Decizia civilă nr. 61/2013. Acțiune în pretenții comerciale

Comentarii

0

R O M Â N I A

T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR. 61/2013

Ședința publică din data de 04 februarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE: N. K. JUDECĂTOR: F. M.

JUDECĂTOR: D. D. GREFIER: A. B.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurenta SC I. L.

S. în contradictoriu cu intimata SC A. SS împotriva sentinței civile nr.13796/2012, pronunțată la data de 17 februarie 2012 și respectiv sentința civilă nr.17403/2012, pronunțată la data de 12 septembrie 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria C. -napoca, cauza având ca obiect în primă instanță pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în apărarea intereselor recurentei, d-ul avocat M. covits R. Iosif și d-na avocat Husar Grindean T. în reprezentarea intereselor intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei și se constată că la data de 30 ianuarie 2013, de către intimată, întâmpinare un exemplar al acesteia comunicându-se cu reprezentantul recurentei.

Reprezentanta intimatei arată că a comunicat un exemplar al întâmpinării intimatei înainte de termenul de judecată.

Se confirmă de către reprezentantul recurentei primirea întâmpinării.

Reprezentantul recurentei depune la dosar originalul chitanței cu care s-a achitat taxa judiciară de timbru și dovada care atestă depunerea la oficiul poștal a recursului și respectiv primirea recursului declarat în cauză de către intimată.

Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de ridicat.

Nemaifiind alte cereri, probe de solicitat sau excepții de ridicat, T. ul acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 13796/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta-intimată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, în fond și recurs, reprezentând onorariul avocațial și taxa judiciară de timbru. Depune în acest sens dovada cheltuielilor de judecată solicitate. Apreciază că actul esențial a fi analizat în speța dedusă judecății este contractul de project management nr.001/2006

încheiat între SC I. LS și SC TRIUMF ESS, contract care, raportat la considerentele hotărârii atacate pronunțate de instanța de fond, ar sta la baza contractului nr.49/2007 pe care reclamanta-intimată își întemeiază pretențiile. Arată că instanța de fond a calificat contractul de project management ca fiind un contract de antrepriză în baza căruia SC TRIUMF ESS ar fi fost mandatată să încheie contractul de proiectare cu SC A.

SS . în continuare, face referire la articolele din cuprinsul contractului,

respectiv art.2.4 lit.c potrivit căruia consultantul se obligă să supervizeze și să depună toate diligențele către proiectant în numele beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea și exploatarea obiectivului în numele și pe cheltuiala beneficiarului iar potrivit art.4 .1 lit.c consultantul va negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare în condițiile stabilite cu beneficiarul. Opinează că în speță este vorba de dreptul consultantului de a superviza respectivele contracte și nicidecum de dreptul de a semna în numele și pe seama recurentei aceste contracte.

Reprezentantul recurentei critică hotărârea instanței de fond și sub aspectul mandatului comercial, instanța de fond apreciind că în speță este vorba de un mandat general care fiind dat în dreptul comercial, raportat la dispozițiile art.375 alin. 3 din vechiul Cod comercial ar fi mai generos în privința puterilor conferite mandatarului. Apreciază că instanța de fond a nesocotit incidența dispozițiilor Codului civil în ceea ce privește mandatul raportat la dispozițiile explicite ale art.1 din vechiul Cod comercial. Mai arată că potrivit prevederilor art.1536 alin.1 cod civil mandatul conceput în termeni generali nu este valabil decât pentru actele de administrare și de conservare dar în nici un caz pentru actele de dispoziție. În speță, semnarea contractului de proiectare este un act de dispoziție, sens în care, pentru acest caz legea prevede, în mod evident, un mandat special, acest contract putând fi semnat doar în baza unei procuri speciale pe care recurenta nu a conferit-o consultantului imobiliar. În ceea ce privește aprecierea instanței de fond că recurenta ar fi ratificat și recunoscut contractul de mandat prin faptul că autorizațiile de construire ar fi fost săvârșite de către recurentă, reprezentantul recurentei consideră că este o susținere "falsă";. Chiar dacă ar fi existat această ratificare, s-ar fi procedat demararea unei construcții iar prelungirea acestei autorizații ar echivala cu o "bifare"; a unei formalități administrative.

Reprezentantul recurentei apreciază că, deși s-a raportat la declarațiile martorilor pentru a reține existența mandatului, instanța de fond nu a ținut cont de calitatea acestora, unul fiind directorul adjunct al reclamantei- intimate, iar celălalt reprezentantul consultantului imobiliar Triumf Estate. Potrivit declarației reprezentantului societății de project management nu au existat relații directe între SC A. SS și SC I. LS iar recurenta nu a confirmat niciodată, în scris, ci doar telefonic că ar fi de acord cu încheierea contractului.

Totodată, reprezentantul recurentei arată că în cadrul litigiului s-a făcut referire la un alt contract de proiect încheiat între recurentă și SC VIBECONS S. ; raportat la acest contract, reprezentantul recurentei arată că instanța de fond a omis să analizeze în paralel cele două acte și nu a observat că există mai multe diferențe fundamentale între cele două contracte. Obiectul contractului de proiectare este diferit față de obiectul contractului de project management raportat la faptul că, obiectul contractului de proiectare 49/2007 îl constituie ansamblul de locuințe, apartamente cu funcții comerciale iar cel de project management este de 8 clădiri de apartamente.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursurilor ca fiind neîntemeiate cu consecința menținerii celor două sentințe atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorarul avocațial conform facturii depuse la dosar. arată că argumentele invocate de recurentă sunt aceleași care au fost folosite și pe parcursul judecății în prima instanță nu sunt relevante și nu au legătură cu

litigiul dedus judecății neputând justifica admiterea recursului. Apreciază că

aspectul esențial supus spre analiza instanței de fond precum și a celei de recurs este cel referitor la răspunderea contractuală a unui comerciant. Instanța de fond a fost investită să stabilească îndeplinirea condițiilor răspunderii contractuale a SC I. LS . în fapt, singurul aspect contestat de către recurentă este cel referitor la existența mandatului între SC I. LS și SC TRIUMF ESS . apreciază că în mod corect a realizat instanța de fond calificarea juridică a contractelor prin coroborarea tuturor argumentelor și textelor juridice aplicabile precum și a tuturor mijloacelor de probă administrate. Mai arată că intimata și-a îndeplinit obligațiile asumate, inclusiv predarea integrală a proiectului pentru obținerea autorizației de construire și prelungirea valabilității acestora .

Totodată, consideră că cel mai important aspect în ceea ce privește existența calității procesuale pasive a recurentei este analiza problematicii naturii juridice a contractului de project management încheiat între SC I. LS și SC TRIUMF ESS . Solicită ca instanța, în pronunțarea hotărârii, să aibă în vedere clauzele contractuale, respectiv obiectul contractului:serviciile consultantului în favoarea beneficiarului enumerate în preambulul contractului, obligațiile mandatarului care sunt specifice unui contract de

mandat. Potrivit art.2.4 consultantul se obligă să îndeplinească următoarele acte și fapte juridice în numele și pe seama beneficiarului. per a contrario, în cazul contractelor de antrepriză, în sarcina antreprenorului se naște obligația de a executa anumite lucrări, riscul aferent acestor lucrări transferându-se către beneficiar doar la terminarea /recepția acestora . În speță, autorizația de construire a fost emisă de la început pe numele SC I. L.

1. , fapt recunoscut de aceasta inclusiv prin răspunsurile la interogatoriu. Mai mult, remunerația aferentă contractului analizat nu includea costurile proiectării. Apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect că, contractul de project management nr.001/2006 reprezintă un contract de antrepriză ce include însă și clauze specifice contractului de mandat special. În mod corect s-a reținut de către instanța de fond existența unui mandat special al project managerului în privința societăților de proiectare potrivit art.375 alin.3 Cod comercial, respectiv mandatul pentru o anume afacere cuprinde împuternicire și pentru toate actele necesare executării lui, chiar când nu ar fi anume arătate. În contractul amintit se face distincție clară între domeniile în care consultantul are mandat de reprezentare deplin și cele în care are nevoie de ratificare ulterioară, de o confirmare sau de o procură nouă.

   Cât privește susținerea recurentei referitoare la celălalt contract existent, reprezentanta intimatei arată că nu s-a susținut că contractul de proiectare cu SC A. SS, ar fi încheiat ca urmare a cesiunii intervenite între SC I. LS și SC TRIUMF ESS . Instanța de fond a reținut că, în conformitate cu art.375 alin.3 Cod comercial, în vigoare la momentul încheierii contractului, mandatul pentru anume afacere cuprinde împuternicirea și pentru toate actele necesare executării luci chiar și când nu ar fi anume arătate. Opinează că prima instanță a făcut o aplicare corectă și temeinică a prevederilor legale reținând faptul că interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contrctante și nu după sensul literar al termenilor iar clauzele contractuale se interpretează unele prin altele dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă din actul întreg. Totodată, consideră că nu pot fi acceptate criticile recurentei referitoare la redactarea diferită a obiectului celor două contracte de proiectare; intenția comună a părților este cea care prevalează și nu modalitatea gramaticală de enunțare a clauzelor contractuale. Instanța de fond în mod judicios a mai reținut că starea

   dovedită a lucrurilor poate susține și existența unui mandat aparent în persoana SC TRIUMF ESS și în raport de societatea reclamantă, clauzele cuprinse în contractul de project management justificând acest lucru. Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea recursurilor declarate.

2. ul reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

Prin sentința civilă nr.13796/2012 pronunțată la data de 17 februarie 2012 Judecătoria C. N. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, ca neîntemeiată și a admis în parte cererea formulată de reclamanta SC A. SS în contradictoriu cu pârâta SC I. LS și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 63.914 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și suma de 12.856,68 lei reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere și la suma de 4521 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că la data de_, între societatea pârâtă, în calitate de beneficiar, și SC FERDEAN INVEST S., actuală SC TRIUMF ESS, în calitate de consultant a fost încheiat contractul de project management nr. 001 prin care cea din urmă s-a angajat să îndeplinească acte și fapte juridice în numele și pe seama beneficiarului, printre care și (art. 2.4. lit. c și d) realizarea întregii documentații necesare pentru achiziționarea terenului, proiectarea imobilelor, construcția imobilelor și vânzarea imobilelor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru edificarea construcțiilor precum și în vederea vânzării imobilelor de către clienții identificați de către consultant și (lit. d) supervizarea și depunerea tuturor diligențelor, către Proiectant în numele Beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea și exploatarea obiectivului în numele și pe cheltuiala beneficiarului. Potrivit art. 4.1. consultantul și-a asumat obligația de a negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare în condițiile stabilite cu beneficiar prezentate la art. 2.4. pct. d.

La data de_, între societatea pârâtă SC I. LS, în calitate de beneficiar, reprezentată de SC FERDEAN INVEST S. (actual SC TRIUMF ES.

S. ), în calitate de consultant și SC VIBECONS S., în calitate de proiectant, se încheie contractul nr. 67, prin acest contract stabilindu-se cadrul juridic al colaborării dintre părțile contractante, proiectantul obligându-se să presteze, la cererea și în interesul beneficiarului, servicii specifice activității de proiectare din domeniul construcțiilor, obiectivul fiind acela de proiectare a 8 imobile de locuit în C. -N., respectiv pentru terenurile înscrise în CF 1. și 1. .

În data de_ între reclamantă, în calitate de proiectant general, și SC TRIUMF ESS, cu mențiunea "în calitate de reprezentant al SC I. L.

S. ";, în calitate de client, s-a încheiat contractul de proiectare nr. 49 având ca obiect elaborarea de către reclamanta proiectant a proiectului general pentru

"Ansamblul locuințe S+P+E+M+, 3 apartamente/imobil și imobil P+3 în centru cu funcții comerciale și locuințe conform plan de situație anexat";, proiectul având următoarele capitole: memoriu tehnic, breviare de calcul, antemăsurători, deviz general semnat și însușit de către proiectant, caiet de sarcini, proiect tehnic și detalii de execuție. Valoarea contractului, totală, a fost stabilită la suma de 40.000 euro, exclusiv TVA, și a fost determinată prin negocierea ofertei de proiectare. Întreaga valoare a contractului a fost

defalcată de către părți în șase tranșe, dintre care tranșa a IV - a și a V - a, care fac obiectul prezentei cauze, reprezintă 20 % din întreaga sumă, și urmează a fi achitată la predarea proiectului tehnic, respectiv 10% din această valoare, ce urmează să fie achitată la predarea proiectului tehnic. Potrivit art. 9 din contract, decontarea lucrărilor se face la maximum 5 zile după primirea facturii emise de către proiectant. Astfel cum rezultă din contract, clientul este ținut la plata penalităților de întârziere în valoare de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, procentul penalității urmând a fi raportat la valoarea facturii neonorate la termenul prevăzut în contract. S-a convenit că totalul penalităților nu poate depăși totalul sumei asupra căreia se calculează penalitatea.

În data de_, între pârâta SC I. LS, în calitate de mandant, și SC TRIUMF ESS, în calitate de mandatar, s-a încheiat contractul înregistrat sub nr. 34 prin care societatea pârâtă cesionează către SC TRIUMF ESS drepturile litigioase născute ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de către SC VIBECONS S., mandatând totodată această din urmă societate să facă toate demersurile necesare în vederea recuperării sumei de 88.973 lei achitată de către pârâtă primului proiectant. În contract s-a arătat că sumele astfel recuperate, indiferent de cuantumul lor, rămân câștigate mandatarului, adică SC TRIUMF ESS, acesta din urmă neavând nici un drept la recuperarea cheltuielilor aferente procedurilor judiciare sau extrajudiciare demarate pentru recuperarea acestei sume.

În data de_, între SC A. SS și SC I. LS, în calitate de beneficiar, se încheie procesul verbal de predare primire nr. 331 a 3 exemplare din dosarul de autorizare construire precum și un număr de 5 autorizații de construire și o serie de avize. Procesul verbal a fost semnat și de către reprezentantul legal al societății pârâte (fila nr. 106).

În data de_ între SC A. SS și SC I. LS a fost încheiat procesul verbal de predare primire nr. 397 care atestă predarea de către societatea reclamantă, printre altele, și a documentației P.T. și D.D.E. aferente lucrării "Construire Ansamblu I. bile de locuințe și imobil cu spațiu comercial la parter și birouri în C. -N., str. G. Bibescu. Această semnătură este contestată de către societatea pârâtă.

În data de_, SC A. SS emite în contul SC TRIUMF ESS factura fiscală nr. 123 pentru suma de 54.805,21 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul contractului nr. 49/_ . Factura nu poartă nici o semnătură de primire din partea destinatarului.

Interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literar al termenilor, iar toate clauzele contractelor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă din actul întreg.

Contractul de antrepriză este definit în literatura juridică drept (civil) acel contract prin care, una din părți - antreprenorul, se obligă să execute pe riscul său și în mod independent o anumită lucrare pentru cealaltă parte, numită client, în schimbul unui preț. Pe de altă parte, contractul de mandat este convenția prin care o persoană - mandatarul - se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane - mandantul - care îi dă această împuternicire și pe care îl reprezintă. Mandatul este comercial, și nu civil, atunci când actele juridice ce urmează fi încheiate de către mandatar constituie fapte comerciale pentru acesta. În raport de calitatea pârâtei de a fi comerciant, potrivit prevederilor art. 3 și 4 Cod Comercial aplicabil, actul juridic dedus judecății conferă unui astfel de contract

caracter comercial, urmând așadar a fi analizat în lumina prevederilor art. 374 - 391 Cod Comercial aplicabile speței.

Principala deosebire dintre aceste două categorii de convenții este aceea că, dacă în cazul contractului de mandat mandatarul are puteri de reprezentare (ceea ce este însă doar de natura contractului de mandat), actele încheiate de mandatar fiind opozabile mandantului, în cazul contractului de antrepriză, actele încheiate cu terții de antreprenor nu sunt opozabile clientului, acesta neavând putere de reprezentare.

În ceea ce privește contractul de project management nr. 001/_ încheiat între societatea pârâtă și SC FERDEAN INVEST S., ulterior denumită SC TRIUMF ESS, instanța apreciază că, în esență, acesta reprezintă un contract de antrepriză ce include însă și clauze specifice unui contract de mandat comercial. Instanța califică înțelegerea părților drept un contract de antrepriză dat fiind că, astfel cum rezultă din chiar preambulul acestui contract, ceea cea ce a înțeles pârâta beneficiară să contracteze cu SC TRIUMF ESS este asistența acestuia din urmă, și așadar, o consultație profesională, în vederea construirii a 8 clădiri de apartamente pe terenul menționat, sens în care consultanța urma să privească achiziționarea acelui teren, efectuarea cercetărilor prealabile, realizarea întregii documentații, etc., convenindu-se totodată asupra faptului că SC TRIUMF ESS, consultantul, este specializat în negocierea contractelor și supervizarea firmelor de proiectare și construcție, acesta fiind cel care are capacitatea tehnică, logistică și financiară pentru a îndeplini solicitarea beneficiarei societăți pârâte.

Clauzele specifice unui contract de mandat sunt regăsite la punctul 2 din convenția părților, potrivit art. 2.4. stipulând că în temeiul acestui contract și în schimbul remunerației, consultantul se obligă să îndeplinească, printre altele, și acte și fapte juridice în numele și pe seama beneficiarului referitoare la (pct. 2.4. c) realizarea întregii documentații necesare pentru achiziționarea terenului, proiectarea imobilelor, construcția imobilelor și vânzarea acestora și (art. 2.4. d) referitoare la supervizarea și depunerea tuturor diligențelor către proiectant în numele și pe seama beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea și exploatarea obiectivului în numele și pe cheltuiala beneficiarului. Totodată, potrivit art. 4.1.c din aceeași convenție, printre obligațiile consultantului SC TRIUMF ESS se regăsește și aceea de a negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare în condițiile stabilite cu beneficiarul prezentate la punctul nr. 2.4. d. Așa cum rezultă din prevederile punctului 2.4. c și d, mai sus expuse, chiar dacă în referire la proiectant părțile au prevăzut, la punctul d. doar supervizarea și depunerea diligențelor către proiectant, în numele beneficiarului, totuși, din cuprinsul clauzei punctului c. rezultă că SC TRIUMF ESS urma să realizeze întreaga documentație pentru proiectarea și construcția imobilelor, ceea ce include și contractarea, în virtutea "competențelor"; acesteia din urmă de negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare și construcție (preambulul contractului și art. 4.1. c).

În această privință, instanța a reținut incidența prevederilor art. 375 Cod Comercial potrivit căruia "Deși conceput in termeni generali, mandatul comercial nu se întinde si la afacerile care nu sunt comerciale, afara numai daca aceasta se declara cu preciziune prin mandat. Daca mandatarul nu are instrucțiuni decât asupra unor parți ale afacerii, mandatul se socotește liber pentru celelalte. Mandatul pentru o anume afacere cuprinde împuternicire si pentru toate actele necesare executării lui, chiar când nu ar fi anume

arătate."; și constată faptul că, spre deosebire de contractul de mandat civil, contractul de mandat comercial este mai generos în privința puterilor conferite mandatarului, iar aceasta din rațiuni ce țin de celeritatea specifică mijlocirii afacerilor comerciale. Astfel, instanța reține existența unui mandat special în privința societăților de contractare, sens în care mandatul dat pentru contractarea în concret cu o societatea de proiectare este conferit mandatarului potrivit art. 375 alin. 3 Cod Comercial.

Mai mult, instanța a observat că atunci când limitele mandatului acordat consultantului au dorit să fie limitate, părțile au prevăzut expres acest lucru, spre exemplu cum este cazul clauzei de la punctul nr. 4.1. a din contract unde s-a prevăzut expres că beneficiarul este singurul care poate opta pentru alegerea executanților constructori dintr-o listă cu cinci potențiali constructori pe care consultantul avea obligația de a o prezent.

Pentru aceste motive instanța de fond nu a reținut apărările pârâtei referitoare la caracterul mandatului. Susținerile acesteia potrivit căreia dacă această convenție ar fi calificată drept mandat aceasta ar însemna că mandatarul consultant ar putea să contracteze în numele său afaceri dintre cele mai oneroase nu poate fi nici aceasta primită de vreme ce pârâta are împotriva acestui consultant, antreprenor și mandatar, o acțiune personală rezultată din contract, potrivit prevederilor legale.

În dovedirea aceluiași contract de mandat comercial, instanța a reținut că actul juridic încheiat de mandatar în numele și pentru societatea pârâtă a fost recunoscut de către aceasta din urmă, sens în care, astfel cum rezultă din procesul verbal de predare primire nr. 331/_, semnat de către aceasta din urmă, astfel cum rezultă din răspunsul la interogatoriu, SC I. L.

S. a primit cele trei exemplare din dosarul de autorizație de construire, ceea ce a făcut în parte obiectul contractului încheiat cu societatea reclamantă, proiectant, autorizațiile de construire fiind eliberate pe numele societății pârâte, la cererea acesteia, în baza acestei documentații, astfel cum rezultă din corespondența purtată între autoritățile publice și societatea pârâtă (filele nr. 88-91), precum și din mențiunilor acestor autorizații. Răspunsul la întrebarea nr. 5 din interogatoriul administrat pârâtei și prin care aceasta contestă beneficiul acestor autorizații urmând a fi înlăturat, explicația dată neputând constitui justificare. Mai mult, date fiind autorizațiile de construire, pârâta a recunoscut faptul că cheltuielile importante, precum cele pentru obținerea autorizației de construire erau suportate de către I. L. .

Prin urmare, chiar dacă s-ar reține contrariul celor de mai sus, în sensul că mandatul acordat de pârâtă SC TRIUMF ESS nu includea și contractarea cu societatea pârâtă, iar aceasta în considerarea modului de lucru dintre proiectant, consultant și beneficiar rezultat din contractul nr. 67/_ (societatea pârâtă a contractat personal cu proiectantul VIBECONS S. la recomandarea și îndrumarea consultantului SC TRIUMF ESS ), în lipsa altor probe, un astfel de mandat apare în speță, în raport de prevederile contractului de "Project management";, ca fiind unul tacit în conformitate cu prevederile art. 382 alin. 2 Cod Comercial, respectiv un mandat ratificat de către societatea pârâtă. Potrivit acestui text de lege, dacă în urma primirii încunoștințării mandatarului despre executarea mandatului mandantul întârziere răspunsul, el este considerat că a acceptat executarea mandatului, chiar dacă mandatarul a trecut peste limitele mandatului, iar starea de fapt premisă pentru aplicabilitatea acestor prevederi este confirmată de către martorul Petruse M. - A., care a expus pe larg modalitatea de lucru în cadrul acestor contract de "Project management"; (fila nr. 118 verso), dar și de către martorul P. B. L. (fila nr. 120 verso), prin

mail-ul aflat la fila nr. 121 din dosar și în raport de care o contraprobă din partea societății pârâte nu a putut fi făcută, dar și din răspunsurile la interogatorii.

Nu în ultimul rând, instanța a constatat că pârâta nu a făcut dovada faptului că acest contract de "project management"; a fost modificat în privința modalității de lucru cu proiectantul (eventual încheierea contractului de proiectare în numele și pe răspunderea consultantului - dat fiind incidentul cu SC VIBECONS - sub forma unei stipulații pentru altul) care să excludă așadar răspunderea sa.

Totodată, și în subsidiar, instanța a apreciat că starea dovedită a lucrurilor poate susține și existența unui mandat aparent în persoana SC TRIUMF ESS și în raport de societatea reclamantă, clauzele cuprinse în contractul de "project management"; justificând acest lucru. Reținerea contractării în condițiile unui mandat aparent nu îl exonerează pe mandant de obligațiile contractate de mandatar cu terții de bună credință, mandantul având drept de regres în contra mandatarului care a acționat în numele său în numele și pentru mandant în lipsa unui mandat sau cu depășirea limitelor acestuia.

Prin urmare, probele administrate în cauză dovedesc faptul SC TRIUMF ESS a încheiat contractul nr. 49/_ cu societatea reclamantă în calitate de mandatar al societății pârâte, iar efectele juridice ale acestui contract fac ca raportul juridic derivat din acest act să aibă ca și părți, în drept, societatea reclamantă, în calitate de creditor, și societatea pârâtă, în calitate de debitor.

Pentru aceste argumente, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, aceasta fiind subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.

În privința fondului litigiului, instanța a constatat că cererea reclamantei este parțial întemeiată. Astfel, potrivit art. 1073 Cod civil aplicabil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.

În privința debitului principal, respectiv a sumei de 63.914 lei, instanța a reținut că cererea este întemeiată, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei probându-se faptul că reclamanta și-a îndeplinit propriile obligații izvorâte din contractul sinalagmatic nr. 49, fapt ce îi dă dreptul la primirea contraprestației convenite, respectiv de plată a prețului. În privința cuantumul acestei sume, instanța a constatat că acesta corespunde prevederilor contractuale, respectiv art. 8 din contractul nr. 49, respectiv 20% și 10% din valoarea contractului de 40.000 euro, exclusiv TVA, specific etapei predării proiectului tehnic și a proiectului DDE.

În condițiile în care pârâta nu a făcut dovada unei cauze exoneratoare de răspundere, instanța a dispus obligarea acesteia să îi plătească reclamantei suma de 63.914 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor și echivalentul a 30% din valoarea contractului, plus taxa pe valoarea adăugată.

În privința penalităților de întârziere, instanța de fond a reținut validitatea clauzei penale ce face obiectul art. 18 din contractul nr. 49/_ și reține îndreptățirea reclamantei la repararea prejudiciului cauzat de către pârâtă prin neplata la termen a sumelor datorate. În ceea ce privește scadența obligației de plată, instanța de fond a constatat că potrivit art. 9 din contract, decontarea lucrărilor se face la maximum 5 zile după primirea facturii emise de către proiectant. Verificând aceste aspecte, instanța de fond a constatat că în dovedirea prezentei cereri, reclamanta nu s-a prevalat de

factura emisă în derularea contractului însă în contul SC TRIUMF ESS, respectiv de factura nr. nr. 123 pentru suma de 54.805,21 lei, solicitând valoarea serviciilor potrivit contractului, având totodată dreptul la executarea întocmai a contractului. Cu toate acestea, instanța de fond a constatat că data scadenței este condiționată de data primirii facturii emise, astfel, pentru a determina data scadenței a verificat și a reținut data la care pârâta a primit factura fiscală emisă în derularea contractului.

În acest sens, instanța de fond a constatat că această factură nu este acceptată la plată de către cel în contul căreia a fost emisă, și nici de către pârâtă, iar data de_ indicată de către reclamantă în această privință nu poate fi primită, factura în discuție fiind emisă la o dată ulterioară, respectiv data de_ . Cu toate acestea, instanța de fond a constatat că mandatarul pârâtei a primit factura, cel târziu, în data de_, dată la care s-a pronunțat în sensul respingerii prima cerere de emitere a ordonanței comerciale, primirea facturii de către mandatar fiind opozabilă pârâtei în privința scadenței în virtutea raporturilor de mandat în care s-a aflat cu SC TRIUMF ESS . În raport de această dată, cuantumul penalităților solicitat de către reclamantă a fost diminuat proporțional față de zilele de întârziere la plată scurse de la această dată, de la suma de 19301,575 lei la suma de 12856,68 lei, suma reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere în cuantum procentual de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere calculate până la data de_ .

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta S.C. I. LSR.L admiterea recursului și în consecință modificarea Sentinței civile nr. 13796/_ pronunțată de Judecătoria C. N. în dosarul nr._ și în consecință în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și în consecință respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă, iar in subsidiar, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată.

În motivare recurenta arată că hotărârea judecătorească atacată este nelegală în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. "Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".

In motivarea soluției sale, prima instanță reține următoarele (pag. 7 și urm.) "în ceea ce privește contractul de project management nr. 001/_, încheiat între societatea pârât și TRIUMF ES., instanța apreciază că, în esență, acesta reprezintă un contract de antrepriză ce include însă și clauze specifice unui contract de mandat comercial. Instanța califică înțelegerea părților drept un contract de antrepriză dat fiind că, astfel cum rezultă din

chiar preambulul acestui contract, ceea ce a înțeles pârâta beneficiară să contracteze cu TRIUMF ES. este asistența acestuia din urmă, și așadar, o consultație profesională, în vederea construirii a 8 clădiri de apartamente pe terenul menționat, sens în care consultanța urma să privească achiziționarea acelui teren, efectuarea cercetărilor prealabile, realizarea întregii documentații, etc, convenindu-se totodată asupra faptului că TRIUMF ES., consultantul, este specializat în negocierea contractelor și supervizarea firmelor de proiectare și construcție, acesta fiind cel care are capacitatea tehnică, logistică și financiară pentru a îndeplini solicitarea beneficiarei societăți pârâte.

Clauzele specifice unui contract de mandat sunt regăsite la punctul 2 din convenția părților, potrivit art. 2.4 stipulând că în temeiul acestui contract și în schimbul remunerației, consultantul se obligă să

îndeplinească, printre altele, și acte și fapte juridice în numele și pe seama beneficiarului referitoare la (pct. 2Ax) realizarea întregii documentații necesare pentru achiziționarea terenului, proiectarea imobilelor, construcția imobilelor și vânzarea acestora și (art 2.4.d) referitoare la supervizarea și depunerea tuturor diligentelor către proiectant în numele și pe seama beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea și exploatarea obiectivului în numele și pe cheltuiala beneficiarului. Totodată, potrivit art. 4.1.c din aceeași convenție, printre obligațiile consultantului TRIMUF ES. se regăsește și aceea de a negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare în condițiile stabilite cu beneficiarul prezentate, la punctul nr. 2.4.d Așa cum rezultă din prevederile punctului 2.4.c și d, mai sus expuse, chiar dacă în referire la proiectant părțile au prevăzut, la punctul d. doar supervizarea și depunerea diligentelor către proiectant, în numele beneficiarului, totuși, din cuprinsul clauzei punctului c. Rezulta că TRIUMF ES. urma să realizeze întreaga documentație pentru proiectarea și construcția imobilelor, ceea ce incluse și contractarea, în virtutea "competențelor" acesteia din urmă de a negocia și superviza contractele cu formele de proiectare și construcție (preambulul contractului și art. 4.1.c)".

Recurenta apreciază că interpretarea făcută de prima instanță acestor prevederi contractuale este contrară voinței comune a părților. Potrivit art.

1. lit. c din contractul de proiect management: "în temeiul prezentului contract și în schimbul remunerației cuvenite de către părți, Consultantul se obligă sa îndeplinească următoarele acte și fapte juridice în numele și pe seama beneficiarului: realizarea întregii documentații necesare pentru achiziționarea terenului, proiectarea imobilelor, construcția imobilelor și vânzarea imobilelor, în conformitate cu prevederile legale. în vigoare, pentru edificarea construcțiilor precum și în vederea vânzării imobilelor către clienții identificați de către consultant, supervizare și depunerea tuturor diligentelor, către Proiectant în numele Beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea și exploatarea obiectivului în numele și pe cheltuiala beneficiarului.

   Din aceste prevederi contractuale nu rezultă deloc faptul că presupusul mandatar, TRIUMF ES., avea dreptul să încheie contractul de proiectare în recurentei. Din contră, referitor la proiectarea imobilului, la punctul d. se arată în mod expres faptul că, consultantul va "superviza și depune toate diligentele către proiectant". Dacă TRIUMF ES. ar fi avut dreptul să încheie contractul de proiectare, cu siguranță acest lucru ar fi fost prevăzut în cuprinsul contractului.

   Mai mult decât atât, la art. 4.1 c, (în mod paradoxal indicat de prima instanță în sprijinul ideii că TRIUMF ES. putea încheia Contractul de proiectare în numele nostru), prevede, cu referire în mod expres la contractele cu firmele de proiectare, faptul că consultantul "va negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare în condițiile stabilite cu beneficiarul prezentate la art. 2.4 punctul a."

   Prin urmare, articolul din contractul de Proiect management, care face referire în mod expres la contractele de proiectare prevede că, Consultantul are dreptul doar să "negocieze și să supervizeze aceste contracte" și de asemenea face trimitere la art. 2.4.d, care folosește același termen, respectiv

   "supervizare".

   Nicăieri în cuprinsul contractului de proiect management nu se prevede în mod expres faptul că, Consultantul are dreptul să semneze contracte de proiectare. Din contră, cu referire expresă la acest tip de

   contracte, în cuprinsul contractului de proiect management sunt două prevederi exprese care folosesc același termen de "supervizare", care în mod evident nu înseamnă "semnare".

   Articolul invocat de instanță, art. 2.4.C are un caracter general și face referire la mai multe activități, respectiv achiziționarea terenului, proiectarea imobilelor, construcția imobilelor și vânzarea imobilelor. Prin urmare, nici măcar în acest articol nu se prevede dreptul Consultantului de a încheia contracte de proiectare. Pe de altă parte, în aplicarea acestui articol cu caracter general, părțile au introdus prevederi exprese pentru fiecare tip de activitate, proiectare, construcție, etc.

   Astfel, referitor la proiectare s-a prevăzut, la art. 2.4.d și art. 4.1.c faptul că Consultantul va superviza contractele cu firmele de proiectare.

   Recurenta mai arată că nu este de acord nici cu concluziile primei instanțe referitor la mandatul comercial.

   Prima instanță reține (pag. 8): "în această privință, instanța reține incidența prevederilor art. 375 Cod Comercial potrivit căruia "Deși conceput in termeni generali, mandatul comercial nu se întinde si la afacerile care nu sunt comerciale, afara numai daca aceasta se declara cu preciziune prin mandat. Daca mandatarul nu are instrucțiuni decât asupra unor părți ale afacerii, mandatul se socotește liber pentru celelalte. Mandatul pentru o anume afacere cuprinde împuternicire si pentru toate actele necesare executării lui, chiar când nu ar fi anume arătate și constată faptul că, spre deosebire de mandatul civil, mandatul comercial este mai generos în privința puterilor conferite mandatarului, însă aceste concluzii ale primei instanțe nu țin cont de următoarele aspecte: părțile au inclus în contractul de proiect management prevederi exprese referitoare la

   contractele de proiectare. (Consultantul având doar dreptul de a superviza contractele, ceea ce evident nu înseamnă a semna). Or, Codul comercial s-ar aplica dacă părțile nu ar fi reglementat în mod expres aceste aspecte.

   Potrivit art. 1 din Codul comercial, în vigoare la data desfășurării raporturilor dintre părți "în comerț se aplică legea de față. Unde ea nu dispune se aplică Codul civil". Or, prima instanță nu a explicat deloc incidența în cauză a prevederilor Codului civil care completează Codul comercial. Astfel, potrivit art. 1535 Cod. civ., mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special când se dă pentru o singură operație juridică sau pentru anumite operații determinate, și general, când mandatarul primește împuternicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului.

   Potrivit art. 1536 alin. 1 Cod civ., mandatul conceput în termeni generali nu este valabil decât pentru actele de administrare (bineînțeles, și de conservare). Prin urmare, puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretări restrictive, ceea ce se explică prin grija legiuitorului față de interesele mandantului1.

   Pentru actele de dispoziție, legea prevede obligativitatea unui mandat special, art. 1536 alin. 2 Cod civ.

   Prin urmare, chiar dacă s-ar accepta ideea că, contractul de proiect management este un contract de mandat, este evident că acesta fiind conceput în termeni generali, ar fi vorba de un mandat general. Or, conform art. 1536 alin. 1 Cod civ., un mandat general dă dreptul mandatarului doar la încheierea unor acte de conservare și de administrare. Pentru încheierea unor acte de dispoziție, este nevoie de un mandat special, art. 1536 alin. 2 Cod civ.

   Contractul de proiectare nr. 49/_ este cu siguranță un act de dispoziție. Prin urmare, și dacă ar accepta că, contractul de proiect

   management este în realitate un contract de mandat, pentru încheierea contractului de proiectare ar fi fost nevoie de o procură specială, ceea ce în cauză nu există.

   În concluzie, recurenta arată că nu a mandatat-o niciodată pe SC TRIUMF ESS să încheie în numele și pe seama sa, nici un fel de contract cu pârâta, astfel încât Contractul de proiectare nr. 49/_ nu îi este opozabil.

   Recurenta mai arată că instanța de fond a mai reținut că a recunoscut contractul de mandat prin faptul că autorizațiile de construire au fost eliberate pe numele nostru, acesta fiind și unul din argumentele prezentate de reclamantă. După cum a arătat și în fața instanței de fond, reiterează faptul că nu a intenționat si nu intenționează să obțină nici un beneficiu din urma autorizației sau a prelungirii acesteia. O dovada în acest sens este ca pe terenul menționat nu s-a efectuat nici o lucrare, nici până în prezent.

   Cererea de prelungire a autorizației a fost făcută doar ca "bifare" a unei

   formalități, în ideea că într-o zi va construi, acolo. Din moment ce nu a făcut absolut nici o lucrare acolo, nu se poate susține că este beneficiara proiectului.

   S-a mai arătat că dacă ar fi fost beneficiarul "real" al proiectului, astfel cum susține reclamanta și a și primit proiectul, se pune întrebarea firească: cum de nu a făcut nimic, cum de nu a demarat măcar lucrările, din moment ce avea teren, avea autorizație de construire și avea și proiect.

   Recurenta mai susține că deși se raportează la declarațiile martorilor pentru a reține existența mandatului, prima instanță nu ține deloc cont de calitatea acestora, unul fiind directorul adjunct al reclamantei, iar celălalt reprezentantul TRIUMF ES. .

   După cum a arătat prin notele de ședință depuse pentru termenul din_, recurenta apreciază că nici unul din cei doi martori audiați în cauză nu a fost obiectiv, din motive evidente. Astfel, primul dintre aceștia, dl. Petrușe M. A., este reprezentantul legal al TRIUMF EST ATE, societatea care a semnat contractul de proiectare nr. 49/2007, presupus în numele subscrisei. Este evident că acesta a declarat în favoarea reclamantei, în sensul că subscrisa am fost beneficiarul real al contractului, pentru a scăpa de eventualele consecințe legale față de A. . Totuși, în declarația data în fața instanței la termenul din_, chiar martorul a arătat faptul că A. și I. L. nu s-au aflat niciodată în relații directe (relații financiare directe). De asemenea, martorul a arătat în fața instanței faptul că nu i-a confirmat niciodată în scris că este de acord cu contractul încheiat cu A., ci doar

   "telefonic".

   Un alt aspect relevant în declarația martorului recurenta îl consideră susținerile acestuia în sensul că: "TRIUMF ES., societate de proiect management în desfășurarea obiectului său de activitate, desfășoară activități ce țin de consultanță imobiliară, respectiv de îndrumare, asistare, consultare, intermediere a unor societăți sau persoane fizice care doresc să

   investească o sumă de bani pe piața imobiliară. În acest sens încheie cu clienții săi un contract de proiect management, contractul cu I. L. fiind chiar contractul tip pe care îl folosește.

   Aceste afirmații se coroborează cu ceea ce a susținut prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe, respectiv că prin încheierea contractului de proiect management, TRIUMF ES. nu avea împuternicirea de a semna acte în numele său. Astfel, TRIUMF ES. avea, în ceea ce privește încheierea contractelor, doar rolul de a-i prezenta o lista cu mai mulți posibili parteneri contractuali, proiectanți, constructori, cumpărători,

   etc. și de a-i face recomandări, de a-i consilia - de altfel, chiar denumirea TRIUMF ES. în cadrul contractului este aceea de consultant - însă în baza contractului consultantul în mod categoric nu era împuternicit sa semneze acte în numele său.

   În ce privește declarația doamnei B. P., directorul adjunct al reclamantei, este evident că această mărturie este una subiectivă. Totuși, relevant în declarația acesteia este afirmația în sensul că "Pentru că factura a fost emisa pe TRIUMF ES., nu se poate încasa decât de la aceștia" sau

   "Banii îi primea de la TRIUMF ES., pentru că pe ei emitea factura, plata nu putea fi făcută decât de ei, acestea fiind reglementările prevăzute de lege".

   Contractul de proiect management nr. 001/_, care în opinia primei instanțe, îi dădea dreptul TRIUMF ES. să semneze în numele său Contractul de proiectare nr. 49/_ (contractul pe care se bazează pretențiile reclamantei) a fost încheiat, după cum a arătat mai sus, la data de_ . După încheierea acestui contract, la data de_, s-a încheiat Contractul de proiectare nr. 67/_, între recurentă și VIBECONS. Ulterior, din cauza faptului că VIBECONS nu și-a adus la îndeplinire obligațiile contractuale, reclamanta pretinde (prin intermediul notelor de ședință depuse la termenul din_ ) că a fost contractată de TRIUMF ES.

   , pentru a încheia, în numele recurentei, Contractul de proiectare nr. 49/_

   . Prima instanță, deși s-a referit la de mai multe ori la contractul cu VIBCEONS nu a observat faptul că există mai multe diferențe fundamentale între cele două contracte.

   Astfel contractul de proiectare nr. 67/_ încheiat între recurentă și VIBECONS a fost semnat, cum era firesc, normal și corect prin reprezentantul său legal. Din cuprinsul acestui contract reiese faptul că recurenta este reprezentată de FERDEAN INVEST (devenită ulterior TRIUMF ES. ).

   În cuprinsul contractului sunt trecute foarte clar și detaliat toate datele de identificare ale recurentei, precum și datele de identificare ale reprezentantului său legal, iar contractul este semnat de ea pe fiecare pagină.

   Obiectul din contractul de proiectare nr. 67/_ e identic cu obiectul din Contractul de proiect management nr. 1/_, respectiv 8 apartamente pe terenul de 4.000 mp din C. N., str. Bibescu, FN, înscris în CF 1., fiind indicate inclusiv numerele topo.

   Alt contract este contractul de proiectare nr. 49/_ încheiat între

   1. și TRIUMF ES. a fost semnat exclusiv de reprezentanții A. și TRIUMF ES., iar numele recurentei nu este pomenit decât o singură dată, în preambulul contractului, unde se arată că ea ar fi "reprezentată" de TRIUMF ES.

Nicăieri în cuprinsul contractului nu se face vreo referire la faptul că recurenta ar fi beneficiarul proiectului. La sfârșitul contractului, la mențiunea Client, se arată foarte clar că acesta este TRIUMF ES., nicidecum I. L. sau TRIUMF ES. pentru I. L. sau TRIUMF ES. în calitate de reprezentant, mandatar, etc. al I. L. . Nicăieri în cuprinsul contractului nu se face nici un fel de referire la reprezentantul legal al recurentei sau la datele sale de identificare. Obiectul contractului este diferit față de obiectul contractului de Proiect management. Astfel, obiectul contractului de proiectare 49/2007 este "Ansamblu locuințe S + P. + .E + M,

3 apartamente/imobil și imobil P+3 în centru cu funcții comerciale și locuințe conform plan de situație anexat", iar obiectul Contractului de proiect management nr. 001/_ este "8 clădiri de

apartamente". Nu există nici un fel de referire în cuprinsul contractului de proiectare 49/2007 la numărul de carte funciară sau la numărul topografic. Nu se explică în nici un fel tratamentul juridic diferențiat pe care l-au avut două contracte.

Recurenta mai arată că teoretic a ținut să semneze primul contract de proiectare, i se pare firesc ca și cel de-al doilea contract să fie semnat și de ea, iar nu doar de către TRIUMF ES. . De asemenea, un alt argument în sensul că, dacă i-ar fi opozabil, ar fi semnat contractul de proiectare 49/2007 este următorul: reclamanta a depus în probațiune contractul de cesiune și mandat nr. 34/2007, încheiat între recurenta și TRIUMF ES., în temeiul căruia TRIUMF ES. putea întreprinde orice demersuri pentru recuperarea sumelor de bani pe care recurenta le-a plătit către VIBECONS. Or, din moment ce a semnat personal acest contract, cu siguranța ar fi trebuit să semnăm personal și contractul prin care s-a contractat cu o nouă firmă pentru întocmirea proiectului.

De asemenea, recurenta a apreciat că este vorba de reaua credință a celor două societăți comerciale, A. și TRIUMF ES., iar ea nu poate fi obligată să plătească contravaloarea unor servicii pe care nu le-a contractat și de care nu a beneficiat. Reaua credință a celor două societăți comerciale rezultă și din următoarea împrejurare: SC TRIUMF ESS, (practic societatea care a "generat acest litigiu"), este în procedura insolvenței încă din anul 2009. Cererea de deschidere a procedurii insolvenței a fost înregistrată la data de_, deci chiar mai înainte de cererea de emitere a ordonanței de plată promovată de A. în contradictoriu cu TRIUMF ES. (dosarul_ a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. N. la data de_, după ce procedura insolvenței avusese deja un termen, pe_ ).

Procedura insolvenței față de TRIUMF ES. a fost închisă la data de_, iar cererea de chemare în judecată din prezentul dosar a fost introdusă ulterior, la data de_ . În aceste condiții, afirmații de genul

"ne-am gândit mai bine și am ajuns la concluzia că trebuie să ne judecăm cu

I. L. " sunt de-a dreptul hilare, deoarece reclamanta nu mai putea să se judece cu persoana care i-a cauzat de fapt prejudiciul, TRIUMF ES., aceasta fiind radiată din Registrul Comerțului.

Din moment ce șansele de a-și recupera banii de la TRIUMF ES. erau foarte mici în procedura insolvenței, printr-o declarație de creanță, și nule într-o cerere de chemare în judecată, TRIUMF ES. fiind radiată, reclamanta încearcă, de rea credință, să obțină de la noi plata unor sume de bani reprezentând obligații pe care recurenta nu le-a contractat niciodată și de care nu a beneficiat niciodată.

Dacă ar accepta punctul de vedere al reclamantei, ar însemna că TRIUMF ES. avea posibilitatea de a angaja în numele recurentei obligații oricât de oneroase, de zeci de mii de euro, fără ca respectivele contracte să fie controlate în vreun fel de către ea. După cum a arătat și în cuprinsul întâmpinării, reiterează susținerile sale, în sensul că A., în momentul în care și-a dat seama că nu va mai obține banii de la TRIUMF ES., s-a îndreptat împotriva sa. Dacă până la acel moment A. nu a avut nici o problemă în a încasa bani de la TRIUMF ES. (a se vedea ordinul de plată depus în probațiune la termenul din_, fără să invoce lipsa calității procesuale pasive a TRIUEMF ES. ), în momentul în care a realizat că nu vă mai putea încasa bani de la aceasta, brusc, TRIUEMF ES. nu mai avea calitate/capacitate de a plăti serviciile pe care le-a contactat exclusiv aceasta, fiind doar un intermediar. În acel moment, reclamanta a formulat cerere de

chemare în judecată împotriva recurentei, în condițiile în care TRIUMF ES. nu numai că era în faliment, ci era chiar închisă procedura insolvenței.

Primul contract de proiectare (cu VIBECONS) a fost reziliat datorită neîndeplinirii culpabile a obligațiilor de către proiectant. Ulterior, între I. L. și TRIUMF ES. s-a încheiat contractul de cesiune și mandat nr. 39/_ prin care mandatarul TRIUMF ES. a fost împuternicit să realizeze toate demersurile pentru recuperarea prejudiciului cauzat de primul proiectant (VIBECONS). Sumele recuperate în temeiul acelui contract urmau să fie păstrate de mandatarul TRIUMF ES. și achitate ulterior de către acesta către următorul proiectant (A. ) până la concurența sumei de 88.973 lei. Această susținere pare să fie confirmată și de declarațiile martorului Petrușe

"contractul cu A., spre deosebire de contractul cu VIBECONS, care a fost semnat și de I. L., a fost semnat de noi (TRIUMF ES. ), pentru că la acel moment reprezentanții I. L. nu erau în țară. Totodată, am semnat noi contractul în considerarea faptului că 25.000 euro, ce au făcut obiectul cesiunii drepturilor împotriva VIBECONS, trebuiau avansați de noi personal către A. ".

Prima instanță nu a observat absolut deloc faptul că această teorie este infirmată, din mai multe motive, respectiv nicăieri, în cuprinsul contractului de cesiune și mandat nr. 34/_ nu se face referire la vreun nou proiectant și implicit la A. . Nicăieri în cuprinsul contractului de cesiune și mandat nu se prevede faptul că sumele recuperate de TRIUMF ES. vor fi avansate către noul proiectant pe care acesta îl va găsi. Contractul de cesiune și mandat 34/2007 îi privește exclusiv pe I. L. și TRIUMF ES., eventual pe VIBECONS, fiind doar o reglare între cele două părți. A. nu are absolut nici o legătură cu acel contract, nu este amintit în el, nu este parte în el, prin urmare nu poate invoca prevederile acestui contract, care oricum nu creează nici un drept în favoarea sa.

Recurenta a mai arătat că este greu de crezut că I. L. și TRIUMF ES.

, după ce au prevăzut în mod expres ce anume are dreptul să facă mandatarul (demersuri, plângeri, penale), după ce au prevăzut sumele de bani pe care I. L. le-a plătit lui VIBECONS, totuși, au uitat să precizeze care va fi destinația acestei sume de bani, în cazul în care ea va fi recuperată, respectiv că va fi plătită către următorul proiectant. Nicăieri în cuprinsul acestui contract nu se prevede că sumele recuperate vor fi plătite către un nou proiectant. Părțile au prevăzut doar că sumele recuperate vor fi ale mandatarului, fără a se prevedea destinația lor.

S-a mai arătat că TRIUMF ES. are calitatea de mandatar doar în ce privește operațiunile strict enumerate acolo, respectiv: avea dreptul de a formula plângeri penale, notifica, acționa în judecată, executa silit, respectiv va avea dreptul de a întreprinde orice alt demers pentru a recupera sumele de bani plătite de mandant către VIBECONS. Din moment ce părțile au încheiat clar, un contract de MANDAT, expres pentru acele operațiuni, de ce nu ar fi încheiat un contract de MANDAT (nu contractul de proiect management) și pentru încheierea noului contract de proiectare 49/2007.

La momentul încheierii contractului de cesiune și mandat 34/2007 era în vigoare contractul de proiect management (care s-a încheiat în_ ). Dacă acest contract de proiect management ar fi un veritabil contract de mandat, care îi dădea dreptul lui TRIUMF ES. să încheie contracte în numele I. L., de ce părțile au ținut să încheie, ulterior, un contract intitulat, negru pe alb, de mandat, dacă deja aveau încheiat unul. Răspunsul este simplu contract general, un contract cadru, în temeiul căruia TRIUMF ES. o consilia, o îndruma,îi prezenta oferta, potențiali cumpărători, etc. însă, ori

de câte ori urma să se încheie un contract important, cu certitudine, I. L. semna actele, dovadă fiind contractul de proiectare cu VIBECONS și contractul de cesiune și mandat 34/2011.

Potrivit declarațiilor martorului Petrușe "contractul cu A., spre deosebire de contractul cu VIBECONS, care a fost semnat și de I. L., a fost semnat de noi (TRIUMF ES. ), pentru ca la acel moment reprezentanții I. L. nu erau în țară. Totodată, am semnat noi contractul în considerarea faptului că 25.000, ce au făcut obiectul cesiunii drepturilor împotriva VIBECONS, trebuiau avansați de, noi personal către A. ".

De aici ar rezulta aceeași teorie: ca urmare a faptului că, contractul 67/2006 între recurentă și VIBECONS a eșuat, recurenta a încheiat contractul de cesiune și mandat 34/2007 prin care am mandatat-o pe TRIUMF ES. să recupereze banii pierduți cu VIBECONS și să-i investească într-un nou contract de proiectare (contractul nr. 49/2007), care a fost semnat doar de TRIUMF ES., nu și de recurentă, în considerarea activității sale de "mandatar, în considerarea faptului că reprezentanții IMGL. nu se aflau în țară, și în considerarea faptului că TRIUMF ES. trebuia să suporte o parte din contravaloarea noului contract. Teoretic, lucrurile se potrivesc, însă există un impediment major pentru care aceasta "teorie" nu este valabilă: Contractul de proiectare nr. 49/2007 dintre A. și TRIUMF ES. a fost încheiat la data de_, pe când contractul de cesiune și mandat nr. 34/2007 a fost încheiat la data de_ .

Prin urmare, la data semnării contractului de proiectare 49/2007 (iulie 2007) încă nu era încheiat contractul de cesiune și mandat 34/2007 (noiembrie 2007), pe care reclamanta susține că l-au avut în vedere, ea și TRIUMF ES., când au încheiat contractul de proiectare. Așadar, reclamanta a încheiat un contract (49/_ ) și pretinde că a facturat niște sume de bani pe TRIUMF ES., în considerarea faptul că acele sume se vor plăti de TRIUMF ES., în temeiul unui contract (34/_ ) care nici nu exista la cel moment, fiind încheiat după 4 luni. De aici rezultă reaua credință a celor două societăți, A. și TRIUMF ES., precum și

subiectivismul martorului Petrușe, (care practic s-a identificat cu poziția reclamantei) care, la întrebarea esențială de ce a existat diferența de tratament juridic între cele două contracte de proiectare (cel cu VIBECONS fiind semnat de subscrisa, cel cu A. nu), a găsit răspunsul cel mai la îndemână (reprezentanții I. L. nu se aflau în țară), pe care 1-a completat și cu afirmația că, "a semnat doar TRIUMF ES., pentru că 25.000 euro trebuiau plătiți de TRIUMF ES. ", în condițiile în care contractul privind acea înțelegere nici măcar nu era încheiat.

Recurenta a mai arătat că un alt argument în sprijinul afirmațiilor sale în sensul că contractul de proiectare 49/2007 creează obligații în sarcina TRIUMF ES. este următorul: notificările de plata invocate de reclamanta in probațiune (din data de_ ) a fost expediata către TRIUMF ES., subscrisa fiind menționată doar la rubrica "spre știință".

Din toate aceste argumente reiese că nu a mandatat-o niciodată pe TRIUMF ES. să încheie în numele său contractul 49/2007. Dacă lucrurile ar fi fost clare de la început, în sensul că recurenta a fost mandantul, iar TRIUMF ES. mandatarul, cum se explică toate demersurile efectuate de A. pe lângă TRIUMF ES., respectiv facturi fiscale emise pe numele acestei societăți, plăți efectuate / acceptate, notificări, totul culminând cu o cerere de chemare în judecată. La scurt timp după ce cererea de chemare în judecată împotriva lui TRIUMF ES. s-a respins, această societate a intrat în procedura insolvenței. Prin urmare, A. "s-a reorientat" și a formulat cerere de

chemare în judecată împotriva recurentei și a început să susțină că a contractat de la început cu ea, că TRIUMF ES. era doar un intermediar, etc.

De asemenea, s-a mai arătat că potrivit susținerilor reclamantei, iar prima instanță și-a însușit acest punct de vedere, izvorul pretinsului debit și al penalităților îl constituie Contractul de proiectare nr. 49/_ . Din studiul contractului rezulta ca acesta ar fi fost semnat de către S.C. TRIUMF ESSR.L., in calitate de reprezentant al recurentei si anume, in calitate de firma de "proiect management".

La o analiză foarte sumară a contractului reiese faptul că acesta a fost încheiat între SC A. SS, în calitate de Proiectant general, pe de o parte, și SC TRIUMF ESS, în calitate de Client, pe de altă parte, contractul fiind și semnat de către aceste părți. Nicăieri în cuprinsul contractului nu este amintit numele recurentei și nu se face vreo referire la faptul că recurenta ar fi "beneficiarul" proiectului, astfel cum a reținut prima instanță. De asemenea, la sfârșitul contractului, la mențiunea client, se arată foarte clar că acesta este SC TRIUMF ESS, nicidecum SC I. LS sau SC TRIUMF ESS pentru I. LS, sau SC TRIUMF ESS în calitate de reprezentant, mandatar, etc. al I. LS . Pur și simplu, contractul este semnat de către TRIUMF ES., recurenta. Singura persoană căreia reclamanta ar putea să-i pretindă plata sumelor ce rezultă din contractul în discuție este S.C. TRIUMF ESSR.L. Spre exemplu, una din notificările de plata invocate de reclamanta în probațiune (datata_ ) a fost expediata către S.C. TRIUMF ESSR.L., recurenta fiind menționată doar la rubrica "spre știință".

De asemenea, Factura nr. 000123/_, depusa in probațiune in cadrul litigiului anterior formulat in baza OUG nr. 119/2007 sub nr._ si care a fost emisa în baza contractului de proiectare nr. 49/2007, a fost întocmită pe numele SC TRIUMF ESS, iar nu pe numele SC I. LS . În ce privește această factură, prima instanță a reținut faptul că "instanța constată că în dovedirea prezentei cereri, reclamanta nu s-a prevalat de factura emisă în derularea contractului însă în contul TRIUMF ES., respectiv de factura nr. 123 pentru suma de 54.805,21 lei, solicitând valoarea serviciilor potrivit contractului, având totodată dreptul la executarea întocmai a contractului", însă prima instanță nu a observat deloc faptul că factura cuprinde suma - echivalentul in euro - ce reprezintă pretențiile principale din acest dosar ale reclamantei. "Micul neajuns" al facturii consta însă in aceea ca a fost emisa pe numele S.C. TRIUMF ESSR.L. si nu pe numele recurentei.

Contractul de proiectare nr. 49/2007 a fost încheiat între SC A. S.

S., în calitate de Proiectant general, pe de o parte, și SC TRIUMF ESS, în calitate de Client, pe de altă parte. Așadar, reclamanta are un raport juridic de drept material cu SC TRIUMF ESS, nicidecum cu recurenta. De asemenea, după cum a arătat mai sus, se poate observa ca si factura fiscala nr. 000123/_ a fost emisa de către reclamantă tot către SC TRIUMF ESS în calitate de client. Așadar, în condițiile in care, pe de o parte, reclamanta are un raport juridic comercial cu SC TRIUMF ESS (fapt ce rezulta la o simpla lecturare a contractului de proiectare si a facturii fiscale depuse in probațiune), iar pe de alta parte, intre recurentă și reclamantă nu exista nici un fel de raport juridic de natura a angaja răspunderea sa pentru obligațiile pecuniare sau de orice altă natura asumate de SC TRIUMF ESS, este mai mult decât evident faptul ca nu are calitate procesuala pasiva în aceasta cauza. Orice fel de pretenții formulate de

Proiectant, derivând din contractul de proiectare, nu pot fi îndreptate decât împotriva clientului.

Prin urmare, din moment ce intre recurentă si reclamantă nu există nici un raport juridic contractual sau de alta natură este imposibil sa-i fie angajata răspunderea contractuala pentru o fapta care nu îi poate fi

imputată. Reclamanta face referire în cuprinsul acțiunii și prezintă în mod detaliat condițiile răspunderii civile, apreciind că acestea ar fi îndeplinite, iar subscrisa i-am provocat un prejudiciu prin neexecutarea obligațiilor contractuale, însă reclamanta ignoră cu desăvârșire doua principii fundamentale ale dreptului material civil - comercial, respectiv: principiul răspunderii juridice personale - fiecare subiect de drept răspunde pentru prejudiciile cauzate unei alte persoane prin fapta sa. Or, daca ar admite ca se poate angaja răspunderea contractuala a recurentei, pentru neexecutarea unor obligații asumate de SC TRIUMF ESS, ar însemna sa accepte ideea

- lipsita de orice logică juridică formală - că repararea în natură a prejudiciului cauzat de o persoana (juridică) sa se realizeze de o alta persoana (juridică).

În opinia recurentei, aceasta ar însemna o vădita încălcare a principiului răspunderii juridice personale, dreptul de proprietate al unui subiect de drept asupra bunurilor sale. Daca ar admite angajarea răspunderii contractuale a sale pentru neexecutarea obligațiilor contractuale care îi incumba SC TRIUMF ESS, s-ar aduce atingere în mod direct dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate in patrimoniul său. Or, dreptul de proprietate este garantat si ocrotit de Constituția României si de art. 1 din Protocolului adițional nr. 1 la CEDO.

Concluzionând, recurenta arată că între ea si reclamanta nu exista un raport juridic de drept material apt să îi angajeze răspunderea pentru obligațiile pecuniare sau de altă natura asumate de un alt subiect de drept cu care reclamanta are raporturi juridice.

În ce privește raporturile contractuale dintre recurenta și S.C. TRIUMF ESSR.L., s-a arătat că SC I. LS a fost înființată la data de_ de către Kallo Bandi Gyongyi, cetățean român cu reședința în Belgia și Van Den Branden Luc Mărie Edmond G. s cetățean belgian. Prin înființarea societății, reprezentanții săi legali, un cetățean belgian și un cetățean român, cu reședința în Belgia au dorit să investească în domeniul imobiliar din România,în speță din C. N. . La aproximativ patru luni de la constituirea societății, între recurenta, în calitate de Beneficiar și SC FERDEAN INVEST

S., actualmente SC TRIUMF ESS, în calitate de Consultant s-a încheiat Contractul de proiect management nr. 001/_ .

Prin încheierea acestui contract, SC TRIUMF ESS nu avea împuternicirea de a semna acte în numele său. Astfel, SC TRIUMF ESS avea, în ceea ce privește încheierea contractelor, doar rolul de a se prezenta o lista cu mai mulți posibili parteneri contractuali, de altfel, chiar denumirea SC TRIUMF ESS în cadrul contractului este aceea de consultant, însă în baza contractului consultantul în mod categoric nu era împuternicit sa semneze acte în numele său.

Este greu de acceptat că un Contract de proiect management, formulat în termeni foarte generali, dă dreptul consultantului la încheierea unor contracte în numele și pe seama beneficiarului. Dacă ar merge pe linia de gândire a reclamantei, ar însemna că firma de proiect management putea angaja în sarcina sa obligații oricât de oneroase, de zeci sau sute de mii de euro, fără ca ea să aibă vreun control al acestor operațiuni.

Din moment ce contractul de proiect management nu îi dădea dreptul Consultantului să încheie acte juridice în numele recurentei, cu atât mai puțin nu îi dădea dreptul să semneze contractul de proiectare al construcțiilor, care teoretic constituie filonul întregului proiect. Este inacceptabil ca acest contract să fie semnat de către consultant, având în vedere importanța și mai ales valoarea lui. În acest context, apare cel puțin bizar faptul că reclamanta nu a solicitat la încheierea contractului nici un fel de împuternicire, procura sau hotărâre AGA din partea subscrisei, cu toate ca valoarea contractului era una semnificativa. în aceste condiții nu putem decât să bănuim că între reclamantă și TRIUMF ES. au existat înțelegeri "oculte", în vederea prejudicierii recurentei.

O dovada clară, concretă a faptului ca în temeiul contractului de management TRIUMF ES. nu era împuternicită sa semneze acte în numele recurentei, este contractul de proiectare nr. 67/_ încheiat între ea si firma de proiectare S.C. VIBECONS S.R.L. Se poate observa ca respectivul contract, în mod firesc a fost semnat de către ea, prin administratorul Kallo Bandi Gyongyi.

Pentru a se putea susține că, Contractul de proiectare nr. 49/_ îi este opozabil și creează obligații în sarcina sa, categoric acest contract trebuia semnat și de reprezentantul său legal, astfel cum s-a procedat în alte cazuri. Orice subiect de drept este ținut să-și execute obligațiile legal asumate. Singurul caz în care un subiect de drept poate angaja în mod valabil obligații pentru un alt subiect de drept este în calitate de reprezentant, legal (nu e cazul) sau convențional (mandatar). Prin urmare, pentru ca acest contract, semnat de o persoană (TRIUMF ES. ) să poată obliga valabil din punct de vedere juridic o altă persoană (I. L. ), este absolut necesar să existe o împuternicire prin care persoana care a semnat contractul, este împuternicită să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, trebuie să existe încheiat un contract de mandat.

Așadar, pentru ca actele juridice încheiate de TRIUMF ES. să îi fie opozabile și să ne oblige din punct de vedere juridic, este obligatoriu să existe un contract de mandat încheiat între recurentă și TRIUMF ES. . Or, un astfel de contract de mandat nu există, întrucât contractul de proiect management încheiat în cauză nu este un contract de mandat.

Recurenta mai arată că reclamanta a promovat anterior acestei acțiuni o cerere de emitere a ordonanței de plată, care a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei C. N., în care a invocat și s-a folosit de factura fiscală nr. 000123/_, care a fost emisă pe numele TRIUMF ES., nu pe numele său, în baza Contractului de proiectare nr. 49/2007, pentru suma de 54.805,21 lei, ce reprezintă "prestări servicii conform contract nr. 49/_, cap. IV, art. 8, puncte "d" și "e", faza de proiect predare PT și DDE", adică exact obiectul cererii de chemare în judecată, valoarea de pe factură, 54.805,21 lei, a fost calculată la cursul euro din_, pe când suma de 63.914 a fost calculată la cursul euro de la data redactării acțiunii, la data emiterii facturii TVA-ul era de 19%, iar la data redactării acțiunii TVA-ul este de 24%, însă în realitate reprezintă același lucru, echivalentul în lei a 12.000 euro + TVA, adică 30% din valoarea contractului, adică exact obiectul cererii de chemare în judecată.

Recurenta mai arată că acesta este încă un argument în sprijinul ideii sale că reclamanta trebuia să ceară, și a și cerut, suma în discuție de la TRIUMF ES., însă probabil că nereușind să-și recupereze sumele de bani, a dat-o pe ea în judecată, pentru recuperarea unei datorii pe care nu a angajat-o niciodată în mod legal. Dacă ar fi adevărat ce susține reclamanta,

respectiv că datorează suma de bani în discuție, nu vede motivul pentru care factura a fost emisa pe numele "mandatarului" si nu pe numele

"mandantului", știut fiind că în cadrul unui contract de mandat, terțul

(reclamanta), contractează direct cu "mandantul" (recurenta). Dacă s-ar admite, prin absurd, că datorează vreo sumă de bani către reclamantă, logic ar fi fost ca ea să factureze și să pretindă suma respectivă de la S.C. TRIUMF ESSR.L., iar aceasta din urmă, eventual să o refactureze către recurentă, dacă în realitate lucrurile ar fi stat cum pretinde reclamanta, însă după cum se poate observa, reclamanta pretinde suma direct recurentei, deși a facturat altei societăți, iar cu recurenta nu are nici un raport de drept material.

Potrivit cap. IV, art. 8 din contractul de proiectare, din valoarea totală a contractului de 40.000 euro, 20% se achită la semnarea acestuia. Contractul a fost semnat la data de_ . În aceste condiții, dacă ar fi fost persoana obligată la plata sumelor din contract, ar rezulta că ar fi trebuit să plătească 20% din valoarea contractului la semnarea acestuia. Evident, recurenta nu a plătit nimic, iar în aceste condiții se pune întrebarea cine anume i-a achitat reclamantei 20% din valoare la semnarea contractului. Dacă i-a plătit S.C. TRIUMF ESSR.L., este evident că aceasta societate este singura care are obligații de plată în temeiul contractului. Dacă reclamanta pretinde că recurenta trebuie să plătească sumele din contract, se pune întrebarea, în mod logic, de ce nu solicită și suma de la art. 8, lit. a), respectiv 20% din valoare. Logic ar fi, din moment ce pretinde că ea este beneficiarul real al contractului, să îi pretindă și această sumă, care ar fi

"cea mai exigibilă".

Recurenta mai arată că așa cum a arătat mai sus, un alt argument în sprijinul ideii sale că nu-i datorează reclamantei nici o sumă de bani îl constituie faptul că nu există nici o factură fiscală emisă de reclamantă pe numele său, ci doar pe numele S.C. TRIUMF ESSR.L. Deși reclamanta susține că pretinsa creanță este certă, acest lucru nu corespunde adevărului. Astfel, potrivit art. 379 alin.3 C.pr.civ., creanța este certa atunci când existenta ei rezulta din însăți actul emis, iar în cazul de față, actele, Contractul de proiectare nr. 49/2007 și factura fiscală nr. 000123/_, nici nu emană de la ea și nici nu sunt recunoscute. Mai mult, recurenta nu e parte în contract, iar factura fiscală a fost emisă către o alta societate.

Recurenta a mai susținut că din Contractul de proiectare nr. 49/_ rezultă că obiectul acestuia 1-a constituit elaborarea proiectului pentru

"Ansamblu locuințe S + P,+. E + M, 3 apartamente/imobil P+3 în centru cu juneții comerciale și locuințe conform plan de situație anexat, însă conform Contractului de proiect management nr. 001/_, intenționa să construiască "8 clădiri de apartamente", nicidecum Ansamblu locuințe și un imobil cu funcții comerciale, astfel după cum apare în contractul de proiectare. Prin urmare, și din faptul că obiectele celor două contracte diferă. Așadar, din moment ce din contractul de proiect management rezultă că intenționa sa edifice 8 clădiri de apartamente, iar în contractul de proiectare nr. 49/2007, se prevede că obiectivul de investiție constă într-un ansamblu de locuințe si un imobil cu funcții comerciale, rezultă foarte clar că nu a mandatat-o niciodată pe SG TRIUMF ESS să încheie contractul de proiectare în numele său.

În concluzie, chiar dacă prin absurd s-ar admite că S.C. TRIUMF ES.

S.R.L. ar fi fost mandatata sa semneze contractul de proiectare in numele său, se poate observa ca proiectul pentru care a fost angajat Consultantul este total diferit de proiectul care ar fi urmat sa fie realizat de către reclamantă.

Un ultim aspect pentru care recurenta critică hotărârea instanței de recurs este modul de acordare a penalităților. Astfel, prima instanță a acordat penalități de întârziere începând cu data de_, considerând că aceasta ar fi data la care primirea facturii de către mandatarul TRIUMF ES.

, în procesul cu A. i-ar fi opozabilă, însă nu este deloc de acord cu concluziile primei instanțe. Astfel, dosarul_ al Judecătoriei C. N., finalizat prin Sentința civilă nr.10862/_ s-a judecat între TRIUMF ES. și A. S., nicidecum între ea și A. S., astfel încât să îi poată fi opozabile acte îndeplinite în acel dosar. Prin urmare, critică hotărârea primei instanțe care a considerat că pronunțarea unei hotărâri judecătorești - Sentința civilă nr. 10862/_ - într-un litigiu în care nu a fost parte, are ca efect curgerea unor penalități de întârziere, fiindu-i opozabile actele efectuate în acel dosar.

Intimata S.C. "A. S. " S.R.L prin întâmpinarea a solicitat respingerea recursurilor promovate ca fiind neîntemeiate, cu consecința menținerii în întregime a celor două sentințe atacate ca fiind temeinice si legale.

În motivare intimata a arătat că, cu toate că, la prima vedere, cantitatea argumentelor invocate de către reclamantă ar putea fi impresionantă și poate chiar convingătoare, la o lectură mai atentă se poate observa că în fapt acestea sunt aceleași argumente care au fost folosite și pe parcursul judecății în primă instanță, și mai ales că multe dintre acestea nu sunt relevante sau nu au legătură cu obiectul dosarului, neputând justifica admiterea recursului.

Astfel, în realitate obiectul prezentului dosar nu a fost atât de complicat pe cât s-ar părea din lecturarea vastelor argumente ale recurentei.

Aspectul esențial supus spre analiza instanței de fond, și acum a celei de recurs, este cel referitor la răspunderea contractuală a unui comerciant, iar în subsidiar este cel referitor la natura juridică a contractului de proiect management încheiat între SC I. LS și SC Triumf Estate S. .

Așadar, ceea ce instanța de fond a fost investită să stabilească a fost: îndeplinirea condițiilor răspunderii contractuale a SC I. LS .

Cu toate acestea, se observă că toate argumentele invocate de către recurentă nu au legătură cu acest aspect, ci sunt axate pe viziunea dânsilor conform căreia nu exista contractul de mandat, precum și pe alte aspecte care nu au nici o legătură cu obiectul cauzei, cum ar fi notificări anterioare, somații sau facturi - demersuri sau înscrisuri care nu au fost invocate de intimată în dovedirea pretențiilor formulate prin cererea de chemare în judecată.

Intimata mai arată că singurul aspect contestat de către recurentă este cel referitor la existența mandatului între SC I. LS si SC Triumf Estate S. culminând cu existenta sau nu a oricăror raporturi contractuale între ea si recurentă.

Referindu-se la aceste aspecte, intimata arată că instanța de fond a realizat calificarea juridica a contractelor încheiate între părți în mod corect prin coroborarea tuturor argumentelor și textelor juridice aplicabile precum si a tuturor mijloacelor de probă administrate. După cum în mod corect a reținut și instanța de fond, a încheiat cu recurenta la data de_ contractul de proiectare nr. 49 ce avea ca obiect elaborarea proiectului general pentru obiectivul de investiții "Construire ansamblu de locuințe S+P+E+M. 3 apartamente pe imobil și imobil P+3 in centru cu funcții comerciale si locuințe" situat in strada G. Bibescu fn., C. -N. .

Contractul a fost incheiat de către aceasta prin mandatar, respectiv - SC Triumf Estate S. - care, in baza mandatului primit prin Contractul de Project Management nr. 001 din_, a semnat contractul de proiectare cu intimata in numele si pe seama Beneficiarului - SC I. LS .

Pe tot parcursul derulării relațiilor contractuale, după cum reiese din probatoriul administrat (procese verbale, declarațiile martorilor], beneficiarul s-a aflat in legătura directa cu intimata, participând la intalnirile de lucru împreuna cu reprezentantul acestora în țară, managerul de proiect, SC TRIUMF ESS (ratificând așadar de fiecare dată existența mandatului acordat proiect managerului). Intimata și-a indeplinit întocmai obligațiile asumate, inclusiv predarea integrala a PAC [proiectul pentru obținerea autorizației de construire), PT (proiectul tehnic complet pe specialități), DDE (documentația cu detaliile de execuție), obținerea autorizațiilor de construire si prelungirea valabilității acestora, neexistând critici cu privire la efectuarea acestor servicii în condițiile de înaltă calitate profesionala si la termenele contractuale. Abia o data cu scadenta ratei finale, care a coincis cu instalarea crizei pe piața imobiliară, reprezentanții beneficiarului (atât cei

statutari, cat si managerul de proiect) au devenit de negasit, obligandu-o la demararea demersurilor judiciare de recuperare a contravalorii serviciilor prestate.

Intimata considera astfel că cel mai important aspect-cât privește existența calității procesuale pasive a recurentei este analiza problematicii naturii juridice a contractului" de proiect management încheiat între SC I. L.

S. si SC TRIUMF ESS, dar și ca un element adjuvant al justificării îndeplinirii condițiilor angajării răspunderii contractuale a recurentei din prezenta cauza. Pentru a realiza calificarea corecta a contractului incheiat intre SC I. LS si SC TRIUMF ESS este necesar a se face referire la diferentele dintre contractul de mandat si cel de antrepriza. Importanta distincției rezida in regulile aplicabile: daca ar fi vorba de un contract de antrepriza generala, contractul de proiectare ar fi considerat o subantrepriza specializata, fiind considerat incheiat pe riscul antreprenorului; invers, daca este vorba de un contract de mandat, actele incheiate de mandatar (manager de proiect) sunt, prin puterea legii, incheiate in numele si pe seama mandantului.

Revenind la speța supusa analizei, societatea SC TRIUMF ESS, prin cei doi asociați ai sai, era cunoscuta pe piața de profil ca o societate de management de proiect serioasa si activa. In calitate de reprezentant al investitorului, SC I. LS, managerul de proiect a abordat intimata, rugandu-o sa prelia si sa continue un proiect realizat in mod defectuos de alt proiectant SC VIBECONS S. . In urma negocierilor, a acceptat încheierea acordului contractual, având convingerea absoluta ca partenerul său este investitorul, SC I. LS, reprezentat de managerul desemnat al proiectului. Aceasta convingere a fost confirmata ulterior de implicarea si participarea reprezentanților statutari ai investitorului la realizarea si modificarea proiectului.

Analizând in detaliu Contractul de Project Management, intimata arată că obiectul contractului era: serviciile Consultantului in favoarea beneficiarului, enumerate in preambulul contractului, printre care la litera d) supervizare si depunerea tuturor diligentelor, către Proiectant. in numele Beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea si exploatarea obiectivului in numele si pe cheltuiala beneficiarului.

De asemenea, obligațiile mandatarului (in cazul de fata ale managerului de proiect) sunt specifice mandatului: art. 2.4. "Consultantul se obligă să îndeplinească următoarele acte și fapte juridice în numele si pe seama Beneficiarului".

Per a contrario, in cazul contractelor de antrepriză, în sarcina antreprenorului se naște obligația de a executa anumite lucrări (fapte

juridice), în nume propriu, riscul aferent acestor lucrări transferându-se către beneficiar doar la terminarea și predarea-recepția acestora.

În cazul de față, Autorizația de Construire a fost emisă de la început pe numele SC I. LS, fapt recunoscut de aceasta. Nu în ultimul rând, remunerația aferentă contractului analizat nu includea costurile proiectării. Acest aspect este specificat în mod expres în cuprinsul art. 4.1. litera m, conform căruia pe langa remunerația Consultantului, Beneficiarul recunoștea asumarea următoarelor costuri "costurile notariale pentru achiziția terenului, costul de achiziție al terenului, costurile de proiectare si obținere a autorizației de construcție, costurile contractuale cu BancPost si costurile de construcție".

Această prevedere este specifică contractelor de mandat, care nu angajează răspunderea mandatarului, spre deosebire de contractele de antrepriză, în cazul cărora antreprenorul își asumă integralitatea costurilor necesare realizării obiectivului, cu titlu de preț al lucrării.

Așa fiind, intimata consideră că în mod absolut judicios și corect instanța de fond a reținut că, contractul de proiect management nr. 001/_ încheiat între societatea pârâtă și SC FERDEAN INVEST S., ulterior denumita SC TRIUMF ESS ,_ reprezintă un contract de antrepriză ce

include însă și clauze specifice unui contract de mandat comercial. Mai mult, instanța a precizat faptul că, clauzele specifice unui contract de mandat sunt regăsite —la punctul 2 din convenția pârtilor._ Totodată potrivit art. 4.l.c din aceeași convenție, printre obligațiile consultantului SC TRIUMF ESS se regăsește și aceea de a negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare în condițiile stabilite cu beneficiarul prezentate la art. 2.4.d." Dacă ar fi să se facă referire aici la criticile formulate de către recurentă potrivit cărora proiect managerul nu avea mandat să "încheie/semneze" contracte, ci doar să "supervizeze și să negocieze", trebuie să achieseze și să sublinieze concluziile corecte ale instanței de fond referitoare la acest aspect.

Așadar, cât privește această clauză de mandat special, instanța a reținut" chiar dacă în referire la proiectant părțile au prevăzut, la punctul d, doar supervizarea și depunerea diligentelor către proiectant, în numele beneficiarului, totuși din cuprinsul clauzei punctului c rezultă că SC TRIUMF ESS urma să realizeze întreaga documentație pentru proiectarea și construirea imobilelor, ceea ce include și contractarea în virtutea competențelor acesteia din urmă de a negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare (preambulul contractului art. 4.1.c.)" Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut incidența prevederilor art. 375 Cod Comercial. S-a reținut așadar existența unui mandat special al proiect managerului în privința societăților de proiectare potrivit art. 375 alin.3 Cod Comercial: "Mandatul pentru o anume afacere cuprinde imputernicire si pentru toate actele necesare executării lui, chiar când nu ar fi anume arătate.

Totodată, instanța de fond a observat, faptul că atunci când limitele mandatului acordat consultantului au dorit să fie limitate, părțile au prevăzut în mod expres acest lucru. Aceste limite ale mandatului acordat au fost expres prevăzute în actul de numire: contractul de proiect management.

Intimata mai arată că contractul incheiat intre SC I. LS si SC Triumf Estate S. la acea data SC FERDEAN INVEST S. ) conținea prevederi clare si distincte referitoare la toate genurile de activități ce urmau a fi intreprinse de către Consultant, nefiind in nici un caz "formulat in termeni foarte generali" cum susține partea adversa. Astfel clauza in temeiul căreia Consultantul trebuia sa propună o lista de posibili contractanți, era prevăzuta in mod expres la art. 4.1 lit b) din contract si face referire la o astfel de situație numai in ceea ce privește o lista cu "5 potențiali Constructori, Ingineri si Diriginti de Șantier" ce trebuia furnizata "in termen de 30 de zile de la obținerea autorizației de construcție". Tot in conținutul art. 4.1 lit. b) partea finala părțile au convenit in mod expres ca "in acest sens (respectiv cel al alegerii constructorului, inginerilor si dirigintelui de șantier) Beneficiarul este singurul care poate opta in vederea alegerii executanților". Cat privește capitolul referitor la vânzarea apartamentelor si a spatiilor comerciale din imobilele ce urmau a fi edificate erau aplicabile alte prevederi speciale si distincte fa se vedea art.14.3 din contract) conform cărora se specifica in mod separat faptul ca "prezentul contract nu reprezintă un mandat sau imputernicire acordata de Beneficiar Consultantului in vederea incheierii de contracte sau antecontracte cu viitorii/potențialii cumpărători ai imobilelor apartamente.

Pe cale de consecința, în contractul amintit se face o distincție clară între domeniile în care Consultantul are mandat de reprezentare deplin și cele în care are nevoie de o ratificare ulterioară, de o confirmare sau de o procură nouă.

Totodată, este clar că în situația supusa judecații SC Triumf Estate S. nu si-a asumat riscul contractului (in accepțiunea juridica a termenului), aceștia au contractat cu SC A. SS in calitate de reprezentanți ai SC I.

LS, neintelegand vreun moment ca prin aceasta să-și reducă contravaloarea propriilor prestații. După cum a invederat si domnul Petruse prin mărturia depusa, acesta a informat reprezentanții I. lux despre derularea negocierilor cu A. atât înainte de încheierea contractului de proiectare, cat si ulterior - după cum se poate constata prin studierea emailului transmis la_, indeplinindu-si astfel obligațiile de informare si de a da socoteala ce îi reveneau în temeiul contractului de mandat.

Intimata a mai arătat că așa cum a precizat și cu ocazia dezbaterilor pe fond, un aspect demn de menționat, care vine să susțină și să circumstanțieze starea de fapt este încheierea Contractului de cesiune și mandat intervenit între SC I. LS si SC TRIUMF ESS la data de_ . De asemenea, nu a susținut nici o clipă că contractul de proiectare cu A. ar fi fost încheiat ca urmare a acestei cesiuni. Ceea ce a vrut sa arate este starea de fapt existentă în acea perioadă între mandatar și mandant. Oricum, ar fi absurd să presupună că anterior încheierii oricăruia dintre cele două contracte nu au existat discuții și negocieri ce s-ar fi putut derula chiar pe parcursul mai multor luni. Cel mai probabil mandatarul și mandantul conveniseră anterior încheierea contractului de cesiune și mandat referitor la VIBECONS. Prin acest înscris, SC TRIUMF ESS si-a asumat pierderea aferentă rezilierii contractului de proiectare cu SC VIBECONS S. (semnat si de managerul de proiect, si de reprezentantul beneficiarului - pentru simplul motiv că se afla prezent), urmând a suporta, cu titlu de daune interese, contravaloarea proiectării si a taxelor de autorizare, in limita sumei de 25.000Euro (prejudiciul). Așadar, întinderea răspunderii SC TRIUMF ES.

S. a fost clar delimitată prin acordul părților.

Intimata mai arată faptul că această asumare a prejudiciului a reprezentat, așa cum reiese din declarația martorului Petruse, o decizie de afaceri, societatea asumându-și pierderea doar în scopul finalizării cu succes a proiectului; cu alte cuvinte, o pierdere asumată, nu o răspundere angajată. În același context, prezintă o deosebită relevanță faptul că prețul serviciilor de proiectare prestate de SC A. SS este sensibil egal cu cel asumat inițial prin contractul cu SC VIBECONS S., patrimoniul beneficiarului nesuferind vreun prejudiciul, neputând fi vorba de vreo "înțelegere ocultă" între managerul de proiect si societatea de proiectare, ambele beneficiind de un puternic renume pe piața de profil.

Concluzionând intimata arată că a susținut, iar probatoriul administrat în fața primei instanțe a confirmat, existenta unui mandat special acordat de către SC I. LS managerului de proiect în baza contractului de Project Management nr. 001 incheiat la data de 22 august 2006, mandat acordat in condițiile art. 375 al.3 C.Com. Mandatul este special când se da pentru o singura operație juridica sau pentru anumite operații determinate._ Specializarea nu trebuie însă dusă la extrem, mandatul va fi cu suficiență special dacă va indica natura operației juridice și obiectul ei. Instanța de fond în mod corect a reținut că în conformitate cu prevederile art. 375 alin 3 al Codului comercial, in vigoare la data contratului, "Mandatul pentru o anume afacere cuprinde împuternicire și pentru toate actele necesare executării lui, chiar când nu ar fi anume arătate.

De asemenea, intimata potrivit reglementarilor legale aplicabile mandatul este, de regula, un contract consensual, care ia naștere prin simplul acord de voința al pârtilor, fara a fi supus vreunei forme speciale, el putând fi expres sau tacit. Cu atât mai mult contractul de mandat putând efectiv sa constea și într-o clauză inserata intr-un alt contract cu un obiect mai larg - cum este cazul in speța dedusa judecații.

Pentru a se obține un răspuns corect și pentru a se respecta principiul "aflării adevărului" se impunea ca aceste clauze contractuale să fie interpretate conform regulilor legale referitoare la interpretarea contractelor, respectiv clauzele contractuale se interpretează prin raportare la voința reala a părtilor (art 977 Vechiul Cod civil): astfel cum se deduce din modul concret de desfășurare a relațiilor dintre părți, clauzele contractuale se interpretează in sensul in care acestea produc efecte (art. 978 Vechiul Cod civil), clauzele contractuale se interpretează in sensul in care rezulta din natura contractului (art. 979 Vechiul Cod civil): contract comercial nenumit cu clauza de mandat, conform precizărilor anterioare, clauzele contractuale se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă din actul întreg (art 982 Vechiul Cod civil), motiv pentru care, intimata este de părere că instanța de fond a făcut o aplicare corectă si temeinică a prevederilor legale: "Interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literar al termenilor, iar toate clauzele contractuale se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă din actul întreg."

Tot pentru aceleași intimata consideră că nu pot fi primite criticile recurentei referitoare la redactarea diferită a obiectului celor două contracte de proiectare. Intenția comună a părților este cea care prevalează, iar nu modalitatea gramaticală sau juridică de enunțare a unor clauze contractuale. Acest lucru este evident din simplul fapt al obținerii, ca urmare a serviciilor prestate de intimată, a autorizațiilor de construire pe aceleași terenuri care erau specificate în contractul încheiat cu proiectantul anterior.

Intimata mai arată că referindu-se la starea de fapt descrisa anterior, la modul in care relațiile dintre părți s-au desfășurat, în argumentarea și susținerea existenței mandatului special al proiect managerului înțelege să mai sublinieze, cu titlu de exemplu, doar câteva aspecte mai relevante ce au reieșit din probele testimoniale administrate, coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate, respectiv existența unei corespondențe permanente între managerul de proiect si beneficiar, prezența reprezentanților statutari ai beneficiarului la majoritatea întâlnirilor cu proiectantul, primirea și preluarea Autorizațiilor de construire si a documentațiilor aferente de către reprezentanții Beneficiarului final; verificarea de către aceștia a documentațiilor predate și recepționate, formularea de către reprezentanții I.

L. a unor solicitări de modificare ale proiectului tehnic, privind volumetria si compartimentările propuse, preluarea documentațiilor aferente Proiectului Tehnic si a detaliilor de execuție.

În atare situație, în ciuda eforturilor notabile ale recurentei de schimba percepția instanței de recurs asupra stării de fapt reținute, intimata a apreciat că este de ordinul evidentei faptul ca instanța de fond a reținut în mod corect voința părților contractante din contractul de Proiect Management, și anume aceea de a mandata pe SC TRIUMF ESS pentru a încheia contracte de proiectare in numele si pe seama S.C. I. LSA. A accepta o interpretare contrară ar echivala cu a lipsi de efecte chiar principala clauza a contractului, cea definitorie, în lipsa căreia toate celelalte obiective ale contractului de Proiect Management nu puteau fi atinse: obținerea Autorizațiilor de Construire in baza proiectului realizat de SC A.

SS . Cu atât mai mult cu cât această concluzie a fost temeinic argumentată de către instanța de fond, inclusiv pentru ipoteza în care ar accepta că mandatul acordat prin Contractul de Proiect Management este neacoperitor, ca intindere a puterilor acordate Proiect Managerului, pentru incheierea unui contract de proiectare in numele si pe seama Beneficiarului.

Intimata a mai arătat că în dovedirea aceluiași contract de mandat comercial, instanța a reținut că actul juridic încheiat de mandatar în numele și pentru societatea pârâtă a fost recunoscut de către aceasta din urmă, aspect ce reiese din emailul din data de_, prin care Beneficiarilor - in virtutea obligației de informare si de a da socoteala a mandatarului - le-a fost adus la cunoștința contractul negociat de către Proiect Manager cu Proiectantul, prețul convenit si modalitatea de plata a acestuia, acceptarea primirii autorizațiilor de construire prin semnarea procesului - verbal de predare - primire nr. 331 din_ de către reprezentanții SC I. L. SA alături de reprezentantul Project Managerului, aspect confirmat si prin răspunsul la interogatoriu al pârâtei recurente; formularea, depunerea si semnarea personala de către reprezentanții SC I. L. SA a cererilor de prelungire a Autorizațiilor de Construire; punerea efectiva in executare a contractului dintre parti, din care rezulta fara dubiu ca SC I. L. SA a inteles sa isi asume acest contract de proiectare încheiat cu SC A. SS, si sa se implice efectiv in executarea lui, fapt care rezultă din declarațiile martorei

1. P. care a indicat ca reprezentanții I. lux au fost prezenți la numeroase întâlniri directe, cu ocazia cărora au indicat modificările ce urmau a fi aduse proiectului de către arhitecți, si modul in care doreau ca acesta sa fie finalizat cu referire la aspecte precum felul in care trebuia sa arate fațada, modul de compartimentare etc.

   De asemenea, I. lux a acceptat prestarea acestor servicii de către intimată, cu privire la care nu s-a susținut nici o clipa ca ar fi incluse in onorariul achitat către Triumf Estate, fiind totodată acceptate ca cheltuieli

   inerente proiectului in conformitate cu prevederile art. 4.1 lit m din contractul de Proiect Management.

   Instanța de fond, în mod judicios a mai reținut că starea dovedită a lucrurilor poate susține și existența unui mandat aparent în persoana SC TRIUMF ESS și în raport de societatea reclamantă, clauzele cuprinse in contractul de proiect management, justificând acest lucru. Reținerea contractării în condițiile unui mandat aparent nu îl exonerează pe mandant de obligațiile contractate de mandatar cu terții de bună credință, mandantul având drept de regres în contra mandatarului care a acționat în numele său în numele și pentru mandant în lipsa unui mandat sau cu depășirea limitelor acestuia.

   Intimata a mai susținut că soluția instanței de fond care, a concluzionat într-un final faptul că probele administrate în cauză dovedesc faptul că SC TRIUMF ESS a încheiat contractul nr. 49/_ cu societatea reclamantă în calitate de mandatar al societății pârâte, iar efectele juridice ale acestui contract fac ca raportul juridic derivat din acest act să aibă ca și părți, în drept, societatea reclamantă în calitate de creditor, și societatea pârâtă în calitate de debitor este singura corectă si temeinică, si se impune a fi menținută în întregime.

   S-a mai susținut de către intimată că o data ce existența mandatului a fost dovedită, conținutul și întinderea împuternicirii reieșind din interpretarea clauzelor contractuale prin raportare la starea de fapt, obligațiile Beneficiarului, sunt cele prevăzute de Contractul de proiectare nr. 49/_, in special cap. IV Valoarea contractului si modalitatea de plata.

   Prin conținutul contractului de proiectare amintit (49/2007), aflat la dosar, părțile s-au obligat mutualmente sa indeplineasca anumite obligații reciproce si interdependente.

   La data de_ firma de arhitectura, reclamanta, si-a îndeplinit obligația contractuala de predare a proiectului tehnic (PT) si a proiectului referitor la Detaliile de Execuție (DDE), alături de alte documente, după cum se poate constata din studiul copiei procesului-verbal de predare-primire nr.

   397. Mai mult, autorizațiile de construire eliberate de Primăria Municipiului

2. -N. pentru obiectivul vizat în contractul de proiectare depuse în probațiune, au fost emise tocmai în baza proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (PAC) elaborat de SC A. S. .

Intimata considera oportun a remarca cu privire la acest aspect, faptul ca predarea documentelor (a Proiectului Technic PT si a Detaliilor de Execuție DDE) nu a fost contestata de către recurenta prin nici una din inscrisurile depuse la dosar, mai mult decât atât, a fost acceptata de către I. lux prin răspunsul la interogatoriu transmis si confirmata prin probatiunea administrata. Nu exista așadar nici un dubiu cat privește indeplinirea obligațiilor contractuale de către reclamanta. Totodată, este mutualmente acceptata si neplata contravalorii acestor servicii de către recurenta.

De asemenea, intimata a mai arătat că deși și-a indeplinit obligația de predare a documentelor si avizelor menționate in contractul ce guvernează relațiile dintre parti, societatea beneficiara a serviciilor prestate nu a înțeles sa isi îndeplinească obligația corelativa si interdependenta de plata a contravalorii serviciilor prestate finalizate prin documentele predate, cauzandu-i un prejudiciu prin atitudinea abordata. Persoana beneficiară a serviciilor prestate, care este în mod firesc și persoana obligată la plata contravalorii serviciilor prestate, a refuzat sistematic pe parcursul a mai bine de patru ani să își îndeplinească obligația corelativa de plata a prețului serviciilor de care a beneficiat. Este evidenta existenta unui raport de

cauzalitate între neexecutarea obligațiilor contractuale de plata a prețului si prejudiciul produs intimatei care a fost lipsita pe nedrept de aceste sume de bani. Nu s-a făcut, de altfel, nici un fel de justificare pentru neplata acestor servicii. Astfel, conform acestui principiu convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, contractul este legea părților, acestea fiind ținute să le respecte întocmai - pacta sunt servanda.

Din acest principiu rezulta si o alta obligație a părtilor contractante, si anume aceea de executare cu bună credință a contractului. Având in vedere situația descrisa anterior si natura relațiilor dintre părți, intimata considera evidenta incalcarea acestor principii si obligații de către recurenta, precum si faptul că creanța avuta in vedere îndeplinește condițiile prevăzute de art. 379, al. (3) si (4) din Codul Civil, fiind vorba despre o creanța certa, lichida si exigibila. Aceasta creanța este certă, existenta sa reiesind in mod clar si neechivoc din însuși actul de creanța (contractul de proiectare 49/2007) si procesul verbal de predare primire invocate mai sus si aflate la dosar. Creanța pretinsa este, de asemenea, lichidă, câtimea ei fiind clar determinata prin insusi contractul de proiectare încheiat intre parti (capitolului VIII, art. 18.), coroborat cu procesul-verbal de predare-primire nr. 397 din_ . Aceste obligații de plată au fost însușite prin semnătură și atestă drepturi și obligații privind executarea serviciilor de către intimată. De asemenea creanța este exigibila după cum evidențiază si art. 9 din contractul care guvernează relațiile dintre părți, având in vedere și faptul ca proiectele respective au fost predate către S.C "I. L. " S.R.L.

Cât privește recursul formulat împotriva sentinței civile nr.17403/2012, prin care instanța de fond a dispus admiterea cererii de completare a dispozitivului formulată de către intimată, obligând recurenta la plata penalităților de întârziere și în continuare până la plata debitului principal, fără a putea depăși însă valoarea acestuia, intimata solicită respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.

Recurenta critică această sentință esențialmente pe considerentul că instanța s-a pronunțat asupra petitului de penalități admițându-l în parte prin reducerea acestora, motiv pentru care calea de atac nu era cererea de completare a dispozitivului ci mai degrabă cea a recursului. In mod evident soluția instanței de fond este temeinică și legală, se impune a fi menținută, în speță fiind îndeplinite în tocmai condițiile impuse de art. 2812 al.l din Codul de Procedură Civilă.

Intimata a mai arătat că în realitate cererea introductivă a sa conținea 3 petite: obligarea pârâtei la plata debitului restant, la plata penalităților de întârziere individualizate până la momentul introducerii acțiunii, și un al treilea petit referitor la obligarea acestora la plata penalităților de întârziere în continuare până la plata efectivă și integrală a debitului principal.

Prin sentința pronunțată instanța de fond s-a pronunțat asupra primelor două, admițând în totalitate cererea de obligare a pârâtei la plata debitului restant, și respectiv admițând în parte cererea de obligare a acesteia la plata penalităților de întârziere datorate până la momentul introducerii acțiunii, în sensul că a redus cuantumul acestora modificând momentul de la care s-a început calculul acestora. Asupra petitului de obligare a pârâtei la plata acestora în continuare până la achitarea debitului restant instanța de fond a omis să se pronunțe, din motivarea sentinței reieșind în mod clar că nu s-au avut în vedere decât penalitățile calculate până la data introducerii cererii. Mai mult, în dispozitivul sentinței nu apărea nici o mențiune conform căreia s-ar fi respins acest petit, lipsind cu desăvârșire orice motivare față de acest petit.

Pentru aceste motive intimata consideră că situației descrise îi sunt aplicabile în tocmai prevederile art. 2812 al.l din Codul de Procedură Civilă, după cum în mod corect a reținut și instanța de fond prin sentința civilă nr. 17403/2012, sens în care vă solicităm să respingeți recursul formulat împotriva acesteia ca fiind neîntemeiat.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate precum și a disp. art. 304, 304¹și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:

Recurenta SC I. LS a criticat hotărârea primei instanțe, apreciind că aceasta este nelegală, motiv care se circumscrie disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Recursul este nefondat, pentru considerentele care se vor expune în cele ce urmează.

Astfel, tribunalul reține că toate motivele expuse în cuprinsul recursului declarat se circumscriu, în principal chestiuni legate de interpretarea clauzelor asumate de părți prin contractul de project management, însă dat fiind faptul că recursul nu prezintă o anumită structură logică ci reia în repetate rânduri problema interpretării clauzelor acestui contract, tribunalul va analiza această chestiune în ansamblul său, expunând considerentele care au determinat soluția pronunțată.

În același timp, tribunalul reține că aceste aspecte care vor fi analizate sunt de natură să justifice și soluția pronunțată cu privire la lipsa calității procesuale a pârâtei recurente SC I. LS, având în vedere că în susținerea acestei excepții au fost invocate în principal aceleași chestiuni ca și cele care vizează fondul cauzei.

Astfel, tribunalul reține că la data de_, între recurentă, în calitate de beneficiar, și SC FERDEAN INVEST S., actuală SC TRIUMF ESS, în calitate de consultant s-a fost încheiat contractul de project management nr. 001 prin care consultantul s-a obligat să îndeplinească acte și fapte juridice în numele și pe seama beneficiarului, astfel cum sunt acestea enumerate în clauza cuprinsă la art. 2.4. lit. c și d, în sensul realizării întregii documentații necesare pentru achiziționarea terenului, proiectarea imobilelor, construcția imobilelor și vânzarea imobilelor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru edificarea construcțiilor precum și în vederea vânzării imobilelor de către clienții identificați de către consultant; supervizarea și depunerea tuturor diligențelor, către Proiectant în numele Beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea, exploatarea obiectivului în numele și pe cheltuiala beneficiarului.

De asemenea, potrivit art. 4.1. consultantul și-a asumat obligația de a negocia și superviza contractele cu firmele de proiectare în condițiile stabilite cu beneficiar prezentate la art. 2.4. pct. d.

T. ul mai reține de asemenea că la data de_, între recurentă, în calitate de beneficiar, reprezentată de SC FERDEAN INVEST S. (actual SC TRIUMF ESS ), în calitate de consultant și SC VIBECONS S., în calitate de proiectant, s-a încheiat contractul nr. 67, stabilindu-se condițiile colaborării dintre părți, contract prin care proiectantul s-a obligat să presteze, la cererea și în interesul beneficiarului, servicii specifice activității de proiectare din domeniul construcțiilor, în vederea proiectării a 8 imobile de locuit în C. -N. .

La data de_ intimata, în calitate de proiectant general, și SC TRIUMF ESS, în calitate de reprezentant al SC I. LS, s-a încheiat contractul de proiectare nr. 49, obiectul acestuia fiind elaborarea de către proiectantul general pentru "Ansamblul locuințe S+P+E+M+, 3 apartamente/imobil și imobil P+3 în centru cu funcții comerciale și locuințe

conform plan de situație anexat";, memoriu tehnic, breviare de calcul, antemăsurători, deviz general semnat și însușit de către proiectant, caiet de sarcini, proiect tehnic și detalii de execuție, valoarea contractului stabilită conform cap. IV, a fost stabilită la suma de 40.000 euro, exclusiv TVA, și a

fost determinată prin negocierea ofertei de proiectare.

La data de_, între recurenta SC I. LS, în calitate de mandant, și SC TRIUMF ESS, în calitate de mandatar, s-a încheiat contractul înregistrat sub nr. 34 prin care recurenta a cesionat către cea din urmă societate, drepturile litigioase ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de către SC VIBECONS S., mandatând totodată societatea să facă toate demersurile necesare în vederea recuperării sumei de 88.973 lei achitată de către recurentă primului proiectant.

La data de_, între părți s-a încheiat procesul verbal de predare primire nr. 331 a 3 exemplare din dosarul de autorizare construire precum și un număr de 5 autorizații de construire și o serie de avize. La data de_ între aceleași părți s-a fost încheiat procesul verbal de predare primire nr.

397 în temeiul căruia intimata a predat recurentei, documentația P.T. și

D.D.E. aferente lucrării "Construire Ansamblu I. bile de locuințe și imobil cu spațiu comercial la parter și birouri în C. -N., str. G. Bibescu, iar la data de_, intimata a emis pentru SC TRIUMF ESS factura fiscală nr.

123 pentru suma de 54.805,21 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul contractului nr. 49/_ .

Față de actele juridice astfel încheiate, prima instanță a reținut în primul rând dispozițiile legale care reglementează contractele calificate în mod corect și temeinic, după intenția comună a părților, intenție care a reieșit din cuprinsul clauzelor contractuale, interpretate unele prin altele și dându-se acestora interpretarea în sensul în care pot produce efecte juridice.

În acest sens, prima instanță a reținut că principala deosebire dintre o convenție de antrepriză și una de mandat este aceea că în cazul contractului de mandat, mandatarul are puteri de reprezentare, actele încheiate fiindu-i opozabile mandantului, în timp ce în cazul contractului de antrepriză, actele încheiate cu terții de către antreprenor, nu sunt opozabile clientului. În același timp, instanța în mod corect a reținut că analiza se impune a fi făcută din perspectiva art. 374-391 C.comercial, incidente în cauză, având în vedere calitatea de comercianți a părților.

Din analiza clauzelor cuprinse în contractul de project management nr. 001/_, tribunalul reține că acest act juridic a fost interpretat de către prima instanță în acord cu clauzele asumate de părți, ca fiind un contract de antrepriză, care cuprinde însă și clauze specifice unui mandat comercial.

În plus, tribunalul reține că acest din urmă aspect reiese tocmai din clauzele asumate de părți și inserate în cuprinsul cap. II, intitulat "Obiectul contractului - angajament";.

Din cuprinsul acestuia, tribunalul reține, așa cum de altfel a expuse și în cele de mai sus, că, consultantul a consimțit să acționeze în această calitate și să presteze în numele beneficiarului, în speță a recurentei, printre altele realizarea întregii documentații necesare pentru achiziționarea terenurilor, proiectarea imobilelor, construirea și vânzarea acestora și să supervizeze și să depună toate diligențele către proiectant în numele beneficiarului pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare pentru construirea și exploatarea obiectivului.

Sub acest aspect, așadar, contrar susținerilor recurentei consultantul s-a obligat față de beneficiar nu numai să negocieze proiectul, ci să realizeze

întreaga documentație necesară achiziționării terenului și proiectarea imobilelor, așa cum s-a precizat în mod explicit la art. 2.1 lit. c. Astfel, a susține că prin asumarea obligației de proiectare a imobilelor, consultantul nu și-a asumat obligația de semnare a unui contract de proiect, este o susținere contrară însăși clauzei contractuale asumată de către părți. În plus, tribunalul reține faptul că recurenta, pentru a da interpretarea în sensul celor arătate, citează, desigur, doar obligațiile asumate la art. 2.1 lit. d, omițând însă, având în vedere faptul că nu-i sunt favorabile în apărare, obligațiile asumate la art. 2.1 lit. c.

Mai mult, recurenta a invocat faptul că o astfel de asumare a proiectului ar reprezenta un act de dispoziție pentru care ar fi fost nevoie de un mandat special. T. ul însă, nu identifică care ar fi acel act de dispoziție, respectiv care ar fi fost dreptul în privința căruia consultantul ar fi dispus fără drept în numele beneficiarului - recurenta din prezenta cauză. De altfel, nici recurenta nu a menționat care ar fi dreptul asupra căruia a dispus, în lipsa mandatului, intimata.

Chiar și în ipoteza în care un astfel de punct de vedere ar putea fi acceptat, respectiv că proiectul ar reprezenta un act de dispoziție, aceasta are la bază, așa cum de altfel tribunalul a mai subliniat și în cele ce preced, obligația asumată de către consultant prin art. 2.1 lit. c de realizare a întregii documentații necesare pentru proiectarea imobilelor.

De altfel, în sprijinul acestei interpretări a clauzelor contractuale este și procesul verbal de predare primire nr. 331 din_, în baza căruia recurenta a primit cele 3 exemplare din dosarul de autorizație de construire, ca parte a obligațiilor asumate prin contractul încheiat, autorizațiile de construire fiind eliberate pe numele recurentei, la cererea acesteia în baza documentației întocmite în temeiul contractului.

Împrejurarea susținută în cuprinsul recursului că în ipoteza în care ar fi fost beneficiarul real al proiectului, ar fi demarat lucrări întrucât avea teren autorizație de construire și proiect, nu pot fi reținute de către instanța de control judiciar, în justificarea punctului de vedere exprimat de către recurentă, întrucât, desigur, aceasta este o chestiune care ține de conduita ulterioară a părții și nu este de natură să justifice neîndeplinirea obligațiilor asumate contractual.

Față de toate aspectele expuse în cele ce preced și reținute și de către prima instanță, tribunalul reține că în mod corect a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei recurente.

Cât privește fondul cauzei, prima instanță a reținut disp. art. 1073 C.civ., iar în privința debitului, instanța de fond a reținut în mod întemeiat că probatoriul administrat în cauză a fost de natură să probeze că pârâta recurentă datorează reclamantei intimate suma de 63.914 lei reprezentând contravaloarea serviciilor, respectiv echivalentul a 30% din valoarea contractului + TVA, la care se adaugă penalitățile de întârziere asumate conform clauzelor contractuale cuprinse în art. 18 din contractul nr. 49/_

.

Referitor la criticile soluției pronunțate pe fondul cauzei, tribunalul reține pe lângă faptul că acestea sunt lipsite de coerență, și faptul că sunt vădit neîntemeiate, întrucât prima instanță a reținut în mod corect că suma pretinsă prin intermediul cererii de chemare în judecată, izvorăște din contractul nr. 49/_ pe care părțile în litigiu și l-au asumat, respectiv intimata în calitate de proiectant general și recurenta în calitate de client.

Împrejurarea că s-a emis sau că nu s-a emis o factură în temeiul acestui contract, nu prezintă nici o relevanță pentru raportul juridic,

emiterea facturii fiind o chestiune care ține de conduita fiscală a părții care prestează un serviciu, însă nu este de natură să afecteze raportul juridic care a luat naștere în baza contractului și nici caracterul cert, lichid și exigibil al creanței care izvorăște din acesta.

În același sens, nu prezintă nici o relevanță și nu sun t de natură să afecteze raportul juridic dintre părți nici susținerile recurentei, potrivit cărora reclamanta a promovat anterior alte cereri de chemare în judecată atâta timp cât soluția pronunțată de prima instanță este rezultatul interpretării corecte a dispozițiilor contractuale și a probelor administrate în cauză.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul disp. art. 312 alin

.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta SC I. LS în contradictoriu cu intimata SC A. SS, împotriva sentinței civile nr.13796/2012, pronunțată la data de 17 februarie 2012 și, respectiv sentința civilă nr. 17403/2012, pronunțată la data de 12 septembrie 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria C. N., pe care le va menține în întregime.

În temeiul disp. art. 274 C.pr.civ., va obliga recurenta SC I. LS la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei SC A. SS, în cuantum de 3.100 lei, reprezentând onorariu avocațial (f.39-40).

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta SC I. LS în contradictoriu cu intimata SC A. SS, împotriva sentinței civile nr.13796/2012, pronunțată la data de 17 februarie 2012 și, respectiv sentința civilă nr. 17403/2012, pronunțată la data de 12 septembrie 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria C. N., pe care le menține în întregime.

Obligă recurenta SC I. LS la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei SC A. SS, în cuantum de 3.100 lei, reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 4 februarie 2013.

PREȘEDINTE,	JUDECĂTOR,		JUDECĂTOR,	GREFIER,
N. K. F.	M. D. D.	A.	B.

Red.2.ex. NK/LU/_

Judecător fond: I. a T. Judecătoria C. N.

← Decizia civilă nr. 439/2013. Acțiune în pretenții comerciale		Decizia civilă nr. 750/2013. Acțiune în pretenții comerciale →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Decizia civilă nr. 590/2013. Acțiune în pretenții comerciale Sentința civilă nr. 1061/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 262/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 439/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 750/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 570/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 666/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 391/2013. Acțiune în pretenții comerciale