Decizia civilă nr. 616/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 616/2013
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013 Completul este compus din:
PREȘEDINTE: C. G. JUDECĂTOR: V. LAURA G. JUDECĂTOR: S. I.
GREFIER: A. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta C. N. DE A. ȘI D. prin D. R. DE D. ȘI P. C. împotriva sentinței civile nr. 267/2013 pronunțată la 25 ianuarie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei T. privind și pe intimații S. O. V. I. G. S. și C. LOCAL T., cauza având ca obiect, în primă instanță, pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
T. ul, din oficiu, verificându-și competenta, în temeiul dispozițiilor art.1591alin.2 coroborat cu art.2 pct.3 C.pr.civ. constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cale de atac.
S-a făcut referatul cauzei și se constată că s-a depus la dosar la data de 22 octombrie 2013, de către recurentă, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 107,78 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei iar la data de 25 noiembrie 2013, prin fax, de către intimata S. O. V. I. G. S. și C. LOCAL T., întâmpinare.
Se mai constată că s-a solicitat de către părți judecarea cauzei în lipsă.
T. ul reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosarul cauzei.
T. UL,
Prin sentința civilă nr. 267/2013 pronunțată la data de 25 ianuarie 2013 în dosarul nr._ 1 al Judecătoriei T., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Local al mun. T., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta S.
O. V. I. G. S. . în contradictoriu cu pârâtul C. Local al mun. T., ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitatea procesuala pasivă, fiind admisă acțiunea formulată de reclamanta S. O. V. I. G. S. . în contradictoriu cu pârâta C. N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C. având ca obiect pretenții și fiind obligată pârâta C. N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C. să plătească reclamantei suma de 2482,15 lei reprezentând despăgubiri, precum și dobândă legală aferentă, incepând cu data de 20 ianuarie 2012 și până la plata efectivă a debitului, precum și la plata sumei de 1927,17 lei către reclamanta, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial, onorariu expert tehnic.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de_ autoturismul marca Dacia Logan cu numărul de înmatriculare_, aflat în proprietatea
S. RCI Leasing România IFN S. . și condus de către martorul But R. A. a fost avariat în timp ce se deplasa în zona Bulevardului Victoriei din municipiul T. . La data
producerii evenimentului, pentru autovehiculul anterior identificat proprietatea S. RCI Leasing România IFN S. . si utilizat de SC EIP DISTRIBUTION SRL era încheiată la societatea reclamantă o poliță de avarii și furt CASCO seria C nr. 633231/_, astfel încât contravaloarea daunei, în sumă de 2482,15 lei, a fost achitată de către aceasta.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Local al mun. T., instanța a reținut că prin H.G nr.1174/2007 s-a aprobat preluarea unor sectoare de drumuri nationale, proprietate publica a statului, avand datele de identificare prevazute in anexa care face parte integranta din hotărâre, din administrarea C. ui Local al Municipiului T., judetul C., in administrarea M. ului Transporturilor, in vederea realizarii de catre C. N. de A. si D. Nationale din Romania S. . a activitatilor de interes national in domeniul administrarii drumurilor nationale.
Strada Calea Victoriei din mun. T. este menționată în anexa 1 a H.G nr.1174/2007, acest sector de drum fiind predat către pârâta C. N. de A. și D.
- D. R. de D. și P. C. prin procesul verbal de predare primire nr. 15539/_, astfel că activitatea de administrare se realizează cu privire la această arteră de circulație de către pârâta C. N. de A. și D. - D. R. de D. și
P. C. .
Atribuțiile și responsabilitățile ce revin pârâtei C. N. de A. și D. -
D. R. de D. și P. C. cu privire la întreținerea și reparația drumurilor sunt prevăzute art. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, privind Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, între acestea fiind și aceea de a efectua semnalizarea corespunzătoare a obstacolelor de pe drumurile publice care ar constitui un pericol pentru participanții la trafic și de luare a tuturor măsurilor necesare pentru înlăturarea obstacolului..
În consecință, dată fiind modalitatea în care reclamanta susține că s-a produs evenimentul rutier, respectiv avarierea autoturismului din cauza unei gropi aflate pe strada Calea Victoriei din mun. T., obligația de a preveni producerea oricărei pagube prin repararea străzii revenea pârâtei C. N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C., astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Local al mun. T. este întemeiată.
În drept, potrivit art. 998 Cod civil, în vigoare la data producerii evenimentului rutier, "orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara";. În completare, art. 999 C. civil, precizează că omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prim neglijența sau imprudența sa";.
Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea 136/1996 asigurătorul este subrogat în limitele indemnizației plătite, în speță 39.200,90 lei, în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei. Temeiul prevăzut în legea specială se completează cu normele de drept comun reglementate de prevederile art. 998 - 999 Cod.civ., ce presupun îndeplinirea cumulativă a patru condiții de admisibilitate a cererii formulate: a) existența unui prejudiciu; b) săvârșirea unei fapte ilicite; c) legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d) săvârșirea faptei cu vinovăție.
În prezenta cauză, instanța a constatat că în urma evenimentului rutier, autoturismul cu numărul de înmatriculare_ a suferit avarii la janta stânga față, tripod stânga față, carenaj stânga față, braț stânga față și burduf planetară, precum și aripa stânga spate și jantă stânga spate, acestea fiind consemnate în notele de constatare a avariilor încheiate de pârâtă la_ și respectiv_ în cadrul dosarului de daună RA -018/J 109002FF9, fiind depuse și fotografii ce prezintă etapele verificării.
Susținerile reclamantei în ceea ce privește modul de producere a avariilor sunt confirmate de martorul But R. A., care a condus autovehiculul numărul de înmatriculare_ precum și de raportul de expertiză tehnică efectuat de către expert tehnic Moldan I., care concluzionează că evenimentul rutier s-a produs datorită unei gropi existente în carosabil, avariile autovehiculului fiind cauzate de starea drumului.
Instanța a apreciat că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a cauza prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
În ceea ce privește fapta ilicită, instanța a reținut că, în speță, aceasta constă în neîndeplinirea de către pârâtă a obligațiilor ce îi revin potrivit legii, în calitate de administrator al drumului. Sub acest aspect, trebuie observat în primul rând că incidentul rutier, din care a rezultat deteriorarea autovehiculului a avut loc pe un sector de drum care se afla în administrarea pârâtei C. N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C.
Astfel, în calitate de administrator al sectorului de drum, pârâta C. N. de
A. și D. - D. R. de D. și P. C. era ținută de aducerea la îndeplinire a obligațiilor fixate în sarcina sa prin art. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, art. 3 alin. 1 din
H.G. nr. 1391/2006, privind Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002.
În acord cu dispozițiile art. 5 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, "administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și sa ia toate măsurile de înlăturare a acestuia";.
Totodată, în conformitate cu art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, administratorul drumului este ținut să asigure viabilitatea acestuia, în sensul art. 2 alin. 1 pct. 2 din același act normativ, respectiv starea tehnică corespunzătoare a părții carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acestuia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor și existența amenajărilor rutiere și a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluența și siguranța circulației.
Instanța a reținut că, în speță, este dovedită existența faptei ilicite a pârâtei, din probele administrate în cauză rezultând atât existența în carosabil a unei gropi în care a fost avariat autovehiculul, cât și faptul că aceasta nu era semnalizată corespunzător.
Deși pârâta a contestat, în cuprinsul întâmpinării, existenta faptei ilicite, instanța reține că aceasta este probată prin coroborarea raportului de expertiză tehnică efectuat de către expert tehnic Moldan I. si a declarației conducătorului auto, martorul But R. Andrei, eficiența juridică a acestor mijloace de probă neputând fi pusă în discuție decât prin prezentarea unei dovezi contrare, care să probeze inexistența gropilor în carosabil, precum și un alt mecanism de producere a avariilor autoturismului.
Cu privire la prejudiciul pretins de către reclamantă, instanța a reținut că în speța acesta constă în contravaloarea daunei achitate de către reclamantă cu titlu de sumă asigurată pentru repararea prejudiciului produs și este probat prin expertiza tehnică auto, factura fiscală nr. 1045358/_, devizul de lucrări aferent, proces - verbal de constatare a avariilor, plansa fotografică, alonjă OP nr. 1902/_ în baza căruia reclamanta a plătit despăgubirile.
Instanța a mai reținut că principiul general în materia răspunderii civile delictuale este acela al reparării integrale a prejudiciului pricinuit prin fapta ilicită, urmărindu-se restabilirea situației anterioare a victimei prejudiciului, fără însă a se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a acesteia. Așadar, condiționat de faptul ca prejudiciile să fie
rezultatul cauzal al faptei ilicite a autorului, ele trebuie reparate de acesta integral, indiferent dacă le-a prevăzut sau nu în momentul săvârșirii faptei.
Raportul de cauzalitate, respectiv avarierea autoturismului ca urmare a trecerii printr-o groapă, este dovedit prin raportul de expertiză tehnică efectuat de către expert tehnic Moldan I. si declarația martorului But R. Andrei
Totodată, s-a reținut ca dovedită culpa pârâtei în producerea prejudiciului, în speță nefiind dovedită incidența vreunei cauze exoneratoare de răspundere.
Sub acest aspect, instanța a constatat că pârâta nu a dovedit că nu a putut prevedea consecințele existenței gropii din asfalt și, prin aceasta, nu a putut preveni avarierea autoturismului, dar este de neconceput că nu a avut reprezentarea acestor consecințe câtă vreme are obligația legală de a semnaliza existența oricărui obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește ori pune în pericol siguranța circulației, un astfel de obstacol fiind reprezentat de groapa pe care o prezintă fotografiile depuse la dosar.
Raportat la considerentele de fapt și de drept anterior expuse, în temeiul art. 22 din Legea 136/1996 raportat la ar. 998-999 Cod.civ, instanța a constatat că pretențiile reclamantei sunt justificate fata de pârâta C. N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C., motiv pentru care a dispus obligarea paratei la plata sumei de 2482,15 lei precum și dobândă legală aferentă, incepând cu data de 20 ianuarie 2012 și până la plata efectivă a debitului.
Având în vedere soluția pronunțată cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului C. Local al mun. T., instanța a respins acțiunea promovată in contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitatea procesuala pasivă.
În temeiul art. 274 C. pr. civ., instanța, reținând culpa procesuală a pârâtei C.
N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C., instanța a dispus obligarea acesteia la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1927,17 lei către reclamanta, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial, onorariu expert tehnic.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta C. N. DE A. ȘI D. NAȚIONALE DIN ROMÂNMIA SA prin D. R. D. ȘI P.
C., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică în sensul respingerii în întregime a acțiunii introductive de instanță.
În motivarea recursului recurenta a arătat că în mod eronat a reținut instanța de fond faptul că în sarcina recurentei sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, întrucât ca avarierea autovehiculului este consecința nerespectarii de către șofer a prevederilor Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice care stipulează la art. 100 ca "Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părțile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte";.
Conform art. 1169 cod civil "cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie sa. o dovedească"";. Reclamantei ii revine obligația de a dovedi ca este cert ca o anumita groapa de pe sectorul de drum administrat de către intimata a fost cauza producerii prejudiciul, avariind autovehiculul asigurat de aceasta.
Așadar, nu se poate retine in sarcina recurentei condiția faptei ilicite, cum eronat a considerat instanța, daca conducătorul auto circula regulamentar si adapta viteza legala, nu avea cum sa lovească groapa si sa își avarieze mașina pe partea stânga fata, deoarece groapa era situata in afara carosabilului.
Potrivit art.48 din OUG 195/2002 "conducătorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in funcție de condițiile de drum, astfel incat sa poată efectua orice manevra in condiții de siguranța";. Din concluziile desprinse din
raportul de expertiza, groapa in care susține conducătorul auto ca si-a lovit mașina, era situata pe acostamentul drumului in afara partii carosabile.
In ceea ce privește raportul de cauzalitate, din raportul de expertiza tehnica întocmit in cauza, la solicitarea reclamantei, rezulta fara putința de tăgada faptul ca locul exact al gropii a fost la marginea dreapta a carosabilului de pe strada Hațegului, la o deplasare spre Calea Victoriei si nu pe carosabil, asa cum este descrisa de conducătorul auto in declarație. motiv pentru care nu exista legătura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
In ceea ce privește taxa ce timbru si timbru judiciar, recurenta a arătat că este scutită de plata taxei de timbru potrivit art.17 din Legea 146/1997, cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu prevederile art.26 alin.2 si 3 din normele metodologice de aplicare a legii taxelor de timbru. In conformitate cu prevederile art. 26 alin. 2 din normele metodologice de aplicare a legii taxelor de timbru "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, C. Legislativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public, de M. ul Finanțelor și unitățile din subordinea acestuia, indiferent de obiectul acestora; cererile și acțiunile, precum și căile de atac formulate de alte instituții publice/de interes public, indiferent de calitatea procesuală a acestora, sunt scutite de taxa judiciară de timbru atunci când au ca obiect venituri publice " iar alin.3 al aceluiași articol din norme prevede ca în înțelesul Legii nr. 146/1997, în categoria "venituri publice" se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului trezoreriei statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin trezoreria statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice/de interes public cu caracter autonom, provenite din sursele prevăzute în legile de aprobare a bugetelor.";
Astfel, C. N. de A. si D. Naționale din România este o instituție de interes public cu caracter autonom, obiectul de activitate al instituției fiind dezvoltarea unitara a intregii rețele de drumuri publice naționale prin gestionarea pe principii comerciale a infrastructurii rutiere de drumuri de interes național.
Potrivit art. 2 al Legii 544/2001 - privind liberul acces la justiție, astfel cum a fost modificată prin Legea 371/2006: "a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar"; coroborate cu dispozițiile OUG 84/2003 privind înființarea CNADNR, respectiv art. 1, alin.(1) conform căruia se înființează C. N. de A. și D. Naționale din România - S. ., societate comercială pe acțiuni, cu sediul în municipiul B. ești, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Regiei Autonome "Administrația N. a D. lor din România", care se desființează. Conform alineatului 2 al aceluiași articol C.N.A.D.N.R. este persoană juridică română de interes strategic național, care se organizează și funcționează sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investiții Străine, precum si cu dispozițiile art. 7 din OG 22/2002 - privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, astfel cum a fost modificată prin dispozițiile Legii 92/2001 -pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului și pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, care statuează că "Cererile, indiferent
de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune";.
La data formulării recursului, prin efectul dispozițiilor art. 16 din OUG nr.92/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administrației publice pentru modificarea unor acte normative a fost înființat Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investiții Străine, ca organ de specialitate, cu personalitate juridica, in cadrul aparatului de lucru al Guvernului cu atribuții in coordonarea la nivel național a pregătirii,execuției si implementării proiectelor de infrastructura, stabilite prin hotărâre a Guvernului. Același act normativ a prevăzut faptul ca C. N. de A. si D. Naționale din România SA trece de sub autoritatea M. ului Transporturilor sub autoritatea Departamentului pentru proiecte de Infrastructura si Investiții Străine.
In sensul celor de mai sus, articolul 32 alin.3 din OUG nr.96/2012 confirma modificarea subiectelor raporturilor juridice derulate in limitele de competenta preluate in temeiul acestui act normativ, prin mențiunea expresa a înlocuirii sintagmei "M. ul Transporturilor si Infrastructurii"; cu sintagma "Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investiții Străine"; pentru toate documentele care fac referire la C. N. de A. si D. Naționale din România SA.,
Totodată, Hotărârea Guvernului nr.7/2013 privind organizarea si funcționarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investiții Străine, prevede la art. 3 alin.l pct. II litera g faptul ca in realizarea funcțiilor sale in domeniul proiectelor de infrastructura Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investiții Străine asigura controlul utilizării resurselor financiare alocate proiectelor de infrastructura de interes național desemnate in competenta sa, prin bugetul de stat, din fonduri comunitare ori din credite interne sau externe, al stadiului executării fizice a acestor proiecte, precum si al calității si eficientei acestora. C. N. de A. si D. Naționale din România -
S. . este potrivit Anexei nr.2 din HG nr.7/2013, unitate care funcționează sub autoritatea Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investiții străine. Mai mult decât atât, potrivit art. 1 alin.l din O.U.G. nr.84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de A. și D. Naționale din România - S. . prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația
N. a D. lor din România, aprobata prin Legea nr.424/2004, "C.N.A.D.N.R. este persoană juridică română, de interes strategic național cât timp statul este acționar majoritar, care se organizează și funcționează sub autoritatea, Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investiții străine pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, conform legilor în vigoare și statutului prevăzut în anexa nr.1";, iar conform art.l alin.(5) desfășoară in principal activități de interes public național in domeniul administrării drumurilor naționale si autostrăzilor, in conformitate cu prevederile OG nr.43/1997, privind regimul drumurilor, republicata, cu modificările ulterioare. Potrivit art. 9 din OUG nr.84/2003 C.N.A.D.N.R. S. . este administratorul autostrăzilor si drumurilor naționale, in condițiile contractului de concesiune prevăzut la art.3, având in vedere ca elementele infrastructurii autostrăzilor si drumurilor naționale reprezintă bunuri aparținând domeniului public al statului. C. N. de A. și D. Naționale din România asigură implementarea programelor de dezvoltare unitară a rețelei de drumuri publice, în concordanță cu strategia Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investiții străine. Planul National de Dezvoltare a teritoriului și cerințele economiei naționale.
Prin întâmpinare, intimata S. O. V. I. G. S. . a solicitat respingerea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 267/2013 a Judecătoriei T. ca neîntemeiat și în consecință menținerea în totalitate a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea poziției procesuale intimata a arătat că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
În ceea ce privește fapta ilicită, instanța a reținut că, în speță, aceasta constă în neîndeplinirea de către pârâtă a obligațiilor ce îi revin potrivit legii, în calitate de administrator al drumului. Sub acest aspect, trebuie observat în primul rând ca incidentul rutier, din care a rezultat deteriorarea autovehiculului a avut loc pe un sector de drum care se afla în administrarea recurentei C. N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C. . Astfel, în calitate de administrator al sectorului de drum, C. N. de A. și D. - D. R. de D. și P. C. era ținută de aducerea la îndeplinire a obligațiilor fixate în sarcina sa prin art. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, privind Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002. În acord cu dispozițiile art. 5 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, "administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și sa ia toate măsurile de înlăturare a acestuia";. Totodată, în conformitate cu art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, administratorul drumului este ținut să asigure viabilitatea acestuia, în sensul art. 2 alin. 1 pct. 2 din același act normativ, respectiv starea tehnică corespunzătoare a părții carosabile, constând în practicabilitatea permanenta a acestuia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor și existența amenajărilor rutiere și a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluența și siguranța circulației.
Instanța a mai reținut că, în speță, este dovedită existența faptei ilicite a pârâtei, din probele administrate în cauză rezultând atât existența în carosabil a unei gropi în care a fost avariat autovehiculul, cât și faptul că aceasta nu era semnalizată corespunzător. Deși recurenta a contestat, în cuprinsul întâmpinării, existenta faptei ilicite, instanța a reținut corect că aceasta este probată prin coroborarea raportului de expertiză tehnică efectuat de către expert tehnic Moldan I. și a declarației conducătorului auto, martorul But R. Andrei, eficiența juridică a acestor mijloace de probă neputând fi pusă în discuție decât prin prezentarea unei dovezi contrare, care să probeze inexistența gropilor în carosabil, precum și un alt mecanism de producere a avariilor autoturismului. Având în vedere faptul că recurenta nu a produs astfel de dovezi, considerăm că instanța a pronunțat o soluție temeinică și legală, motiv pentru care se impune respingerea recursului formulat de CNADNR-DRDP C. și pe cale de consecință menținerea în tot a sentinței recurate.
Cu privire la prejudiciul pretins de către intimată, s-a reținut că în speță acesta constă în contravaloarea daunei achitate de către O. V. I. G. SA cu titlu de suma asigurată pentru repararea prejudiciului produs și este probat prin expertiza tehnică auto, factura fiscală nr. 1045358/_, devizul de lucrări aferent, proces - verbal de constatare a avariilor, planșa fotografică, alonjă OP nr. 1902/_ în baza căruia subscrisa a plătit despăgubirile. Astfel cum și instanța a reținut în cuprinsul considerentelor sentinței pronunțate, principiul general în materia răspunderii civile delictuale este acela al reparării integrale a prejudiciului pricinuit prin fapta ilicită, urmărindu-se restabilirea situației anterioare a victimei prejudiciului, fără însă a se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a acesteia. Așadar, condiționat de faptul ca prejudiciile să fie rezultatul cauzal al faptei ilicite a autorului, ele trebuie reparate de acesta integral, indiferent dacă le-a prevăzut sau nu în momentul săvârșirii faptei.
Raportul de cauzalitate, respectiv avarierea autoturismului ca urmare a trecerii printr-o groapă, a fost dovedit prin raportul de expertiză tehnică efectuat de către expert tehnic Moldan loan, precum și prin declarația martorului But R. Andrei.
Totodată instanța a reținut în mod corect și ca fiind dovedită culpa pârâtei în producerea prejudiciului, în. speță nefiind dovedită incidența vreunei cauze exoneratoare de răspundere. Sub acest aspect, instanța a constatat că pârâta nu a dovedit că nu a putut prevedea consecințele existenței gropii din asfalt și, prin aceasta, nu a putut preveni avarierea autoturismului, dar este de neconceput că nu a avut reprezentarea acestor consecințe câtă vreme are obligația legală de a semnaliza existența oricărui obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește ori pune în pericol siguranța circulației, un astfel de obstacol fiind reprezentat de groapa pe care o prezintă fotografiile depuse la dosar.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a susținerilor din cuprinsul întâmpinării, cu luarea în considerare a prevederilor art. 304, 3041și 312 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin recursul formulat, recurenta pârâtă C. N. DE A. ȘI D. NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA prin DRDP C. a criticat hotărârea instanței de fond raportat la greșita aplicare a legii și cu privire la temeinicie.
Astfel, recurenta a invocat că în nod greșit instanța de fond a reținut existența unei fapte ilicite în sarcina sa căci dacă conducătorul auto circula regulamentar și adapta viteza legală nu avea cum să lovească groapa și să își avarieze mașina pe partea stângă față, deoarece groapa era situată în afara carosabilului.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic auto Moldan I. reiese că a existat o groapă în asfalt nesemnalizată groapă care ar fi putut cauza avariile autoturismului marca Dacia Logan cu număr de înmatriculare_ (fila 116 dosar fond), iar prin răspunsul la obiecțiuni expertul a arătat că locul accidentului a fost la intersecția străzilor Calea Victoriei cu hațegului, zonă în care carosabilul se modifică de la circulația pe două benzi pe sens la circulația pe o singură bandă, modificare a carosabilului care nu a fost semnalizată cu indicatoare de avertizare și nici cu marcaje rutiere, locul gropii fiind la marginea benzii de circulație de pe str. Calea Victoriei și marginea dreapta a carosabilului de pe strada Hațegului, la o deplasare spre calea Victoriei. De asemenea, din declarația martorului But R. A. (fila 53 dosar fond) reiese că groapa în cauză era pe prima bandă a carosabilului pe direcția de mers spre Târgu Mureș.
Pentru a se atrage răspunderea civilă delictuală trebuie îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile legate de existența prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate dintre fapta juridică ilicită și prejudiciu precum și cea privitoare la culpă. Ori, pentru a nu opera răspunderea civilă delictuală a recurentei pârâte aceasta trebuia să facă dovada fie a neîndeplinirii a cel puțin uneia din condițiile menționate anterior fie a cauze exoneratoare de răspundere civilă, respectiv fapta victimei prejudiciului sau o altă cauză străină, elemente care însă nu au fost dovedite de către recurenta pârâtă, deși aceasta avea această obligație potrivit art. 1169 Cod civil, din probele administrate în cauză nereieșind faptul că persoana vinovată ar fi condus cu viteză excesivă sau că nu această groapă ar fi cauza producerii prejudiciului. Susținerea recurentei că această groapă era situată în afara părții carosabile nu este dovedită și nici nu poate fi reținută din interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză, căci marginea dreaptă a carosabilului nu echivaleayă cu în afara carosabilului.
Potrivit art. 3 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, administratorul drumului, în cauză recurenta, are obligația de a asigura viabilitatea drumului public, iar potrivit art. 77 alin. 1 din același act normativ, acesta are obligația sa aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor și benzilor de
circulație, cat și pentru delimitarea părții carosabile, ori raportat la probele administrate, respectiv proba testimonială și raportul de expertiză tehnică judiciară, nu reiese că recurenta și-ar fi îndeplinit obligațiile legale sau că groapa în cauză nu este cauza producerii prejudiciului, existența acesteia la limita părții carosabile coroborată cu lipsa semnalizării îngustării drumului fiind cauza producerii prejudiciului, ori raportat la probele administrate în cauză, în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale.
Față de cele de mai sus, raportat la dispozițiile art. 304, 3041și 312 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca neîntemeiat recursul formulat de recurenta C. N. DE A. ȘI D. NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA prin DRDP C. în contradictoriu cu intimata SC O. V. I. G. SA și C. LOCAL T. împotriva sentinței civile nr. 267/2013 pronunțată la 25 ianuarie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei
T., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca neîntemeiat recursul formulat de recurenta C. N. DE A. ȘI D. NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA prin DRDP C. în contradictoriu cu intimata SC O. V. I. G. SA și C. LOCAL T. împotriva sentinței civile nr. 267/2013 pronunțată la 25 ianuarie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
C. G. V. LAURA G. | S. | I. | A. B. |
Red.CG/MM 2 ex./_
Judecător fond: F. Cătălin Jacotă, Judecătoria Turda, județul C. .
| ← Sentința civilă nr. 7477/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 188/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
