Decizia civilă nr. 625/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 625/R/2013
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013 Instanța este compusă din :
PREȘEDINTE - S. I. JUDECATOR - C. G. JUDECĂTOR - D. H. GREFIER - F. B.
Pe rol fiind examinarea contestației în anulare formulate de către contestatoarea SC S. C. S., în contradictoriu cu intimații Ț. G. și Ț. V., împotriva deciziei civile nr. 410/17 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă în reprezentarea intereselor intimaților, d-l avocat Sălăjan Iușan Sergiu Radu, lipsind contestatoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul intimaților arată că nu are alte cereri de formulat și nici excepții de invocat.
Instanța de recurs, nemaifiind alte cereri de formulat și nici excepții de invocat, constată contestația în anulare, în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente pentru dezbaterea contestației pe fond.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea ca nefondată a contestației în anulare, fără cheltuieli de judecată.
Instanța de recurs reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L :
Prin contestația înregistrată cu nr. de mai sus, contestatoarea SC S. C. S., în contradictoriu cu T. G. și T. V., a solicitat anularea deciziei civile nr. 410/2013 pronunțată de către Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, prin care instanța a admis excepția nelegalei timbrări a recursului, solicitând admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii atacate și rejudecarea cererii de recurs așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, deoarece dezlegarea cauzei a fost rezultatul unei greșeli materiale, întrucât instanța a efectuat o
analiză eronată a documentelor aflate la dosarul cauzei, respectiv nu a verificat dacă taxa de timbru se află la dosarul cauzei.
De asemenea, contestatoarea a învederat că, așa cum a rezultat din documentele anexate, la data de_ a fost depusă, la dosarul nr._, adresa de înaintare și dovada achitării taxei de timbru, respectiv ordinul de plată efectuat în_ .
Astfel, s-a menționat faptul că, din conținutul documentelor s- a evidențiat că contestatoarea s-a achitat de obligația de a plăti taxa de timbru și timbru judiciar, a transmis instanței de judecată copii de pe documentele de plată și, de asemenea, prin poștă, a transmis în original dovezile achitării.
S-a arătat că, dacă instanța ar fi considerat copiile insuficiente pentru a dovedi efectuarea plății, aceasta trebuia să acorde un termen pentru depunerea originalului pentru a nu refuza părții dreptul de acces la justiție.
De asemenea, s-a menționat faptul că, metoda de plată on-line banking este recunoscută ca valabilă în toate tranzacțiile ce se efectuează pe teritoriul țării, inclusiv în ce privește achitarea taxelor de timbru, iar dovada plății on-line se face cu formularul "ordin de plată"; generat de sistemul on-line banking.
În acest sens, contestatoarea a subliniat, pe de o parte, că o astfel de plată a taxei de timbru a fost considerată valabilă chiar de către Înalta Curte de Casație și Justiție care a luat act de achitarea acesteia chiar în ziua judecării procesului, iar pe de altă parte, dovada plății taxei de timbru în original, cu siguranță, a ajuns la dosarul cauzei.
Analizând contestația în anulare formulată, prin raportare la disp. art. 317 și urm. C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 410/17 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._, a fost admisă excepția nelegalei timbrări a recursului și, în consecință a fost anulat, ca nelegal timbrat, recursul declarat de recurenta SC S.
C. S., în contradictoriu cu intimații T. G. și T. V., împotriva sentinței civile nr. 1328/2013 pronunțate la data de 23 ianuarie 2013, în dosarul nr._, de către Judecătoria Cluj- Napoca, care a fost menținută în întregime.
În considerentele deciziei s-a reținut că prin citația emisă la 16 aprilie 2013 și comunicată recurentei la 19 aprilie 2013, tribunalul i-a adus la cunoștință obligația de a face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 97 lei și de timbre judiciare în valoare de 0,15 lei, sub sancțiunea anulării recursului.
La data de 17 iunie 2013, recurenta a trimis prin fax o copie a dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru și copia unui timbru judiciar, fără a face dovada expedierii lor poștale.
În consecință, în ședința publică din 17 iunie 2013, instanța, din oficiu, având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și cele ale art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995, a ridicat excepția nelegalei timbrări a recursului.
Verificând incidența acestei excepții în speță, tribunalul a reținut că în conformitate cu art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cereri, iar potrivit 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995, în cazul nerespectării dispozițiilor OG nr.32/1995, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
În conformitate cu art. 39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 760/C/1999, dovada plății taxelor judiciare de timbru o constituie copia de pe chitanța de încasare în numerar, eliberată de unitățile Casei de Economii și Consemnațiuni sau de trezoreriile statului sau, după caz, copia de pe ordinul de plată vizat de unitatea la care s-a făcut plata, certificate pentru conformitate de organul prestator al serviciului.
Potrivit art. 2 alin. 2 din OG nr. 32/1995, timbrul judiciar este mobil, fiind aplicat în original pe cererea supusă obligației de timbrare.
S-a reținut că înscrisul trimis prin fax de recurentă referitor la plata taxei judiciare de timbru nu îndeplinește condițiile impuse de art. 39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 760/C/1999, neexistând în cuprinsul său vreo dovadă a efectuării transferului indicat, iar timbrul judiciar mobil nu poate fi transmis prin fax, obligația de timbrare a recursului neputând fi considerată îndeplinită decât prin depunerea timbrului judiciar mobil în original la dosar.
În consecință, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995, tribunalul a admis excepția nelegalei timbrări a recursului, și, în consecință, a anulat ca nelegal timbrat recursul declarat de recurenta SC S. C. S. .
Din verificările efectuate în dosarul nr._ al tribunalului Specializat C. rezultă că pentru termenul de judecată din data de 17 iunie 2013 s-a dispus citarea recurentei SC S. C.
S. cu mențiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 97 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei, sub sancțiunea anulării recursului (f. 11 dosar nr._ ).
La termenul de judecată din data de 17 iunie 2013 s-a constatat că recurenta a transmis prin fax dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 97 lei, pe exemplarul atașat la dosar fiind și o copie a timbrului mobil în cuantum de 0,30 lei (f. 14
dosar nr._ ). Instanța de recurs a soluționat calea de atac la data de 17 iunie 2013, dată la care la dosar nu exista originalul taxei judiciare de timbru, după cum nu a fost aplicat nici timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei. Aceste taxe au fost transmise prin poștă de către recurentă în aceeași zi, respectiv 17 iunie 2013 și au fost înregistrate la dosar la data de 19 iunie 2013, astfel încât este evident că la momentul soluționării recursului nu existau dovezile achitării taxelor solicitate de către instanță (f. 17-19 dosar nr. _
).
Din prevederile art. 318 C.pr.civ. rezultă că hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Situația de fapt invocată în cuprinsul contestației în anulare de către contestatoare urmează a fi analizată prin raportare la prima ipoteză a dispoziției art. 318 C.pr.civ. Astfel, tribunalul urmează să analizeze dacă hotărârea pronunțată de instanța de recurs prin care a fost anulată calea de atac ca fiind nelegal timbrată este rezultatul unei greșeli materiale, greșeală care constă în neobservarea faptului că la dosar existau documentele care făceau dovada achitării taxei judiciare de timbru.
În ceea ce privește taxa judiciară de timbru, instanța reține că, în mod corect, instanța de control judiciar de reținut că în conformitate cu prev. art. 39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, dovada plății taxei judiciare de timbru o constituie copia de pe chitanța de încasare în numerar, eliberată de unitățile CEC sau de trezoreriile statului sau, după caz, copia de pe ordinul de plată vizat de unitatea la care s-a făcut plata, certificată pentru conformitate de organul prestator al serviciului. În practicaua hotărârii s-a reținut faptul că prin fax s-a depus dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 97 lei și timbre judiciare în valoare de 0,3 lei, însă s-a apreciat, în ceea ce privește plata taxei judiciare de timbru, că înscrisul trimis prin fax nu îndeplinește condițiile impuse de dispoziția legală menționată anterior, iar în ceea ce privește timbru judiciar mobil, s-a reținut că acesta nu poate fi transmis prin fax, obligația de timbrare a recursului considerându-se îndeplinită doar prin depunerea timbrului judiciar mobil în original.
Astfel, hotărârea pronunțată de instanța de recurs nu a fost rezultatul unei greșeli materiale, deoarece au fost analizate înscrisurile prin care recurenta a înțeles să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, apreciindu-se, prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, că aceste
înscrisuri nu fac dovada îndeplinirii obligațiilor stabilite în sarcina recurentei. Astfel, criticile pe care contestatoarea a înțeles să le aducă modului în care instanța de recurs a analizat îndeplinirea obligației de plată a taxelor de timbru au legătură cu legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate, aceste aspecte neputând fi verificate în cadrul unei contestații în anulare.
Reținând că hotărârea instanței de recurs nu este rezultatul unei greșeli materiale, ci este rezultatul analizării înscrisurilor prin care recurenta a înțeles să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, tribunalul urmează să respingă ca neîntemeiată contestația în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea SC S. C. S. în contradictoriu cu intimații Ț.
G. și Ț. V. împotriva deciziei civile nr. 410/_ pronunțate de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
S. I. C. | G. | D. | H. F. B. |
Red.SI/MM 2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 375/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 700/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
