Decizia civilă nr. 622/2013. Acțiune în pretenții comerciale

ROMÂNIA

T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR. 622/2013

Ședința publică din data 25 noiembrie 2013 Completul este compus din:

PREȘEDINTE: C. G. JUDECĂTOR: V. L. G. JUDECĂTOR: S. I. GREFIER: A. B.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul H. I. în contradictoriu cu intimata A. DE P. PIAȚA A. BLOC B împotriva sentinței civile nr. 8915/2013 pronunțată la 31 mai 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei

C. -N., CAUZA având ca obiect, în primă instanță, pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea intereselor recurentului, d-ul avocat A. M., în baza împuterncirii avocațiale depuse la dosar, la f.16, și d-ul Zamfirescu Walter care învederează instanței că este președintele Asociației de P. PIAȚA A. BLOC B.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul recurentei invocă excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. de soluționare a prezentului recurs raportat la faptul că atât A. de proprietari cât și recurentul sunt persoane de drept privat; consideră că din eroare prezenta cauză s-a înregistrat pe rolul T. ului Specializat și solicită trimniterea cauzei spre competentă soluționare T. ului

C. -secția civilă.

Instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. invocată de recurentul H. I. .

Reprezentantul intimatei lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al excepției invocate de către recurent.

T. ul reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a

T. ului Specializat, excepție invocată de recurentul H. I. .

T. UL,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8915/2013 pronunțată la 31 mai 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă cererea formulată de reclamanta A. DE P. P-ȚA A., în contradictoriu cu pârâtul H. I., fiind obligat pârâtul la plata sumei de 2.998,44 lei, reprezentând cota parte corespunzătoare pentru lucrările de reabilitare termică efectuate la imobilul situat în loc. C. -N., str. P-ța A., nr. 4-7, bl. B, ap. 49, și la plata sumei de 401,33 lei, reprezentând penalități de întârziere. Totodată, s-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că între A. DE P. P-ȚA A., în calitate de mandant, și MUNICIPIUL C. -N., în calitate de mandatar s-a încheiat contractul de mandat nr. 12.1578/_, având ca obiect mandatarea de către asociația de proprietari a coordonatorului local să stabilească și să efectueze, în numele și pe seama mandantului, măsurile și acțiunile ce se impun, în condițiile și cu respectarea prevederilor OUG nr. 18/2009, pentru creșterea performanței energetice a blocului de locuințe. Prin prevederile art. 4, lit. c din cuprinsul contractului de mandat, asociația reclamantă și-a asumat obligația de a constitui suma necesară cofinanțării corespunzătoare cotei părți prevăzută de OUG nr. 18/2009 anterior demarării lucrărilor, dar după atribuirea contractului de execuție a lucrărilor de reabilitare, într-un cont bancar, aflat la dispoziția autorităților locale coordonatoare. Obligațiile președintelui asociației au fost reglementate prin dispozițiile capitolului II, lit. B, în cuprinsul cărora s-a menționat și îndatorirea referitoare la stabilirea cotelor de participare la fondul de reparații stabilite în sarcina fiecărui proprietar, direct proporțional cu cota parte indiviză de proprietate, pentru constituirea sumei necesare cofinanțării executării lucrărilor de intervenție. Adoptarea hotărârilor privitoare la aspectul analizat urma să se efectueze în cadrul adunării generale a proprietarilor. Informarea locatarilor cu privire la condițiile în care urma să se deruleze programul referitor la efectuarea lucrărilor de reabilitare termică s-a realizat cu prilejul adunării generale a asociației de proprietari întrunită la data de_, având ca ordine de zi discuții pe tema programului de reabilitare.

Din cuprinsul înscrisurilor depuse în susținerea cererii, instanța de fond a reținut faptul că pentru lucrările de reabilitare termică efectuate la imobilul situat în loc. C. -N., str. P-ța A., asociației de proprietari i-a revenit obligația de a suporta contravaloarea cotei de 20%, în cuantum total de 188.863 lei (fil. 19-20). Tabelul depus în probațiune privind repartizarea pe apartamente a cheltuielilor privind reabilitarea termică a blocului, aflat la fila 19 din dosar se impune a fi interpretat coroborat cu aspectele desprinse din conținutul înscrisurilor aflate la filele 79-92 din dosar, prin care se aduc explicații referitoare la eroarea materială privitoare la costurile aferente apartamentului nr. 20 din imobilului situat în loc. C. -N., str. P-ța A., nr. 4-7, bl. B, sc. IV. Din valoarea proiectului a fost scăzută suma de 24.234 lei care a reprezentat contravaloarea geamurilor termopan, suma rezultată în urma acestei scăderi în cuantum total de 164.629 lei fiind împărțită la suprafața locuibilă a blocului, respectiv 3333,59 mp. Valoarea rezultată în cuantum de 49,40 lei/mp s-a înmulțit cu suprafața fiecărui apartament, rezultând în sarcina pârâtului H. I., suma de 2998,44 lei aferentă apartamentului nr. 49, în suprafață totală de 60,697 mp. Datele referitoare la identificarea imobilului deținut în proprietate de către pârâtul din prezenta cauză sunt confirmate și prin conținutul extrasului de carte funciară nr. 2541115-C1-U23, în cuprinsul căreia se menționează faptul că imobilul situat în loc. C. -N., str. P-ța A.

, nr. 4-7, bl. B, sc. IV, et. 1, ap. nr. 49, se află în proprietatea pârâtului H. I. și al soției H. M., având o suprafață utilă de 60 mp, cotele părți comune fiind în suprafață de 19/1000.

În ceea ce a privit finalizarea lucrărilor de reabilitare, acest aspect s-a aflat pe ordinea de zi a adunării generale convocată pentru data de_, adunarea fiind reconvocată pentru data de_, pentru neîntrunirea majorității legale. Din analiza procesului verbal, precum și a hotărârii adunării generale a Asociației de proprietari

P-ța A., bl. B, din data de_, instanța de fond a reținut faptul că prin prevederile art. 7 din cuprinsul acestui înscris a fost adoptată decizia privind penalizarea proprietarilor cu restanțe la plata cheltuielilor comune privind reabilitarea termică cu 0,02% pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 1 septembrie 2010. Convocatorul cu prezența pentru ședința adunării generale din data de_ a fost semnat și de către pârâtul din prezenta cauză H. I. . În vederea achitării debitului restant, asociația a procedat la somarea pârâtului, fiind menționată obligația acestuia de a proceda la plata sumei de 2.998,44 lei reprezentând cota parte corespunzătoare pentru lucrările de reabilitare termică efectuate la imobilul situat în loc. C. -N., str. P-ța A., nr. 4-7, bl. B, precum și de a proceda la plata sumei de 401,33 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere. Somația a fost comunicată pârâtului prin poștă, cu aviz de primire la data de_ .

Din cuprinsul notificării nr. 346596/414/_ adresată asociației reclamante de către Municipiul C. -N., Direcția Economică, Biroul Buget, instanța a reținut faptul că în baza contractului de mandat încheiat între aceste părți în scopul contractării lucrărilor de execuție termică, asociația și-a asumat obligația de a vira pe numele mandatarului suma corespunzătoare pentru plata lucrărilor executate, figurând la data de_ cu un debit în cuantum de 22.159,01 lei. Conținutul acestui înscris se impune a fi interpretat coroborat cu prevederile cuprinse în notificarea nr. 89314/414/_, în cuprinsul căreia s-a menționat faptul că la data de_ asociația reclamantă figura în evidențele Municipiului C. -N. cu un debit restant în cuantum de 9.500 lei.

În drept, potrivit art. 9 din OUG nr. 18/2009 asociațiile de proprietari din blocurile de locuințe identificate și inventariate sunt înștiințate de către coordonatorii locali asupra posibilității de înscriere în programul local de reabilitare termică Aceste prevederi se impun a fi interpretate coroborat cu dispozițiile art. 9 din cuprinsul aceluiași act normativ potrivit cărora odată cu înștiințarea prevăzută la art. 8 coordonatorul local transmite și proiectul de contract de mandat semnat de acesta, în două exemplare originale, în vederea semnării de către asociația de proprietari.

Contractul de mandat are drept scop mandatarea coordonatorului local de către asociația de proprietari în vederea stabilirii măsurilor și acțiunilor ce se impun, în condițiile și cu respectarea prezentei ordonanțe de urgență, pentru creșterea performanței energetice a blocului de locuințe. Prin contractul de mandat se prevăd obligațiile părților, precum și alte clauze asupra cărora părțile convin.

Condițiile privitoare la finanțarea programului de reabilitare sunt reglementate în cuprinsul art. 13, conform cărora finanțarea executării lucrărilor de intervenție prevăzute la art. 4 și 6 se asigură astfel: a) 50% din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul M. ului Dezvoltării Regionale și Locuinței; b) 30% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale și/sau din alte surse legal constituite; c) 20% din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite. Printre obligațiile reglementate în sarcina asociației de proprietari, sub aspectul analizat este cea prevăzută de art. 13 indice 1 lit. c privind necesitatea constituirii fondului de reparații pentru asigurarea finanțării cotei-părți care îi revine în vederea executării lucrărilor de intervenție.

Pentru a stabili natura juridică a răspunderii civile ce poate fi angajată în sarcina pârâtului, instanța a avut în vedere faptul că potrivit art. 16 din Legea nr. 270/2003 proprietarii sunt obligați să ia măsuri pentru consolidarea sau modernizarea clădirii, pentru reabilitarea termică și eficiența energetică, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura intervențiilor, se va avea în vedere menținerea aspectului armonios și unitar al întregii clădiri. În considerarea caracterului legal al obligației locatarilor de a participa la efectuarea lucrărilor de reabilitare termică, instanța a analizat răspunderea pârâtului pe temei delictual, având în vedere caracterul general al acestei forme de răspundere civilă față de caracterul special al răspunderii contractuale care presupune cu necesitate existența unui contract valabil încheiat între părțile litigante. Temeiul obligației celui care a săvârșit o faptă ilicită de a repara paguba pe care a produs-o, îl constituie prevederile art. 998 C.Civ, aplicabile în speța analizată față de prevederile art. 6 alin. 2 din Noul cod civil interpretate coroborat cu art. 103 din Legea nr. 71/2011.

Potrivit prevederilor cuprinse în art. 998 C.civ. "orice faptă a omului care a cauzat altuia un prejudiciu, îl obligă pe cel din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara";. În vederea angajării răspunderii civile delictuale a pârâtei, se cer a fi îndeplinite următoarele condiții după cum urmează: a) Existența unei faptei ilicite. Îndeplinirea acestei cerințe, rezultă din analiza situației de fapt, care a relevat faptul că, deși, pârâtul a beneficiat de executarea lucrărilor de reabilitare termică efectuat la imobilul situat în loc. C. -N., str. P-ța A., nr. 4-7, acesta a refuzat să procedeze la efectuarea plății cotei părți aferentă apartamentului său, în cuantum total de 2.998,44 lei. Susținerile formulate în apărare potrivit cărora plata cotei de contribuție se impunea să fie raportată la cota parte indiviză au un caracter neîntemeiat. Sub acest aspect, instanța reține faptul că potrivit art. 3 lit. e din Legea nr. 230/2007 cota-parte indiviză reprezintă cota-parte de proprietate care îi revine fiecărei proprietăți individuale din proprietatea comună și este egală cu raportul dintre suprafața utilă a proprietății individuale și totalul suprafețelor utile ale tuturor proprietăților individuale.

Sub același aspect instanța a reținut obligația locatarilor de a contribui la plata cheltuielilor asociației, astfel cum acestea sunt reglementate în cuprinsul art. 47 din legea precizată conform cărora cheltuielile asociației de proprietari sunt următoarele:

a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota- parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari(…). Coroborând aspectele desprinse din analiza textelor mai sus redate, instanța a apreciat faptul că lucrarea de reabilitare efectuată în beneficul apartamentului nr. 49 aflat în proprietatea pârâtului a avut un caracter individual, cotele de contribuție fiind calculate în mod corect prin raportare la suprafață utilă a imobilului deținut în regim de proprietate privată. b) Existența unui prejudiciu. Analiza situației de fapt, a relevat faptul că prin neîndeplinirea obligației pârâtului privind efectuarea plății cotei de contribuție stabilită în sarcina sa, asociația a suferit un prejudiciu material în cuantum de 2.998,44 lei, reclamanta fiind expusă riscului de a fi acționată în judecată în vederea recuperării sumelor de bani datorate creditorului Municipiului C. -N., în temeiul contractului de mandat

încheiat între aceste părți. c) Existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Instanța a apreciat faptul că existența legăturii de cauzalitate, în speța analizată, se desprinde din materialitatea faptei. d) Vinovăția. Îndeplinirea acestei condiții, rezultă din întregul material probator administrat în cauză, care a relevat faptul că deși, pârâtul a avut cunoștință despre hotărârile adunării generale privitoare la programul de reabilitare termică și condițiile privind derularea acestuia, a refuzat să-și îndeplinească obligația de plată stabilită în sarcina sa.

Cu privire la petitul accesoriu, constând în acordarea penalităților de întârziere, instanța a reținut faptul că despăgubirile acordate părții vătămate trebuie să constituie, o justă și integrală reparație a daunelor materiale suferite în urma unei fapte ilicite, cuantumul despăgubirilor urmând să cuprindă atât pierderea suferită, cât și beneficiul nerealizat. Totodată, potrivit art. 1088 C.Civ. debitorul unei obligații având ca obiect o sumă de bani poate fi obligat la plata dobânzii doar de la data cererii de chemare în judecată, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, dobânda curge de drept. În materia analizată, regula o reprezintă faptul că cel care a săvârșit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este de drept în întârziere, fără a fi necesară îndeplinirea unei formalități speciale în acest sens. Cu toate acestea, instanța a reținut faptul că pârâtul a fost somat în vederea achitării debitului principal precum și al penalităților de întârziere în cuantum de 401,33 lei, notificarea fiind trimisă pe cale poștală cu aviz de primire la data de_ .

Cu privire la cuantumul penalităților, instanța a reținut faptul că potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată.

P. izările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. Sub același aspect instanța reține faptul că, hotărârile adunării generale a asociației de proprietari sunt obligatorii și pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenți la adunarea generală, precum și pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociației de proprietari. Față de considerentele care preced, instanța a apreciat faptul că hotărârea adunării generale din data de_, prin care a fost adoptată decizia privind instituirea unor penalități de întârziere în cuantum de 0,02 % este opozabilă pârâtului.

În consecință, instanța a admis petitul accesoriu al cererii și a obligat pârâtul

H. I. la plata sumei de 401,33 lei reprezentând penalități de întârziere.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul H. I., solicitând, în principal, casarea hotărârii atacate ca fiind netemeinică și nelegală, in temeiul art.304, pct.5,7,9 raportat la art.304/1 C.pr.civ. si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea sentinței atacate si, rejudecand pe fond, pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești prin care sa se dispună respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neintemeiata, cu obligarea reclamantei- intimate la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, recurentul a arătat că a fost acționat în judecată de către intimata

A. de P. P-ța A. Bl B cu sediul în loc. C. -N., str. P-ța A., nr. 4-7, județul/sect. C., Cod fiscal nr. 5908856 pentru a fi obligat la plata sumei de 2998,44 lei reprezentând cote de contribuție la reabilitarea termică a blocului și penalități de

întârziere în valoare de 401,33 lei, reprezentând 0,02%/zi de întârziere după trecerea termenului de 90 de zile de la terminarea lucrărilor, conform "Adunării generale a asociației din data de 15 iunie 2010" (sic). în drept au fost invocate dispozițiile art. 14 din HG 400/2001 și ort. 40 alin. 1 din Legea 210/2007. Prin întâmpinarea și concluziile scrise depuse la fond, a arătat că prin cererea de chemare in judecata care face obiectul cauzei de fata, reclamanta A. DE RI P-ȚA A. BL. B, a solicitat obligarea sa la plata în favoarea reclamantei a 4 lei și a penalităților în valoare de 401,33 suma totală fiind de 3399,77 lei.

Recurentul a mai arătat că a considerat si consideră si in prezent că această solicitare, privind plata sumei aferente cheltuielilor privind reabilitarea termica a blocului de locuințe, ar fi trebuit neapărat respinsă având în vedere faptul că am considerat că acestea au fost stabilite după bunul plac al președintelui asociației de proprietari, fara a se tine cont de dispozițiile legale incidente in speța . După cum se poate observa din actele depuse de către reclamantă la dosar în data de 26 noiembrie 2012, i s-a solicitat plata unor cheltuieli în valoare de 2998,44 lei pentru un apartament având suprafața totală de 60,697 mp (poziția 49), iar președintele asociației, domnul Zanfirescu, a trebuit să plătească exact aceeași sumă, 2998,44 lei pentru un apartament mult mai mare și anume de 62,210 mp. A atras atenția asupra faptului că aceasta ar fi o greșeală, dar, după cum se poate observa, greșeala a fost

"reparată" doar după ce a atras atenția asupra acestui fapt prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. Raportat la actele din dosar si din afirmațiile intimatei făcute prin scriptele depuse, rezultă faptul că aceste cheltuieli pretinse de la proprietarii apartamentelor privind reabilitarea termică se suportă de către proprietari în raport de suprafața apartamentelor deținute. Aceste cheltuieli trebuiau suportate în mod egal de către proprietari, conform cotelor părți aferente din părțile indivize ale construcției și nu în modalitatea în care au fost repartizate de către "59 din 60 de vecini", fapt mai mult decât fals, intrucat la ședința din 10 iunie 2009 a Adunării Generale se arata ca au participat-afirmativ- doar 38 de persoane. Atrage atenția asupra falsității acestei ultime afirmații făcute de către reclamanta, deoarece chiar cabinetul de avocatură a mai avut clienți într-un recurs, din cadrul respectivului bloc, care au contestat, de asemenea, modul de repartizare al cheltuielilor de reabilitare termică, respectiv cazul proprietarului BOBIS GAVRILA, care l-a rândul sau a avut proces cu intimata, pentru o situație identica cu cea din speța de fata.

Conform art. 46 din Legea 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Stabilirea și repartizarea sumei se face proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună. Din aceste motive consideră că persoanele care dețin apartamente cu aceeași suprafață ar trebui să plătească aceeași sumă de bani. R. a sumelor nu a fost făcută niciodată în raport de cotele-indivize comune. ci după cum se poate observa din actele depuse la dosarul cauzei de către intimata-reclamanta, repartizarea a fost făcută după suprafața apartamentelor, criteriu care nu este nici legal, si nici conventional-nefiind cuprins in contractul cadru si contractul de mandat incheiate de către asociație cu Municipiul C.

-N. .

Recurentul a mai arătat că în conformitate cu contractul de mandat încheiat nr. 121578/_, conform art. 4 lit. B, obligațiile președintelui asociației de proprietari, ca reprezentant împuternicit sunt ,,b.) să convoace, conform legii, adunarea generală a proprietarilor imediat după primirea de la mandatar a documentației de avizare pentru lucrările de intervenție si a indicatorilor tehnico-economici, în vederea aducerii la cunoștință a valorilor și a duratei de execuție, precum și pentru stabilirea cotelor de participare în sarcina fiecărui proprietar; c.) să supună aprobării adunării generale a proprietarilor - lucrările de intervenție fundamentale în documentația de avizare a lucrărilor de intervenție și cuantumul sumei necesare cofinanțării executării lucrărilor de intervenție, în condițiile OUG18/2009." De asemenea, conform ultimei teze a art. 4 lit. B, pct. c, cotele de participare la fondul de reparații stabilite in sarcina fiecărui proprietar sunt direct proporționale cu cota parte indiviză de proprietate și nu cu suprafețele apartamentelor. În conformitate cu extrasul CF depus la dosar, cota-parte comună a apartamentului nr. 49 din C. -N. . Strada P-ța A., nr. 4-7, bloc B. scara IV este de 19/1000. Legea nr.230/2007, statutul asociației și contractul de mandat încheiat cu Municipiul C. -N. trebuie întocmai respectate, chiar dacă o eventuală efectuare a unei expertize ar costa mai mult, deși nu vede care este rostul acesteia, având în vedere că respectivele cote s-ar putea obține printr-o operațiune matematică de natură medie sau printr-o solicitare la oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. De asemenea, nu există o hotărâre a adunării generale a proprietarilor prin care să se repartizeze cheltuielile în raport de cotele-indivize comune asa după cum pretinde legea si contractele incheiate cu achizitorul- Municipiul C. -N. . Toate cheltuielile imputate proprietarilor de apartamente au fost repartizate după bunul plac al prezidenției asociației de proprietari.

Recurentul a mai arătat că A. de proprietari poate impune, în baza art. 49 din legea amintită, o penalizare pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plăți, penalizări care nu vor fi mai mari de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. Solicită instanței de recurs să observe faptul că reclamanta-intimata a depus o somație prin care-afirmativ i se punea în vedere să procedeze la plata cheltuielilor ce- i revin cu titlu de contravaloare-cotă din reabilitarea termică, până la data de_ . Această somație nu a fost comunicată niciodată ci doar depusa la dosar atașat cererii de chemare in judecata. Reclamanta nu a făcut dovada datei la care a afișat listele cu cheltuielile cu reabilitarea termică ce revin fiecărui apartament pentru a se putea verifica scandenta plații acestora in cazul fiecărui proprietar de apartament obligat la plata, iar somația la dosar atașat acțiunii conține doar data de 01 august 2012.

Recurentul a mai arătat că respectiva somație nu i-a fost niciodată comunicată, astfel încât aceasta să poată valora cu o eventuală punere în întârziere. Reaua credință a reclamantei-intimate rezultă și din confirmarea de primire depusă la dosar, având în vedere faptul că a fost trimisă fiului său H. mircea, fiul adăugat cu alt pix, ulterior si prenumele de I., și nu recurentului, intrucat nu exista nici o persoana cu numele H. M. -I. după cum apare pe copia depusa la dosar a tichetului de confirmare de primire prin care se pretinde comunicarea către mine, motiv pentru care a și contestat-o în mod vehement și imediat. De asemenea acea somație se referă la un dosar mai vechi în care a fost admisă excepția lipsei calității

procesuale pasive a fiului săuu, H. M., care si dansul fusese anterior acționat in judecata de către intimata in cadrul dosarului nr._ care s-a aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. . Eventualele penalități de întârziere de 0,02% vor putea fi calculate numai în raport de data punerii în întârziere care-in cauza de fata in lipsa dovezii certe a afișării listelor de cheltuieli sau a dovezii comunicării somației către subsemnatul si nu către o alta persoana, este doar data introducerii cererii de chemare în judecată.

Având în vedere aceste argumente, instanța de fond a înțeles să nu le ia în considerare și a admis cererea de chemare în judecată, obligându-l la plata sumei de 2998,44 lei reprezentând cota parte corespunzătoare pentru lucrările de reabilitare termică și a sumei de 401,33 lei reprezentând penalități de întârziere.

La pronunțarea acestei hotărâri, instanța de judecată a procedat în felul următor: în primul rând, instanța a reținut că "în vederea achitării debitului restant, asociația a procedat la somarea pârâtului, fiind menționată obligația acestuia de a proceda la plata sumei de 2998,44 lei reprezentând cota parte corespunzătoare pentru lucrările de reabilitare termică efectuate la imobilul situat în localitatea C. -N., str. P-ța A., nr. 4-7, bl. B, precum și de a proceda la plata sumei de 40133 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere". S-a reținut că recurentul ar fi primit somația prin poștă la data de_ . Or, recurentul a arătat că această somație nu i-a fost niciodată comunicată lui, ci altei persoane, H. M., fiul său, si doar pe copia tichetului cu confirmarea de primire a fost adăugat si prenumele " I. " pentru a fi mai ușor posibila inducerea in eroare a instanței de judecata. În cartea sa de identitate nu apare nicăieri prenumele de M. -

I., astfel încât nu se poate considera comunicată respectiva somație către recurent. Într-adevăr, convocatorul cu prezența pentru ședința adunării generale din data de_ a fost semnat și de către recurent, dar nu a existat o hotărâre a adunării generale prin care el sau orice alt proprietar să fie obligați în mod legal și temeinic la plata cheltuielilor privind reabilitarea termică a blocului în funcție de cotele părți indivize comune și nici măcar în raport de suprafața apartamentelor-a se vedea ca nu s-a depus la dosarul cauzei vreo astfel de hotărâre, care este oricum nelegală și netemeinică.

De asemenea, instanța nu a reținut faptul că nu există o hotărâre a adunării generale prin care să fie stabilită cota de contribuție a fiecărui proprietar din imobil raportat la cotele-părți indivize deținute în proprietate, iar conform legii și contractului de mandat, președintele era obligat să convoace adunarea generală și să stabilească acest lucru. Având în vedere că nu a existat o astfel de hotărâre a adunării generale, cea anexată cererii de chemare în judecată neprevăzând așa ceva, recurentul nu poate fi obligat la plata unor cheltuieli care nu reprezintă realitatea și nu au fost stabilite conform legii. Mai mult, având în vedere temeiurile de drept invocate de către reclamanta în prezenta cauză, prin cererea de chemare in judecata, respectiv art. 34 din HG 400/2003 si art. 49 alin. 1 din Legea 230/2007 instanța de judecată în cadrul deliberării și fără să pună vreodată acest aspect în discuție. a schimbat temeiul de drept al acțiunii reclamantei, fara ca aceasta sa fi invocat vreodată un astfel de temei de drept, dintr-o acțiune întemeiată pe legea 230/2007 într-o acțiune în răspundere civilă delictuală. Este vădit ilegală această abordare a instanței de fond, care fără să pună în discuția părților această încadrare

juridica a faptelor alegate, a pronunțat hotărârea în baza ei. A fost profund lezat de această abordare a instanței de judecată, deoarece, în cunoștință de cauză, ar fi adoptat o apărare diferită. Or, dreptul la o apărare temeinică, in deplina cunoștința de cauza atât in privința temeiurilor de fapt cat si de drept ale cererii deduse judecații, este garantat de către Constituția României și de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recurentul fiind lezat în cauza de față, neputându- și exercita o apărare efectivă, fiind în necunoștință de cauză cu privire la aceste aspecte până în momentul comunicării hotărârii atacate. Această abordare, care reprezintă în fapt un act anulabil al instanței producător de vătămări, poate fi remediat doar prin casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a nu fi private părtile de un grad de jurisdicție in formularea si susținerea apărărilor recurentului.

Mai mult, în situația în care noul temei de drept era pus în discuție în cursul dezbaterilor și era schimbat în acest sens de către instanța de judecată, era obligatoriu a fi invocată excepția nelegalei timbrări, având în vedere faptul că acțiunile în răspundere civilă delictuală se timbrează la o valoare mult mai mare decât aceea depusă la dosarul de față, unde instanța a apreciat ca cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar, conform art.50/2 din legea nr.230/2007.

In legătura cu taxa de timbru posibil a fi datorata pentru calea de atac, recurentul a arătat că in speța de fata au incidența dispozițiile art.29, alin. 1 lit. l din OUG nr.80/_, intrata in vigoare de la data de 29 iunie 2013, care prevede ca sunt scutite de taxa de timbru, or in prezenta cauza acțiunea introductiva a fost apreciata ca fiind scutita de taxa judiciara de timbru in conformitate cu o lege speciala.

În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5, 7 si 9 si art. 304 ind. 1 Cod proc.civ.

Intimata A. DE P. PIAȚA A. BLOC B, deși legal citată, nu a depus întâmpinare la dosar, dar reprezentantul acesteia s-a prezentat în instanță la termenul de judecată din_, când a arătat că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al excepției necompetenței materiale a T. ului Specializat C., invocate de către recurent.

Analizând cu întâietate, în baza art. 137 Cod proc.civ., excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C., excepție invocată de recurentul H. I., tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, "în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți comerciale, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale";. Potrivit art. 37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. 3, se pot înființa tribunale specializate, care preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.

Prin înființarea T. ului Comercial C. acesta a preluat spre soluționare cauzele de natură comercială de pe raza teritorială de competență a T. ului C., delimitarea competenței materiale efectuându-se potrivit normelor de drept material

existente în cadrul Codului comercial, respectiv art. 3-4, 7,9 și 56 Cod comercial, norme care constituiau crierii de stabilire a naturii comerciale sau civile a unui litigiu. La data de 1 octombrie 2011, dată la care a intrat în vigoare Noul Cod civil, potrivit art. 230 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 71/2011, s-au abrogat, printre altele, dispozițiile Codicelui de comerț din 1887 care constituiau criteriile de stabilire a naturii comerciale a unui litigiu, dispozițiile privitoare la obligațiile și contractele comerciale fiind preluate și reglementate de Noul cod civil, acestea urmând a avea

pentru viitor o natură civilă.

Prin art. 225 din Legea nr. 71/2011 s-a prevăzut că secțiile comerciale existente la data intrării în vigoare a Codului civil în cadrul tribunalelor și curților de apel se vor reorganiza ca secții civile ori, după caz, vor fi unificate cu secțiile civile existente, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, iar potrivit art. 226 alin. 1, "prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare», iar potrivit art. 228 alin. 1, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.

Tot prin Legea nr. 71/2011, s-a prevăzut în mod expres că dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competența de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secțiilor civile reorganizate conform art. 225.

Totodată, Curtea de Apel C. a statuat, având o practică unitară în acest sens, în soluționarea conflictelor negative de competență între T. ul Specializat C. și Tribunalul Cluj, cu care a fost investită, că T. ului Specializat C. îi revine competența de soluționare a tuturor litigiilor care erau anterior de competența T. ului Comercial C. .

În acest sens, cităm, spre exemplificare, din considerentele sentinței civile nr. 35/DC/2012 pronunțată de Curtea de apel C. la_ în dosarul nr._, în soluționarea unui conflict negativ de competență dintre Tribunalul Cluj și Tribunalul Comercial Cluj, Curtea reținând următoarele:

"Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură "comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în

favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.

Rezultă, așadar, din întreaga economie a textelor legale mai sus citate, că intenția legiuitorului, exprimată în mod expres și neîndoielnic prin Legea nr. 71/2011, a fost aceea ca tribunalele specializate - cum este și T. ul Specializat C. - să-și mențină aceeași arie de competență materială ca și fostul T. Comercial C., practic, T. ul Specializat C. păstrând aceeași competență materială pe care a avut-o și fostul T. Comercial C., pentru acest tribunal operând doar o reorganizare a acestuia, sub aspectul denumirii, ca tribunale specializate";.

În consecință, având în vedere practica unitară a Curții de Apel C., T. ul Specializat C. ar fi competent să soluționeze prezentul recurs doar în măsura în care hotărârea atacată, sentința civilă nr. 8915/2013 pronunțată la 31 mai 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. ar fi o hotărâre pronunțată în primă instanță în materie comercială sau care ar fi putut fi anterior calificată ca fiind pronunțată în materie comercială.

Obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost reprezentat, în primă instanță, de pretențiile reclamantei A. DE P. PIAȚA A. BLOC B împotriva pârâtului H. I., privind plata unor sume de bani lei reprezentând cote la reabilitarea termică a blocului si penalităti de întârziere aferente potrivit adunării generale a asociatiei din_, întemeiate pe dispozitiile art. 34 din HG nr. 400/2003 si art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007. Or, raportat la obiectul litigiului, acesta neprivind vreun act comercial, si la calitatea părtilor, niciuna dintre acestea neavând calitatea de comerciant, raportat la data nasterii raportului juridic invocat în sustinerea pretentiilor, anterior intrării în vigoare a dispozitiilor noului Cod civil, tribunalul retine că, dacă ne raportăm la criteriul subliniat de practica unitară a Curții de Apel C., în interpretarea dispozițiilor art. 228 din Legea nr. 71/2011, observăm că nici anterior reorganizării T. ului Comercial C. ca fiind T. ul Specializat C., litigiul de față nu ar fi fost de competența acestui tribunal, ci al T. ului C. - Secția civilă, întrucât acest litigiu nu are nici o componentă comercială.

Pentru considerentele arătate, tribunalul, în temeiul art. 137 alin. 1 coroborat cu art. 158 alin. 1 și 3, art. 159 ind. 1 alin. 2, art. 159 pct. 2 și art. 2 pct. 3 Cod proc.civ., cu observarea și a dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 304/2004, va admite excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C., excepție invocată de recurentul

H. I. și va declina competența de soluționare a recursului declarat de recurentul

H. I. în contradictoriu cu intimata A. DE P. PIAȚA A. BLOC B împotriva sentinței civile nr. 8915/2013 pronunțată la 31 mai 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. în favoarea T. ULUI C. - Secția civilă.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepție necompetenței materiale a T. ului Specializat C., excepție invocată de recurentul H. I., și în consecință:

Declină soluționarea recursului formulat de recurentul H. I. în contradictoriu cu intimata A. DE P. PIAȚA A. BLOC B împotriva sentinței

civile nr. 8915/2013 pronunțată la 31 mai 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei

C. -N. în favoarea T. ULUI C. - Secția civilă. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTOR

JUDECĂTOR

GREFIER

C. G.

V.

L.

G. S.

I.

A. B.

Red./G.V.L./Dact./U.L.;G.V.L. 2ex./_

Judecător fond: T. C. Judecătoria Cluj-Napoca

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 622/2013. Acțiune în pretenții comerciale