urma cercetărilor atestă că sumele nu au intrat în contul societății iar alte acte nu au fost depuse.
Ca atare raportat la acte susținerile intimatului reclamant se vădesc nefondate și vor fi respinse.
Așadar constatând că raportat la actele dosarului (act constitutiv, scurt istoric, rezoluție) reținerile primei instanțe în privința societății apelante sunt greșite în baza art.296 C.pr.civ. C. ea urmează a da o soluție de admitere a apelului cu consecința schimbării în parte a sentinței în sensul înlăturării obligației societății de la restituirea sumei și menținerii celorlalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de pârâtele SC D. | E. | S. cu sediul în A. str. | |
T. | C. nr.3, ap.2, jud. A. și D. G. | S. | cu domiciliul în A., C. |
Aurel V. bl.I-10, ap.9, jud. A., împotriva sentinței civile nr. 1436 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o schimbă în parte în sensul că respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei SC D. E. S. de la plata sumei de 180000 euro și cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimatul C. M. M. cu domiciliul în A. str. A.H. nr.2, bl.1- 4, et.1, ap.7, jud. A. la plata în favoarea apelantei SC D. E. S. a sumei de 7494 lei, chletuieli de judecată.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | |||
M. H. | F. | T. | D. | C. |
Red.F.T./S.M.D.
4 ex./_
Jud.,fond. S. Ivănescu
| ← Decizia civilă nr. 100/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 6752/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
