Decizia civilă nr. 594/2013. Reziliere contract
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 594/R/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: Președinte: I. P.
Judecător: E. B. Judecător: V. L. G. Grefier: S. M.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de către recurenta GN M. A. S., împotriva sentinței civile nr. 7857/2013, pronunțată în data de_ de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ privind-o pe intimata SA S.
L., județul C., având ca obiect, în primă instanță, reziliere contract.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă, în reprezentarea intereselor recurentei, avocatul Kovacz L. T. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta recurentei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.868 lei și timbru judiciar în valoare de cinci lei, aferente recursului.
Reprezentanta recurentei arată că nu are alte cereri de formulat în probațiune sau excepții de invocat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii introductive ca neîntemeiată. Întreaga acțiune se bazează pe reaua-credință a intimatei, din moment ce mare parte din bunurile date în comodat au fost înstrăinate de către intimată, prin reprezentanții săi. Ulterior încheierii contractului de comodat, a avut loc o ședință a acționarilor de la societatea comodantă, în cadrul căreia au fost mandatate trei persoane să înstrăineze utilajele date în comodat. Utilajele care au fost date în comodat au fost casate. Acest aspect rezultă din declarația dată de către G. Ana în cadrul dosarului penal nr. 2855/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda. G. Ana a arătat că este real că pe listele de inventar deținute se face mențiunea "casat"; în dreptul majorității bunurilor date spre comodat, însă în apărarea sa, pro causa, arată că mențiunea "casat"; se referă la faptul că utilajele sunt defecte. Reaua-credință a intimatei rezultă din modul în care a înțeles să gestioneze prezentul dosar, pe de o parte, raportat la faptul că bunurile au fost casate, iar pe de altă parte cum a înțeles să procedeze la citarea recurentei. Intimata a știut că recurenta și-a schimbat sediul încă din anul 2011. Recurenta își desfășoară activitatea în hale și birouri care i-au fost puse la dispoziție de către intimată prin contractul de comodat. Aceste hale se află circa la
50 m distanță față de sediul oficial al intimatei. Este inadmisibil modul în care instanța de fond a soluționat prezentul litigiu, apreciind că nu s-a verificat valoarea
litigiului deși era vorba despre un drept patrimonial ce ar fi atras după sine declinarea competenței și verificarea timbrajului. Pentru considerentele menționate, solicită admiterea recursului, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
T. UL,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7857/2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca în data de 8 mai 2013 în dosarul nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei C. -Napoca, invocata de reclamantă, a fost admisă cererea de chemare în judecata formulata de reclamanta SA S.
L., în contradictoriu cu pârâta SC GN M. A. S.R.L., si, în consecința s-a dispus rezilierea contractului de comodat încheiat de parți nr. 441/2010.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că între reclamanta, în calitate de locator, si pârâta, în calitate locatar, s-a încheiat contractul de comodat nr. 441/2010, având ca obiect darea în folosința de către locator către locatar a grupului de utilaje si imobile descrise la alin. 2 al art. 1 din contract, în schimbul executării unor lucrări de întreținere menționate în același act, pe perioada_ -_ 9. Conform procesului verbal de predare-primire, bunurile ce formează obiectul contractului de comodat au fost preluate de pârâta spre folosința. Ulterior, prin încheierea civila nr. 2091/2011 pronunțata de Judecătoria Turda în dos. nr._ a fost admisa cererea formulata de petiționara reclamanta în prezenta cauza si în consecința s-a constatat dizolvarea acesteia, în cauza fiind numit lichidator D-l P. escu A. Liviu si Napoca Insolv SPRL.
In drept, conform art. 65 din Legea nr. 36/1991 ce reglementează forma de asociere a reclamantei, după dizolvare, societatea intra în lichidare, potrivit art. 69 din prezenta lege, unde se prevede ca în caz de dizolvare a societății, lichidarea acesteia se va face de către doi lichidatori numiți de adunarea generală, iar în cazul art. 64 lit. f), de către judecătorie. Apoi, potrivit art. 72 si 75 din Legea nr. 36/1991, lichidatorii, îndată după intrarea lor în funcție, sunt datori ca, împreună cu administratorii societății, sa încheie inventar și un bilanț semnat și de unii și de alții, care sa constate exact situația activului și pasivului societății, si sa îl dispună, însoțit de raportul cenzorilor, la grefa judecătoriei, iar după împlinirea termenelor legale pentru formularea opozițiilor si soluționarea lor, ori în lipsa acestora, bilanțul se socotește aprobat de toți asociații, iar lichidatorii sunt liberați, sub rezerva distribuirii activului între asociați.
A rezultat așadar ca pentru îndeplinirea atribuțiilor lichidatorilor numiți prin hotărâre judecătoreasca, bunurile societății trebuie sa se afle la dispoziția lichidatorilor, ceea ce presupune si rezilierea contractului de comodat încheiat de parți, în lipsa culpei pârâtei, din cauze autorizate de lege, conform prevederilor art. 969 alin. 2 C. civ., sub imperiul căruia a luat naștere raportul juridic dintre parți si care îl guvernează. Prin urmare, instanța a constatat ca cererea de chemare în judecata formulata de reclamanta este întemeiata si, în consecința, a fost admisa așa cum a fost formulata.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta SC GN M. A. S., solicitând casarea hotărârii atacate si pronunțarea unei noi hotărâri, de respingere a
acțiunii introductive de instanța, ca neîntemeiata, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că, prin contractul de comodat nr.441/2010, încheiat între aceasta si intimata-reclamanta, SA S. L., recurenta-pârâta a obținut în comodat mai multe utilaje agricole de la intimata- reclamanta, astfel cum au fost ele identificate în lista de inventariere, parte a contractului de comodat. Potrivit înscrisurilor existente în evidentele societății comodante, utilajele care au fost date în comodat au fost casate. Aceste aspecte au rezultat din inventarele existente în cadrul societății intimate, dar si din declarațiile președintelui G. Ana, în cadrul dosarului penal nr.2855/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda. În cadrul acelui dosar penal, dna G. Ana a arătat ca este real ca pe listele de inventar deținute s-a făcut mențiunea "casat";, în dreptul majorității bunurilor date spre comodat, însă, în apărarea sa -pro causa - d-na G. Ana se referea la faptul că utilajele erau defecte. Experiența dânsei în societate, si în societatea care a fost preluata de S. L. a determinat susținerea că declarațiile sale au fost apărări de fond. Ulterior încheierii contractului de comodat, în cursul anului 2011, a avut loc o ședința a acționarilor de la societatea comodantă, în cadrul căreia numiții Lascau I., Inocan I. si Caluser G., au fost mandatați să înstrăineze utilajele agricole date în comodat, potrivit înscrisului anexat prezentului recurs. Astfel, prin contracte de vânzare-cumpărare, sub semnătura privata, o parte din bunuri au fost înstrăinate către diferite persoane fizice, respectiv Hada T., Onicos
D., contractul de vânzare-cumpărare pentru utilajul "tăvălug neted"; fiind anexat recursului.
Recurenta a precizat ca, cu ocazia concilierii directe ce a avut loc între ea si intimată la data de_, poziția intimatei a fost aceea ca Lascau I., Inocan loan, Caluser G., dar nici numiții G. I. si M. G., nu au avut vreodată calitatea de reprezentanți ai intimatei-reclamante si nu au făcut parte din componenta membrilor asociației. Afirmațiile intimatei se contrazic cu însuși contractul de comodat, care a fost semnat deopotrivă de președinta G. Ana, dar si de către Lascau loan, si de alte doua persoane, formular depus de intimata-reclamanta în susținerea cererii sale si deținut de recurenta-pârâta, cele doua persoane, după compararea semnăturilor, fiind G. I. si M. G. .
În data de_ s-a încheiat procesul verbal de predare-primire a bunurilor care au făcut obiectul contractului de comodat, în care, membrii în comisia de inventariere au fost Lascau I., G. loan si M. G. . Calitatea de membri ai acestei societăți a fost evidenta, daca s-ar raporta la susținerile președintei G. Ana, în cadrul dosarului penal 2855/P/2010, care a arătat ca terenul susnumiților a fost lucrat în baza unor înțelegeri verbale, care au fost retribuiți anual cu produse, conform înțelegerii. Prin urmare, numiții Lascau loan, Inocan loan si Caluser G. au fost mandatați sa înstrăineze o parte din utilajele care au aparținut intimatei, utilaje care, anterior vânzării, au fost date în comodat recurentei. Mai mult, în data de_, în urma notificării intimatei, recurenta, prin reprezentant, s-a prezentat la concilierea directa, fiind încheiat procesul verbal, anexat la recurs, proces-verbal prin care recurenta si-a expus punctul de vedere raportat la aspectele menționate în invitația la conciliere.
Recurenta a arătat că intimata fiind de rea-credința, nu a depus la dosar acele înscrisuri, și tot reaua-credința a fost aceea de a notifica pe recurenta-pârâta la adresa din C. -Napoca, în cursul anului 2012. În condițiile în care recurenta si-a schimbat sediul social din anul 2011, schimbare despre care președinta intimatei avea cunoștința, în condițiile în care sediile unde funcționa recurenta erau la circa 50 m distanta, în plus, noul sediu putea fi ușor consultat pe site-ul ORC, anterior promovării acțiunii.
Recurenta a precizat faptul ca, fața de noul său sediu, se impunea declinarea competentei în fața Judecătoriei T. . De asemenea, fața de dispozițiile articolelor C.proc.civ., dar si fața de practica instanțelor, în situația în care instanța a respins cererea de amânare în vederea pregătirii apărării, se impunea amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise, amânare prin care recurentei sa-i fi dat măcar posibilitatea unei apărări în cauza. În acest sens, recurenta a a solicitat termen în vederea pregătirii apărării, întrucât înscrisurile de care acesta a înțeles sa se servească în dovedirea susținerilor sale, aparțin mai multor persoane, pentru obținerea lor fiind necesar un interval mai lung de timp.
Recurenta a mai arătat că, în realitate, independent de dizolvare, chiar societatea intimata-reclamanta a fost cea care nu a respectat prevederile contractuale, potrivit cărora era interzisa înstrăinarea bunurilor date în comodat. Astfel, s-a arătat că, în aceste condiții, pretențiile intimatei-reclamante nu sunt întemeiate, impunându-se respingerea lor, întreaga acțiune bazându-se pe reaua-credința a acesteia, din moment ce mare parte din bunurile date în comodat au fost înstrăinate de către intimata-reclamanta, prin reprezentanții sai.
Intimata, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor art. 304, 3041și 312 Cod proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Fată de prevederile art. 156 alin. 1 Cod proc.civ., în mod corect a respins prima instantă, la termenul de judecată din_, cererea de amânare formulată de către recurenta-pârâtă SC GN M. A. S., având în vedere faptul că aceasta a primit citatia cu mai mult de o lună înainte de termenul de judecată, respectiv la_, citatia fiind primită sub semnătură si stampilă, timp care în mod obiectiv este suficient pentru pregătirea apărării si angajarea unui avocat, iar recurenta nu a învederat si nu a dovedit nici un motiv pentru care nu a putut să îsi pregătească apărarea.
Potrivit dispozitiilor art. 156 alin. 2 Cod proc.civ., într-adevăr, dacă instanta respinge cererea de amânare formulată pentru lipsa de apărare, aceasta trebuie să am,âne pronuntarea în vederea depunerii de concluzii scrise, dar aceasta doar ";la cererea părtii";. Or, după cum rezultă din cererea de amânare formulată de recurenta- pârâtă si din actele dosarului de fond, aceasta nu a solicitat primei instante să amâne pronuntarea pentru a depune concluzii scrise, astfel că nu se poate retine că prima instantă ar fi încălcat dispozitiile art. 156 alin. 2 Cod proc.civ., aceasta procedând în mod legal la solutionarea cererii la termenul de judecată din_ în conditiile legalei respingeri a cererii de amânare formulate de către pârâtă si a neformulării unei cereri de amânare a pronuntării de către aceasta.
În ce priveste solutia pronuntată de prima instantă, tribunalul retine că aceasta este legală si temeinică. Astfel, rezilierea contractului de comodat nr. 441/2010 încheiat între părti a fost dispusă de către prima instantă nu în considerarea culpei recurentei-pârâte, ci ca urmare a dizolvării intimatei-reclamante SA S. L.
, constatate prin încheierea civilă nr. 2091/_ pronuntată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ .
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 969 alin. 2 Cod civ., conventiile legal făcute ";se pot revoca prin consimtământul mutual sau din cauze autorizate de lege";. Or, dizolvarea intimatei-reclamante SA S. L. având ca efect intrarea acesteia în lichidare, în baza art. 65 din Legea nr. 36/1991, în mod judicios a apreciat prima instantă că dizolvarea comodantului constituie o cauză autorizată de lege pentru a se dispune rezilierea contractului de comodat, acesta neputând fi mentinut fată de obligatia lichidatorilor societătii comodante de lichidare a averii acesteia.
Nu prezintă relevantă sub acest aspect faptul că intimata-reclamantă ar fi înstrăinat anterior bunuri ce făceau obiectul contractului de comodat, după cum a invocat recurenta prin recursul formulat, întrucât nu inexistenta bunurilor obiect al contractului în patrimoniul acesteia a fost invocată pentru a justifica rezilierea contractului, astfel că aceasta nu a fost în situatia de a-si invoca propria culpă. Împrejurarea că, la rândul său recurenta-pârâtă ar fi putut solicita rezilierea contractului pentru fapte culpabile ale intimatei-reclamante nu este de natură să înlăture posibilitatea acesteia din urmă de a solicita dispunerea aceleiasi solutii pentru alte cauze, respectiv pentru cauze prevăzute de lege, în spetă ca urmare a dizolvării sale. Nici faptul că bunurile obiect al contractului de comodat ar fi fost casate nu este de natură să infirme solutia primei instante, pentru că nici contractul de comodat nu ar putea fi mentinut în fiintă de vreme ce nu mai poate fi executat obiectul acestuia, din lipsa bunurilor în patrimoniul comodantei. Această împrejurare însă nu face obiectul cauzei, întrucât după cum s-a arătat mai sus, rezilierea contractului s-a dispus ca urmare a intervenirii dizolvării intimatei-reclamante, în aplicarea dispozitiilor art. 65 din Legea nr. 36/1991.
Pentru considerentele arătate, retinând că hotărârea primei instante este legală si temeinică, iar recurenta nu a dovedit existenta unor împrejurări care să justifice mentinerea în fiintă a contractului de comodat încheiat între aceasta si intimată, dată fiind intervenirea dizolvării acesteia din urmă si necesitatea ca bunurile din patrimoniul acesteia să fie lichidate, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod proc.civ., va respinge, ca neîntemeiat, recursul formulat de către recurenta SC GN M. A. S. L., județul C., împotriva sentinței civile nr. 7857/2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în data de 8 mai 2013, dată în contradictoriu și cu intimata SA S. L., județul C., sentintă care va fi asadar menținută în întregime. Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, întrucât recurenta nu a avut câștig de cauză, acesteia nu îi vor fi acordate nici cheltuieli de judecată.
În baza dispozitiilor art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997, retinând că desi a fost legal citată, din dispozitia instantei de recurs, cu mentiunea să achite 5.735,58 lei taxă judiciară de timbru și 4,7 lei timbru judiciar, datorate aferent cererii de chemare în judecată pentru primul ciclu procesual, intimata nu a depus la dosar dovada
achitării taxei judiciare de timbru si nici timbrul judiciar în cuantumul solicitat, tribunalul va dispune darea în debit a intimatei SA S. L., pentru sumele de 5.735,58 lei taxă judiciară de timbru și 4,7 lei timbru judiciar.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat, recursul formulat de către recurenta SC GN M. A.
S. L., județul C., împotriva sentinței civile nr. 7857/2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în data de 8 mai 2013, dată în contradictoriu și cu intimata S.
A. S. L., județul C. .
Dispune darea în debit a intimatei SA S. L., având sediul în L., nr. 109, județul C., CUI 19115222, pentru sumele de 5.735,58 lei taxă judiciară de timbru și 4,7 lei timbru judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR | GREFIER |
I. P. | E. B. V. L. G. | S. M. |
Red./G.V.L./Dact./A.A.;G.V.L. 2ex./_
Judecător fond: F. M. Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Sentința civilă nr. 6908/2013. Reziliere contract | Decizia civilă nr. 274/2013. Reziliere contract → |
|---|
