Decizia civilă nr. 666/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ **
DECIZIA CIVILĂ Nr. 666/R
Ședința publică din 21 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. P.
J. ecător N. B.
J. ecător V. F.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă S.
V. S. B. M., cu sediul în B. M., str. Gh. Ș., nr. 21, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 2718 din_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, jud. M., în contradictoriu cu intimatul-pârât C. P., având ca obiect pretenții.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ ,_ și_, în urma deliberării s- a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2718/2012 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr._ s-a dispus respingerea acțiunii formulată de reclamanta SC V. SA, cu sediul în localitatea B. M., str. G. Ș. nr. 21, județ M., în contradictoriu cu pârâtul C. P., cu domiciliul în localitatea
S. M., Piața L. nr. 12D, județul M. ca nefondată. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a furnizat pârâtului servicii de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, însă aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată a contravalorii serviciilor prestate.
În baza prestării serviciilor mai sus menționate, au fost emise facturile fiscale nr. 1715320 din_, 1780393 din_, 1834674 din_, 1893104 din
_, 1951066 din_, 2011106 din_, 2069714 din_, 2129562
din_, 2187580 din_, 2248351 din_, 2308646 din_ ,
2370283 din_, 2433350 din_, 2498302 din_, 2561776 din _
, 2625233 din_, 2685756 din_, 2748924 din_, 2811768 din
_, 2878158 din_, 2934664 din_, 2997640 din_, nr.
3023797 din_, nr. 3093297 din_ și 3152847 din_ .
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. 3 din Legea nr. 241-2006, cu modificările ulterioare, factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii și termenul de scadență se înscriu pe factură.
Instanța a reținut însă că prevederile mai sus enunțate nu se pot analiza și interpreta dispersat, izolat și independent de art. 32 punctul 2 din actul normativ mai sus menționat, ce impune obligația operatorului în raport de utilizatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, de a furniza serviciul de alimentare cu apă și de canalizare numai pe baza unui contract încheiat cu utilizatorii serviciului.
Către necesitatea prestării serviciilor în baza unui contract încheiat cu utilizatorii conduc și prevederile art. 27 din Legea nr. 241-2006, cu modificările ulterioare, ce stipulează că "are calitatea de utilizator individual al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deține, în calitate de proprietar ori cu drept de folosință dat de proprietar, un imobil având branșament propriu de apă potabilă sau racord propriu de canalizare și care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare încheiat în nume propriu";
De altfel și dispozițiile art. 29 alin. 1 prevăd că raporturile juridice dintre operator și utilizatori, drepturile și obligațiile utilizatorilor, respectiv ale operatorului, se detaliază în regulamentul serviciului și în contractul de furnizare/prestare a serviciului.
Relevante sub aspectul caracterului imperativ al încheierii unui contract între operator și utilizator sunt și prevederile art. 30 conform cărora furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare se realizează numai pe bază de contract de furnizare/prestare, care poate fi individual sau colectiv.
Instanța a constatat că în speță, nu s-a probat încheierea unui contract de furnizare prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, mai mult s-a susținut chiar inexistența acestuia.
Pe de altă parte, la dosarul cauzei nu sunt atașate dovezi care să ateste că pârâtul ar fi primit sau are cunoștință de existența facturilor la care se face referire în cuprinsul acțiunii.
Instanța, având în vedere că procedura de citare cu pârâtul s-a realizat prin afișare nu a atribuit lipsei înfățișării pârâtului citat cu mențiunea la interogatoriu, semnificația unei mărturisiri depline sau a unui început de dovadă în folosul părții potrivnice. Mai mult, dispozițiile art. 225 cod procedură civilă prevăd posibilitatea și nu obligativitatea atribuirii semnificațiilor mai sus menționate.
În raport de natura imperativă a încheierii contractului la care Legea nr. 241-2006, cu modificările ulterioare face referire și în absența probării existenței acestuia, instanța apreciază că nu se poate verifica legalitatea
emiterii facturilor fiscale indicate în cadrul acțiunii, prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, realizându-se în absența unui cadrul legal clar și previzibil.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea acestuia și arătând următoarele:
Convocarea la conciliere directa nr. 2282 din_, confirmarea de primire a recomandatei din data de_ (semnata de către pârât personal), situație facturi neîncasate la data depunerii dosarului si facturile fiscale emise în perioada respectiva.
Pârâtul nu s-a prezentat la dezbateri si nici nu a formulat întâmpinare - încălcând astfel prevederile art. 118 indice 1, C. pr. civ. - ceea ce în concepția noastră este echivalent cu recunoașterea cerințelor, respectiv a debitului solicitat.
În motivarea sentinței 2718/_ este precizat faptul ca furnizarea serviciului se poate efectua numai În condiții contractuale. Precizam ca dl. C. beneficiază de apa potabila facturata În sistem pausal, conform dispozițiilor art. 42 alin. (8) din Legea nr. 51/2006 a Serviciilor Comunitare de Utilități Publice. Faptul ca același articol stipulează mai multe modalități in care se poate furniza/presta un serviciu de utilități publice indica încercarea legiuitorului de a acoperi în drept situațiile care exista în teritoriu in fapt. În acest caz este vorba de furnizarea continua a apei potabile. De exemplu, daca pe o rețea patru consumatori sunt deserviți în sistem pausal, iar patru au branșamente individuale, pentru a sista apa la cei care consuma pausal (cu restante) ar trebui sa fie închisa toata rețeaua, iar cei cu branșamente și fără datorii ar rămâne fără apa neavând nicio vina.
Întemeindu-ne acțiunea pe dispozițiile C.civil, cu respectarea prevederilor art. 112, 113 si 720 (1) din C. pr. civ., susținerile se pot proba cu orice mijloace de proba admise de lege, fără a fi obligați la prezentarea unor mijloace de proba exprese. Debitorul nostru, în cazul de față, a beneficiat de serviciile pe care noi le furnizam/prestam, acumulând o restanta de 2.961,73 lei, și în fapt, est nefiresc sa nu fie obligat la achitarea acesteia.
De la data preluării în operare a serviciului public de alimentare cu apa potabilă și de canalizare în municipiul S. -M., respectiv_, operatorul regional S. V. S. și-a îndeplinit toate obligațiile care îi revin în conformitate cu prevederile contractului de delegare a gestiunii perfectat în numele și pe seama unităților administrative teritoriale de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitara ADI(L) - M. prin adoptarea Hotărârii nr. 15/2008.
Prin Hotărârea nr. 13/2009, ADI M. aproba Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apa potabila și de canalizare pentru județul M., care stipulează următoarele:
"Art. 4 (1) Serviciile prestate prin sistemele de alimentare cu apa și de canalizare au drept scop asigurarea alimentarii cu apa, canalizarea și epurarea apelor uzate pentru toți utilizatorii de pe teritoriul ariei de delegare a unităților administrative teritoriale membre ADI din județul M. ..."
"Art.7 (3) Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăși consumul stabilit în regim pausal, prevăzut de actele normative in vigoare."
"Art.8 (3) Operatorul regional al sistemului de alimentare cu apa și de canalizare SC V. SA trebuie să asigure funcționarea permanenta a sistemului de alimentare cu apa la toți utilizatorii, precum și continuitatea evacuării apelor colectate de la aceștia."
"Art. 104 (2) Dreptul de acces nediscriminatoriu și de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor.. ."
"Art. 203 Operatorul are obligația:
e) sa servească toți utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licențiate; "
Municipiul S. -M. a aprobat acest Regulament al serviciului public de alimentare cu apa și de canalizare prin adoptarea de către Consiliul Local al municipiului S. -M. a Hotărârii nr. 33/2009.
Astfel, având in vedere toate aceste reglementari aprobate de către ADI
si avizate de către Agenția Naționala de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilități Publice A.N.R.S. consideră că obligațiile recurentei au fost respectate.
Analizând recursul prin prisma prevederilor art.304 și art.304¹ Cod procedură civilă și în raport de motivele invocate, T. reține următoarele:
Acțiunea introductivă formulată în fața primei instanțe nu este precizată sub aspectul obiectului acesteia.
Obiectul unei cereri de chemare în judecată reprezintă situația de fapt calificată juridic.
Or, reclamanta nu a calificat juridic raportul în baza căruia solicită suma de bani menționată în petit, respectiv răspundere contractuală, îmbogățire fără justă cauză, etc.
Potrivit art. 129 alin. 4 și alin. 6 Cod procedură civilă, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare; în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Reiese de aici că în lipsa precizării acțiunii, instanța nu putea din oficiu să aleagă un temei juridic pe care să-l analizeze, pentru judecarea unei cauze fiind absolut esențial și mai ales prioritar, stabilirea cadrului din punct de vedere al dreptului material.
Astfel fiind, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, T. urmează să admită recursul și casând hotărârea atacată va trimite cauze spre rejudecare primei instanțe, care urmează să solicite reclamantei să-și precizeze acțiunea sub aspectul cadrului procesual din punct de vedere al dreptului material în care înțelege să se judece, respectiv cu ce tip de acțiune înțelege să învestească instanța, după care va analiza cauza pe fond, în raport de această precizare.
PENTRU ACELEAȘI MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă,
Admite recursul declarat de S. V. S., cu sediul în B. M., str. Gh. Ș.
, nr. 21, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 2718 din_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, jud. M. pe care o casează în sensul că:
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
V. P.
N. B.
V. F.
în concediu de odihnă semnează președintele instanței
G. ier,
H.
concediu evenimente deosebite semnează Prim grefier
Red. F.V./_
Tred. O.M.O./_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND: P. M.
| ← Decizia civilă nr. 570/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 391/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
