Decizia civilă nr. 655/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 655/2013
Ședința publică din 27 Noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P.
JUDECĂTOR I. U. JUDECĂTOR V. C.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta SC C. C. S., împotriva sentinței civile nr. 833/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în contradictoriu cu intimații SC E. D. T. N. SA - S. B. și B.
M., având ca obiect pretenții .
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 13 noiembrie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula eventuale concluzii scrise pentru termenul din 20 noiembrie 2013 când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru data de azi, când:
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sent.civnr.833/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.civ.nr.11._
, s-a admis ca fiind fondată acțiunea civilă precizată și extinsă, formulată de către SC
E. D. T. N. SA, S. B.
, în contradictoriu cu pârâții B. M.
, și SC C. C. S., și, în consecință:
Au fost obligați pârâții, în solidar, să achite reclamantei suma de 19.392,91 lei, cu titlu de prejudiciu cauzat în urma lucrărilor efectuate la data de_ .
Au fost obligați pârâții, în solidar, să achite reclamantei suma de 1.279,57 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de_, în urma unor săpături efectuate în zona V., a fost avariat un cablu subteran de medie tensiune (LES MT), producând societății reclamante un prejudiciu în valoare de 19.392,91 lei. După efectuarea reparației liniei electrice de către societatea specializată în întreținerea și reparația rețelelor electrice,
E. Serv S.A. Bucuresti - S.I.S.E. E. T. N. - AISE B., reclamanta a înaintat o plângere penală prin care a solicitat identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor care au săvârșit infracțiunea de distrugere.
În urma cercetărilor efectuate de către organele de politie s-a reușit identificarea autorului faptei reclamate în persoana numitului B. M., fapt pentru care, în data de_, s-a dispus începerea urmăririi penale față de acesta. Prin Ordonanța din data de_ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița (filele 5-
7 din dosar), învinuitul B. M. este scos de sub urmărire penala și i se aplică o sancțiune cu caracter administrativ, acesta recunoscându-și fapta.
Urmare a neefectuării plății de către pârât, în mod voluntar, reclamanta a promovat acțiunea care formează obiectul dosarului pendinte, în contradictoriu cu acesta și cu pârâta SC C. C. S., în calitate de prepus al comitentului, invocând în drept prevederile art. 998 Cod civil, temei de drept care reglementează instituția răspunderii civile delictuale.
Pentru a fi admisibilă o atare cerere, se impun, prin prisma dispozițiilor legale în vigoare, aplicabile în materie, a fi întrunite concomitent și cumulativ cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale și anume: a) fapta să aibă caracter ilicit; b) să existe un prejudiciu; c) să existe raport de cauzalitate între primele două condiții; d) debitorul obligației sa fie culpabil.
Totodată, condițiile ce trebuie a fi întrunite cumulative și concomitent de prejudiciu sunt trei, anume creanța să fie certă, lichidă si exigibilă, caractere definite în art. 379 alin. 3 si 4 Cod procedură civilă.
Creanța este certă atunci când existența sa rezultă din însuși actul de creanță emanat de la debitor sau recunoscut de acesta.
Creanța este lichidă atunci când cuantumul ei este determinat prin actul de creanță, ori determinabil și este exigibilă atunci când a ajuns la scadență, putându-se trece la executarea ei.
Răspunderea civilă delictuală este dominată de ideea fundamentală a reparării unui prejudiciu cauzat, de regulă, printr-o faptă ilicită și, adeseori, culpabilă, faptă ilicită extracontractuală.
Potrivit actelor existente la filele 14-25, cuantumul total al reparațiilor pe care reclamanta a fost obligată să îl suporte pentru readucerea în stare de funcționare a rețelei de distribuție s-a ridicat la suma totală de 19.392,91 lei, prejudiciul fiind, așadar, dovedit în cauză.
La data de_ a fost întocmit procesul - verbal aflat la fila 8 din dosar în temeiul convocării la conciliere directă efectuată de către reclamantă cu pârâtul, aceasta fiind returnată de către Oficiul Poștal. În consecință, s-a reluat procedura, prin adresa din data de_ (fila 11 din dosar), dar pârâtul nu s-a prezentat la conciliere.
Se reține, astfel, că reclamanta, cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul, mijloacele de probă fiind enumerate în dispozițiile art. 1170 Cod civil. În speța pendinte, conform ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a pârâtului B. M.
, s-a stabilit cărei persoane îi revine culpa în producerea prejudiciului în cauză.
Mai mult decât atât, având în vedere relațiile de prepușenie dintre părți, prin raportare la prevederile art. 1000 alin. 3 cod civil care prevăd obligativitatea răspunderii comitentului pentru faptele prepusului său, instanța constată întemeiat petitul privind obligarea în solidar a pârâților la despăgubirea prejudiciului produs în litigiu.
În cauză, o atare soluție de admitere a acțiunii rezidă și din probatoriul scriptic administrat, reclamanta depunând la dosarul cauzei toate actele care autorizau efectuarea lucrărilor. Pe de altă parte, începerea lucrărilor de construcție care s-au soldat cu distrugerea cablului a avut la bază predarea documentelor către constructor
ce atestau locațiile în care se regăsesc amenajate rețele publice, neputându-se susține cu temei că societatea pârâtă nu putea avea cunoștință despre locația în care se găsea amplasat cablul. Astfel, această apărare a fost înlăturată de către instanță, pârâta societate comerciale făcându-se vinovată de nedepunerea diligențelor de studiu ale planurilor de amplasare ale rețelelor publice.
Nici apărările vizând existența unor contracte încheiate de către societatea pârâtă cu terți subantreprenori nu subzistă în cauză într-o soluție de respingere a acțiunii, aceasta deoarece se încearcă angrenarea unei răspunderi civile contractuale în condițiile în care instanța nu a fost învestită cu soluționarea unei cereri de chemare în garanție în acest sens, clauzele contractuale ale pârâtei cu terții neputând fi opuse reclamantei în acest mod.
Așa fiind, văzând ansamblul materialului probator administrat în cauză, constatând că reclamanta a făcut dovada, potrivit art. 1169 Cod civil a pretențiilor sale, în raport de dispozițiile art. 998-999 Cod civil, instanța a admis ca fiind fondată acțiunea precizată și extinsă formulată de reclamanta S.C.E. D. T. N.
A. - S. B., sens în care a obligat pârâții, în solidar, să achite reclamantei suma de 19.392,91 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma lucrărilor efectuate la data de_ .
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, precum și în respectul principiului disponibilității care guvernează procesul civil, instanța a obligat pârâții, în solidar, să achite reclamantei suma de 1.279,57 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru în valoare de 1.274,57 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Împotriva sent.civ.nr.833/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.civ.nr.11._ a declarat recurs SC C. C. S. prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței de mai sus în sensul respingerii cererii de obligarea în solidar cu pârâtul B. M. la plata sumei de 19.392,91 lei, ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată.
In motivarea recursului, recurenta arată că prin sent.civ.nr.833/2013, instanța de fond a admis acțiunea civilă precizată și extinsă a reclamantei și s-a dispus obligarea în solidar cu intimatul B. M. la plata sumei de 19.392,91 lei, în temeiul art.1000 alin.3 vechiul Cod civil, motivat de faptul că intimatul pârât B. M. are calitatea de angajat al recurentei.
In opinia recurentei, hotărârea instanței de fond este rezultatul unei analize superficiale a stării de fapt și a raporturilor juridice născute între părți urmare a avarierii unui cablu electric. Deși în cauză a fost administrat un probatoriu complex: înscrisuri, interogatorii, martori, instanța nu a înțeles în mod clar, complet, starea de fapt dedusă judecății ceea ce a dus la pronunțarea unei soluții incorecte cu aplicarea greșită a textelor legale incidente.
Cu privire la starea de fapt:
Instanța de fond, reține: "în urma unor săpături efectuate în zona V. a fost avariat un cablu de medie tensiune producând societății reclamante un prejudiciu în valoare de 19.392,91 lei.
În realitate starea de fapt completă era următoarea:
S.C. Hidroconstrucția SA, a realizat lucrarea de "Reabilitare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare în zona urbană B. "; prin programul ISPA inclusiv în cartierul V. . Incidentul în litigiu în prezenta cauză s-a produs cu
ocazia finalizării acestor lucrări de canalizare. SC Grema C. S. desfășura activitate în beneficiul SC Hidroconstrucția SA, cu care avea încheiat un contract de subantrepriză. Recurenta a încheiat la data de_ cu SC Grema C. S. un contract de închiriere al buldoexcavatorului împreună cu persoana care îl deservea.
Această stare de fapt este probată astfel:
contract de subantrepriză între SC Grema Consruct S. și SC Hidroconstrucția SA la art.2.1 potrivit căreia SC Grema C. S. se obligă să execute lucrări de extindere rețele de canalizare District V. - str.Poștei în cadrul investiției
"Extindere și reabilitare rețele de apă potabilă…"; (f.3 din dos.de urmărire penală nr.2257/P/2009);
contract de închiriere între recurentă și SC GREMA C. S. (f.40);
proces verbal întocmit cu ocazia incidentului (f.6 din dos.nr.2257/P/2009);
declarație martor C. Iluț - reprezentant E., potrivit căruia incidentul s- a produs în șantierul Hidroconstrucția (f.16 din dos.nr.2257/P/2009);
răspunsurile intimatului B. M. la interogatoriul solicitat de recurentă.
Calitatea procesual pasivă a recurentei.
Instanța de fond prin încheierea premergătoare din data de_ (f.50 dosar de fond) cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de recurentă reține că, fără ca instanța să fie sesizată cu o cerere incidentală, nu poate achiesa la concluziile recurentei întrucât astfel s-ar admite ipoteză ca peste răspunderea delictuală ar trebui analizată și o răspundere contractuală acestea fiind două instituții diferite. Totodată, instanța în motivare sentinței arată că în lipsa unei cereri de chemare în garanție nu putem invoca clauzele contractelor încheiate cu terți.
Instanța fără a analiza susținerile probate de interogatoriul intimatului și de înscrisurile din dos.nr.2257/P/2009 s-a limitat a reține "având în vedere relațiile de prepușenie dintre părți prin raportare la art.1000 alin.3 C.civ., care prevăd obligativitatea răspunderii comitentului pentru faptele prepusului instanța constată întemeiat petitul privind obligarea în solidar a pârâților la despăgubirea prejudiciului produs în litigiu";.
Concluzia instanței de fond nu este motivată, nu se fac referiri la probele administrate în cauză care să susțină o astfel de concluzie.
a/ Raportul de prepușenie.
Raportul de prepușenie presupune existenta unui raport de subordonare între prepus și comitent, respectiv este acel raport în baza căruia comitentul are dreptul de a da ordine, dispoziții, instrucțiuni prepusului în vederea îndeplinirii activității pe care prepusul se obligă să le realizeze. Raportul de subordonare este chestiune de fapt, existența lui poate fi constatată și în afara oricărui raport contractual.
Este real faptul ca cel mai adesea raportul de prepușenie izvorăște din contractul de muncă. Însă se acceptă în literatura și practica judiciara faptul că uneori între contractul de munca și raportul de prepușenie are o loc o disociere, situație care a intervenit și în prezenta.
Odată transferat dreptul de folosință asupra buldoexecavatorului împreună cu persoana care îl deservea recurenta nu mai avea dreptul de a da ordine și instrucțiuni angajatului care manevra buldoexecavatorul, în desfășurarea activității.
"Utilajul închiriat împreună cu angajatul la o altă societate presupune și transferul calității de comitent, iar răspunderea aparține societății care a închiriat utilajul, pentru că aceasta are obligația de îndrumare și supraveghere a celui care
deservește utilajul";. (Stătescu și Bârsan, pag.219 Teoria generală a obligațiilor).
"Împrejurarea că salariul este plătit de una sau alta dintre unității nu este hotărâtor pentru stabilirea raportului de subordonare care este o chestiune de fapt ce nu depinde numai de elementul formal al plății salariului sau al încheierii contractului de muncă";. (I.Anghel și F. Deak Răspunderea delictuală).
"Raportul de prepușenie nu este dat numai de relațiile de muncă ori de prestări servicii materializate prin contracte specifice, ci și de raporturile efective din momentul săvârșirii faptei ilicite. Astfel, esențial este ca în acel moment făptuitorul să se afle sub îndrumarea și autoritatea persoanei a cărei răspundere va fi angajată în înțelesul art. 1000 alin.3 C.civ., chiar dacă acea persoană era alta decât cea la care acel făptuitor era angajat din punct de vedere formal";. (I., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr.1529 din 6 martie 2008).
b/ săvârșirea faptei prejudiciabile în cadrul funcțiilor încredințate de comitent. Executantul lucrărilor în cadrul cărora s-a creat prejudiciul era SC
Hidroconstrucția SA. Executantul lucrărilor are obligația numirii unui responsabil tehnic cu execuția, investitorul avea obligația numirii unui diriginte de șantier potrivit art.21, art.23 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții. În conf.cu art.33 din Ord.nr.257/2005 privind aprobarea Procedurii de autorizare a diriginților de șantier "În exercitarea verificării realizării corecte a execuției lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, diriginții de șantier au următoarele obligații:… 26. urmărirea dezafectării lucrărilor de organizare de șantier și predarea terenului deținătorului acestuia.
Responsabili tehnici cu execuția de a aviza procedurile tehnice de execuție, de a controla procesul de execuție a lucrărilor.
Astfel, fie SC Grema C. S., fie SC Hidroconstrucția SA prin angajații acestora (în funcție de contractul intervenit între acestea) aveau obligația de a urmări modul în care șantierul era curățat pentru ca terenul să fie predat în starea în care se află înaintea începerii lucrărilor și de a asigura că execuția lucrărilor de curățare se realizează în mod corespunzător, că nu sunt afectate rețelele de utilități și de a da instrucțiuni personalului în vederea realizării acestor sarcini.
Raportat la susținerea recurentei privind amplasarea necorespunzătoare a cablului electric, instanța de fond reține în mod eronat "pârâta societate comercială făcându-se vinovată de nedepunerea diligențelor de studiu ale planurilor de amplasare a rețelelor publice";. În fapt pentru a avea acces la planurile de amplasare a rețelelor publice, recurenta trebuia să fi avut calitatea de antrenor sau subantreprenor al lucrărilor de canalizare. Este de înțeles ca nu ar fi putut intra într-un șantier care nu aparținea, unde nu avea nici o calitate și să solicite planuri de amplasament, de altfel nici nu era cazul să solicite SC HIDROCONSTRUCȚIA SA sau SC GREMA C. SA planuri de amplasament ale rețelelor. Recurenta a închiriat un utilaj împreuna cu persoană care îl conducea. Acest utilaj putea fi folosit de unitatea care l-a închiriat oriunde ar fi avut nevoie și aceasta unitatea avea puterea de dispoziție și control asupra lucrărilor ce urmau a fi efectuate folosindu-se de acest excavator.
Singura calitate a recurentei în prezenta cauza este aceea de angajator al pârâtului intimat la data distrugerii cablului. Un aspect deosebit de important ignorat total de către instanța de fond deși probat în cauză este că distrugerea cablului s-a produs pe șantierul unde desfășura lucrări SC HIDROC. IA SA, prin SC GREMA
C. S. . Recurenta nu a avut calitatea de constructor de antreprenor,
subantreprenor al lucrărilor de canalizare cu prilejul cărora s-a produs distrugerea cablului electric.
Fapta prejudiciabilă nu s-a produs în cadrul raporturilor de muncă dintre recurenta și pârâtul intimat. Răspunsurile nr.1, 2, 3, 5 și nr.8 date de către acesta la interogator dovedesc fără putință de tăgadă că dreptul de control și dispoziție asupra pârâtului era exercitat de către SC GREMA C. S., că nu recurenta a încredințat pârâtului intimat B. M. efectuarea lucrărilor de curățare a șanțului ci reprezentanții SC Hidroconstrucția SA.
De altfel acceptarea calității de comitent de către SC GREMA C. S. rezultă în mod evident și din prima declarație dată în dosarul de urmărire penală de către administratorul societății SC GREMA C. S. (f.11 dosar nr.2257/P/2009
"Sunt inginer la Hidroconstrucția C. din iunie 2009… am fost administrator la SC Grema C. S. în perioada 2008 - iunie 2009, în martie 2009 am executat lucrări pentru SC Hidroconstrucția SA în calitate de subcontractor… am executat lucrări cu buldoexcavator închiriat cu deservent de la firma Conform C. S. din B. pe nume B. … sunt de acord să suport paguba însă nu în sumă de 20.000 lei";).
Recurenta susține că și-a îndeplinit obligațiile în calitate de angajator, astfel că pârâtul B. M. a fost instruit pentru locul de muncă pe care urma să-l ocupe, respectiv mecanic utilaje la data de_ (f.42-44). Întrucât la data încheierii contratului de închiriere pârâtul nu era încă angajatul recurentei pentru acest post, în contratul de închiriere a fost menționat administratorul societății, însă în fapt acesta nu a desfășurat efectiv activitatea de mecanic utilaj, postul fiind ocupat de către pârâtul B. M. . Faptul că pârâtul B. M. a operat utilajul este un fapt necontestat de către părți.
Interogatoriul administrat în cauză la solicitarea recurentei, înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală acvirat nr.2257/P/2009 dovedesc că prezumția privind existența raportului de prepușenie între aceasta și pârâtă, prezumție creată de contractul individual de muncă, a fost înlăturat.
In concluzie, întrucât recurenta nu avea calitatea de comitent al pârâtului, iar fapta prejudiciabilă nu s-a produs în cadrul obligațiilor încredințate de aceasta, obligația recurentei la plata în solidar cu pârâtul B. M. este nefondată.
Recurenta nu a solicitat instanței să analizeze contractul încheiat cu SC GREMA CONTRUCT S., ci să constate o stare de fapt respectiv aceea ca puterea de direcție și control asupra angajatului - pârâtul intimat, aparținea SC GREMA C.
S., acesta stare de fapt putea fi constatată chiar și afară unui contract.
Apoi era obligația reclamantei să probeze cine avea calitatea de comitent pentru a antrena răspunderea acestuia conform art.1000 alin.3. Instanța de fond la primul termen de judecată a solicitat reclamantei să-și extindă acțiunea față de recurentă în calitate de angajator, sugerându-i astfel reclamantei să solicite atragerea răspunderii acesteia în temeiul art.1000 alin.3, ceea ce reclamanta a și făcut la termenul următor. O asemenea poziție a instanței depășește în opinia sa rolul activ pe care instanța trebuia să-l manifeste. Dincolo de faptul că un rol activ al judecătorului este benefic de cele mai multe ori pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, instanța de fond în virtutea aceluiași rol activ "accentuat"; manifestat în prezenta cauză, putea să solicite reclamantei extinderea acțiunii și față de SC GREMA C. S. și/sau SC HIDROC. IA SA după ce recurenta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
In paranteza ar dori să arate că reclamanta inițial a solicitat SC HIDROC. IA SA repararea prejudiciului. Această societate, însă cu nonșalanță refuză să recunoască că incidentul s-a produs pe șantierul său, arătând "factura nu privește sucursala sa, "nu cunoaște că în localitatea V. a fost lovit un cablu";, dl. Grec V. (s.n. administrator SC GREMA C. S. ) nu este salariatul său, și nu putea să reprezinte sucursala în relațiile cu terți"; (adresa f.7 dosar nr.2257/P/2009). Deși, SC HIDROC. IA SA știa foarte bine cine este dl.Grec V., fiind administratorul SC GREMA C. S. cu care SC HIDROC. IA SA semnase contractul de subantrepriză pentru a realiza lucrările de canalizare în localitatea V. (f.31-43 dosar nr.2257/P/2009) și care a devenit chiar angajatul SC HIDROC. IA SA din luna iunie 2009 (f.22 dos.nr.2257/P/2009 - declarație Grec V. ). În plus arată că SC GREMA C. S. imediat după terminarea lucrărilor în beneficiul SC HIDROCONSRUCTIA SA la_, a intrat în insolvență și apoi în faliment. (Dosar_ al Tribunalului Bihor).
Nu sunt îndeplinite condițiile generale de antrenare a răspunderii pentru fapta proprie.
Instanța de fond reține ca fiind justificată răspunderea recurentei în solidar cu pârâtul intimat B., întemeindu-se pe o stare de fapt nedovedită de înscrisurile depuse de reclamantă.
Astfel se reține că intimata reclamantă a depus la dosarul cauzei "toate actele care autorizau efectuarea lucrărilor. Pe de altă parte începerea lucrărilor de construcție care s-au soldat cu distrugerea cablului a avut la bază predarea documentelor către constructor ce atestau locațiile în care se regăsesc amenajate rețelele publice, neputându-se susține cu temei ca societatea pârâtă nu avea cunoștință despre locația în care se găsea amplasat cablul";.
În fapt, reclamanta a depus la dosarul cauzei acele care autorizau efectuarea lucrărilor de montaj al cablului electric anterior începerii lucrărilor de canalizare efectuate așa cum s-a arătat de SC Hidroconstrucția SA, respectiv "Reabilitarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în zona urbană B. ";.
Documentația depusă de reclamanta-intimată cuprinde memoriul tehnic, autorizația privind realizarea unei linii de medie tensiune în beneficiul unei societăți comerciale SC ITAL TEXTIL S., lucrarea fiind realizată prin intermediul unei societăți comerciale SC ELECTROMAYER S. .
Faptul că există un proiect de execuție în care se arată modul de pozare a cablurilor electrice și de marcare a acestora (în subteran și la suprafață) nu dovedește că lucrarea a fost realizată conform normelor din P.E.107/1995, că proiectul a fost respectat.
Există un singur proces verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse (f.114), care a fost întocmit, semnat și ștampilat numai de executantul lucrării, nu este semnat de beneficiar sau de reprezentanții reclamantei.
De asemenea nu există vreun alt proces verbal la finalizarea lucrărilor semnat și de către intimata reclamanta sau un proces verbal din care să rezulte preluarea acestei linii electrice de către reclamanta în condiții corespunzătoare.
Nu există la dosarul cauzei un înscris (proces verbal) sau din vreun alt mijloc de probă să rezulte predare a acestei documentații de către E. SA către executantul lucrărilor de canalizare. Dimpotrivă chiar intimata reclamantă și-a exprimat poziția în dos.nr.2257/P/2009 prin adresa de la f.12 din dos.nr.2257/P/2009
arătând "anterior începerii lucrărilor de orice natură beneficiarii acestora trebuie să solicite un aviz de amplasament pe care Hidroconstrucția nu l-a solicitat";.
Fapta ilicită este acea faptă prin care se încalcă normele de drept, ori normele de conviețuire socială și care are ca efect producerea unui prejudiciu. Reclamanta susține că "pârâtul B. M. a executat săpăturile din data de_ și a cauzat societății un prejudiciu în valoare de 19.391 lei";.
Pârâtul nu a executat lucrări de săpătură ci a ridicat din șanț prundișul rezultat în urma lucrărilor de canalizare, aspect probat de declarația martorului Marti I., dar și a administratorului SC GREMA CONSRUCT din dosarul de urmărire penală (f.22). Nu se poate susține că pârâtul a executat lucrări de săpătură, în condițiile în care lucrările de canalizare erau finalizate și se efectua numai curățarea terenului.
Din declarațiile ambilor martori audiați în cadrul procesului și care locuiesc în zona producerii incidentului reiese în mod cert că acel cablu nu a fost îngropat corespunzător, că nu fusese semnalizat cu folie, că la suprafață nu există borna de semnalizare a acestui cablu. Astfel că pârâtul prin fapta să nu a încălcat nici o norma legală în condițiile în care existența cablului nu era semnalizată la suprafață. Numai fapta de a rupe un cablu electric semnalizat în mod corespunzător poate constitui în opinia sa o faptă ilicită.
Prejudiciul s-a produs datorită omisiunii reclamantei care nu s-a asigurat ca acest cablului să fie să fie îngropat și semnalizat în mod corespunzător. De altfel chiar reclamanta arată în adresa de la f.12 din dosarul nr.2257/P/2999 ca "deasupra oricărui cablu subteren exista 2 folii de avertizare primul la o distanță de 20 cm, iar al doilea la 40 de cm. Anterior începerii lucrărilor de orice natură, beneficiarii acestora trebuie să solicite un aviz de amplasament pe care Hidroconstrucția nu l-a solicitat";, Instanța de fond nu a motivat însă în nici un fel reținerea culpei pârâtului intimat la producerea prejudiciului arătând doar ca "În speța pendinte conform ordonanței de scoatere de sub urmărire a pârâtului B. M., s-a stabilit cărei
persoane îi revine culpa în producerea prejudiciului produs în litigiu";.
Efectele ordonanței procurorului prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative asupra acțiunii civile având ca obiect repararea pagubei cauzate prin pretinsa faptă penală, nu pot fi guvernate de prev.art.22 din Codul procedură penală, potrivit cărora hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și la vinovăția acestei, întrucât nu constituie o hotărâre penală definitivă în sensul textului legal. Acest principiu este întărit în prezent și de noua reglementare în materia răspunderii delictuale potrivit căreia
"Înstanța civilă nu este legată de dispozițiile legii penale și nici de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite (art.1365 Cod civil).
Recurenta susține că nu se poate reține că pârâtul a săvârșit o faptă ilicită, încălcând în mod culpabil normele legale întrucât a excavat într-o zonă în care se afla un cablu electric de medie tensiune, în condițiile în care acel cablu nu era semnalizat la suprafața, chiar se afla aproape de suprafața, aspect probat de martorii oculari audiați în cauză.
În concluzie, consideră că faptei pârâtului nu i se poate atribui un caracter ilicit. Dimpotrivă omisiunea intimatei reclamante și a celui ce a executat lucrările, care nu s-au asigurat că acel cablu să fie îngropat la adâncimea de minim 60 cm și să fie
semnalizat în mod corespunzător au un caracter ilicit care ar fi putut în orice clipa produce prejudicii mult mai grave decât cele produse în prezenta cauză. În opinia sa aceste împrejurări sunt de natura a înlătura răspunderea intimatului pârât.
Prejudiciului pretins de intimata reclamanta nu a fost probat.
Intimata reclamanta a pretins ca prejudiciul cauzat prin ruperea cablului de medie tensiune este în sumă de 19.392,91 lei. Instanța de fond a apreciat că prejudiciul este dovedit în cauză urmare a înscrisurilor factura și deviz de lucrări de la f.14-25.
Din aceste înscrisuri rezultă efectuarea mai multor lucrări de către societatea E. Serv SA, în beneficiul reclamantei E. SA inclusiv în localitatea V. însă nu rezultă că acestea au fost efectuate la data de_ data producerii incidentului, pe înscrisurile de la f.13 și 14 din dosar apare data comenzii sau data devizului, data de_ . În dosarul de urmărire penală (f.6) se află procesul verbal încheiat la data de_, cu ocazia incidentului unde sunt indicate lucrările efectuate și se arată ca timpul efectiv de lucru a fost o oră, că au fost parcurși 24 km.
Dacă s-ar accepta ca devizul aflat la f.14 ar fi cel pentru lucrările efectuate cu ocazia ruperii acestui cablu atunci ar însemna ca numai transportul pentru cei 24 km parcurși ar costa 1.271,86 lei fără TVA, adică 1.576 lei, iar manopera pentru o oră de lucru ar fi în valoare de 1.933,20 lei fără TVA, adică 2.397 lei. Totodată s-au efectuat în afara de materiale, manopera și transport o serie de alte cheltuieli fără a se specifica în ce constau acestea în valoarea de 1.207 lei (fără TVA) adică 1.496,6 lei. Pe lângă acestea și alte "cheltuieli generale"; în valoare de 2.568,79 lei (fără TVA) adică 3.185,29 lei, ajunându-se în final la suma de 19.392,91 lei pentru o singură oră de lucru, ceea ce în opinia sa este exagerat și ar însemna o îmbogățire fără justă cauză în beneficiul reclamantei.
In realitate, intimata reclamantă încearcă să impună pârâtului B. M. și recurentei costurile unei lucrări mult mai complexe care ar fi fost necesare a fi efectuate anterior producerii incidentului. Amplasarea necorespunzătoare a cablurilor electrice în zonă a devenit un fapt cunoscut, acest aspect fiind relatat în presă din acea perioadă (f.41 dos.fond).
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că după incident, reclamanta a efectuat săpături de adâncime și a îngropat cablu în mod corespunzător, l-a izolat în tub de protecție. Recurenta împreună cu pârâtul nu putea fi obligat a suporta costurile unei lucrări care era evident necesară indiferent dacă acest prejudiciu s-ar fi produs sau nu.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii intimatei-reclamante ca neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunitei condițiile speciale ale răspunderii în calitate de comitent dar nici condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prev.de art.998, art.999 din Vechiul Cod civil.
In drept invocă disp.art.312, art.304/1 pct.7, art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Intimata SC E. D. T. N. SA - S. B. a formulat întâmpinare (f.14-16) prin care a solicitat respingerea ca fiind nefondat a recursului declarat de recurenta SC C. C. S. și menținerea ca fiind temeinică și legală a hotărârii instanței de fond, pentru următoarele motive:
Solicitarea recurentei-pârâte de "modificare în totalitate"; a sent.civ.nr.833/2013 este inadmisibilă. Aceasta poate să solicite modificarea în parte
a hotărârii atacate, sens în care solicită instanței de judecată să pună în vedere recurentei să-și precizeze cererea.
În data de_ în urma unor săpături efectuate în zona V., a fost avariat un cablu subteren de medie tensiune (LES MT), producând intimatei un prejudiciu în valoare de 19.392,91 lei.
După efectuarea reparației liniei electrice de către societatea specializată în întreținerea și reparația rețelelor electrice E. Serv SA București - SISE E. T.
N. - AISE B. cu care are încheiat contract de prestări servicii și pentru care a achitat suma menționată mai sus, a formulat o plângere penală prin care s-a solicitat identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor care au săvârșit infracțiunea de distrugere în dauna societății.
În urma cercetărilor efectuate de către organele de poliție s-a reușit identificarea autorului faptei reclamate, în persoana numitului B. M., fapt pentru care în data de_ s-a dispus începerea urmăririi penale față de acesta.
Prin ordonanța din data de_ dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, acesta din urmă "analizând cauza din punct de vedere al pericolului social al faptei săvârșite, având în vedere modul, mijloacele și împrejurările în care a fost comisă fapta, atitudinea sinceră a învinuitului în timpul urmăririi penale, acesta recunoscând săvârșirea faptei, faptul că nu are antecedente penale"; consideră că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, drept pentru care învinuitul B.
M. este scos de sub urmărire penală și i se aplică o sancțiune cu caracter administrativ.
Precizează că această ordonanță nu a fost atacată, rămânând definitivă și irevocabilă.
Consideră că prin Ordonanța din data de_ dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, actele întocmite în faza cercetării penale și cele înaintate în prezenta cauză,m s-a făcut deplina dovadă a răspunderii civile delictuale conf.art.998- 999 C.civ., respectiv îndeplinirea următoarelor condiții: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăție.
Mai mult decât atât din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de care pârâții se poate observa că aceștia menționează faptul că în șanțul în care se afla rețeaua electrică a fost depozitat pământ și prundiș rezultat în urma lucrărilor (excavărilor) de canalizare, intrând astfel în zona de protecție a liniei electrice fără aviz de amplasament. Procedând la curățarea acestui șanț, așa cum a solicitat beneficiarul lucrării SC Hidroconstrucția SA, pârâtul B. M. a rupt cablul electric fără să observe indicatoarele de avertizare a liniei electrice (la suprafața prin borne, iar în subteran prin folie galbenă avertizoare), deși, așa cum este menționat și în Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, acesta a declarat că "putea să le observe acestea fiind vizibile";.
Față de cele menționate mai sus, declarațiile martorilor pe care își susține recursul recurenta-pârâtă SC C. C. S. sunt irelevante și mincinoase.
Referitor la raportul de prepușenie dintre B. M. și S.C. C. C. S. se menționează că la data săvârșirii faptei cauzatoare de prejudiciu, respectiv la data de_, numitul B. M. era angajatul S.C. C. C. . Aceasta din urmă susținere ca la data săvârșirii faptei nu avea calitatea de comitent, deși nu aduce nici o dovadă legală (detașare, delegare) prin care să justifice prezența angajatului sau la locul incidentului, în afara de faptul că aceasta i-a dispus, verbal, să se prezinte în
acel loc. Contractul de închiriere invocat de către recurenta-pârâtă este un contract civil și care de regulă, nu dă naștere la raporturi de prepușenie. Concluzia instanței de fond cu privire la acest contract este cea corectă și legală în sensul că "angrenarea unei răspunderi civile contractuale în condițiile în care instanța nu a fost investită cu soluționarea unei cereri de chemare în garanție în acest sens, clauzele contractuale ale pârâtei cu terții neputând fi opuse reclamantei (societății intimate) în acest mod";.
In cuprinsul motivelor de recurs recurenta-intimată menționează că societatea intimată ar fi trebuit să "predea executantului lucrărilor de canalizare documentația liniei electrice";. Precizează că societatea intimată nu trebuie să predea nici o documentație privind rețelele electrice ci, orice beneficiar al unei construcții trebuie să solicite societății intimate, conform legii, eliberarea avizului de amplasament.
Cu privire la cuantumul prejudiciului recurenta-pârâtă, prin cererea de recurs, face o confuzie crasă între un proces-verbal de constatare a incidentului încheiat de reprezentanții intimatei și executarea lucrărilor de remediere a rețelei electrice de către o societate autorizată în acest sens. Menționează că societatea intimată are ca obiect de activitate doar distribuția de energie electrică, iar efectuarea unor lucrări de reparație ca cele efectuate în prezenta acțiune nu pot fi efectuate decât de societăți autorizate ANRE cu acest obiect de activitate.
Față de cele menționate mai sus intimata solicită respingere recursului ca fiind nefondat și menținerea sent.civ.nr.833/2013 a Judecătoriei B. ca fiind temeinică și legală.
Recurenta SC C. C. S. a formulat precizare a recursului prin care solicită admiterea recursului și modificarea în integralitate a hotărârii atacate întrucât a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor răspunderii civile delictuale, prev.de art.998-999 din vechiul Cod civil.
In subsidiar, solicită admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul înlăturării răspunderii solidare, întrucât nu s-a făcut dovada raportului de prepușenie dintre recurentă și intimatul B. M., iar prin răspunsul la întâmpinare (f.19-20) formulat de către intimata SC E. DISRIBUTIE T. N. SA - S. B., cu privire la dovedirea de către intimată a întrunirii tuturor condițiilor răspunderii delictuale arată următoarele:
Dovada exclusivă pe care s-a întemeiat și admis acțiunea intimatei a fost ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița. Or, așa cum s-a mai arătat efectele ordonanței procurorului, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, asupra acțiunii civile având ca obiect repararea pagubei cauzate prin pretinsa faptă penală nu pot fi guvernate de prev.art.22 din C.pr.penală. Numai o hotărâre definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și la vinovăția acesteia, nu și ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, întrucât nu constituie o hotărâre penală definitivă în sensul textului legal. Prin urmare, intimata avea obligația de a proba în fața instanței civile de fond cine este persoana culpabilă de producerea prejudiciului precum și vinovăția acesteia.
Vinovăția pârâtului intimat B. M. nu a fost dovedită de către intimată, prin alte probe decât Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, care indica faptul că existau indicatoare a liniei electrice, pe care intimatul nu le-a observat la momentul efectuării săpăturii, însă acestea ar fi fost vizibile. Intimata în schimb a solicitat audierea unor martori care locuiesc în zonă și care au văzut cum au fost
efectuate lucrările de canalizare, care au văzut că nici atunci și nici acum nu sunt semne de avertizare la suprafață a existenței acestui cablu în subteran, chiar nici în subteran nu exista folie avertizoare. Intimata nu a adus nici o altă probă în susținerea tezei sale. Chiar intimata artă în întâmpinare că nu s-a solicitat aviz de amplasament pentru efectuarea lucrării, (aviz care ar fi indicat dacă sunt sau nu cabluri în zonă) și care ar fi trebuit solicitat de către beneficiarul lucrării. Or, recurenta nu a avut nici o calitate de executant al lucrării, nici calitate de subantreprenor, nici calitatea de beneficiar al lucrării, prin urmare nici nu a putut solicita și obține un aviz de amplasament cu privire la lucrările de canalizare, de la intimată.
In ceea ce privește raportul de prepușenie dintre recurentă și intimatul B. M. așa cum s-a arătat acesta nu a existat la momentul producerii prejudiciului. Recurenta nu a probat acest fapt prin acel contract de închiriere, prin interogatoriul intimatului, prin înscrisurile din dosarul de urmărire penală: contractul de subantrepriză dintre SC GREMA C. S. și SC HIDRC. IA SA, procesul verbal întocmit cu ocazia incidentului, declarația administratorului SC GREMA C.
S. .
Recurenta susține că nu a solicitat angajarea răspunderii contractuale a SC GREMA C. S., în temeiul contractului de închiriere, prin urmare nu era necesară o cerere de chemare în garanție întemeiată pe acest contract.
Dovada existenței raportului de prepușeni nu presupune automat existența unui raport contractual pentru ca apoi răspunderea să fie stabilită prin raportare la dispozițiile contractuale.
Nu era obligația recurentei în calitate de pârâtă să facă dovada persoanei vinovate de producere prejudiciului și să solicite atragerea răspunderii acesteia. Intimata avea obligația să facă această dovadă, inclusiv prin extinderea acțiunii față de SC HIDROC. IA SA, (căreia i-a solicitat inițial despăgubirea) și/sau față de SC GREMA C. S. . Apreciază că interpretarea potrivit căreia pentru a înlătura răspunderea recurentei era absolut necesar a chema în garanție pe SC GREMA C.
, nu este cea corectă și legală.
Pentru aceste argumente, precum și cele invocate în cererea de recurs, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și precizat.
Recurenta SC C. C. S. formulează "concluzii scrise"; (f.29-34), solicitând instanței a le avea în vedere la pronunțarea deciziei și prin care solicită admiterea prezentului recurs, astfel cum a fost formulat, motivat, precizat, iar în principal să se dispună: modificarea în parte a sent.civ.nr.833/2013 în sensul respingerii cererii de obligare în solidar a recurentei cu pârâtul B. M. la plata sumei de 19.392,91 lei, în subsidiar să se dispună: modificarea în totalitate a sent.civ.nr.833/2013 în sensul respingerii cererii de obligare în solidar a recurentei cu pârâtul B. M. la plata sumei de 19.392,91 lei, în subsidiar să se dispună: modificarea în totalitate a sentinței mai sus amintite în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în fond și recurs pentru următoarele motive:
Prin sent.civ.nr.833/2013, instanța de fond a admis acțiunea civilă precizată și extinsă reclamantei a dispus obligarea acesteia în solidar cu intimatul B. M. la plata sumei de 19.392,91 lei, în temeiul art.1000 alin.3 vechiul Cod civil, motivat de faptul ca intimatul pârâtul B. M. are calitatea de angajat al recurentei.
Nu sunt îndeplinite condițiile speciale pentru antrenarea răspunderii
comitentului pentru fapta prepusului.
Raportul de prepușenie
.
Raportul de prepușenie presupune existența unui raport de subordonare între prepus comitent, respectiv este acel raport în baza căruia comitentul are dreptul de a da ordine, dispoziții, instrucțiuni prepusului în vederea îndeplinirii activității pe care prepusul se obligă să le realizeze. Este real faptul că cel mai adesea raportul de prepușenie izvorăște din contractul de muncă. Însă se acceptă în literatura și practica judiciară faptul că uneori între contractul de muncă și raportul de prepușenie are loc o disociere, situație care a intervenit și în prezenta speță, această disociere rezultă din starea de fapt dedusă judecății.
Intrucât instanța de fond a analizat în mod superficial elementele stării de fapt deduse judecății a determinat pronunțare unei soluții netemeinice în cauză.
Starea de fapt pe care solicită a se analiza și care a fost probată în fața instanței de fond a fost următoarea:
Recurenta a încheiat la data de_ cu SC GREMA C. S. un contract de închiriere al buldoexcavatorului împreună cu persoana care îl deservea (f.40 dos.fond).
Contractul a fost încheiat la data de_ când intimatul B. nu avea calitate de angajat al recurentei. Pentru acest motiv nu este indicat intimatul ca manevrant al buldoexcavatorului. Faptul că intimatul B. a fost manevrantul buldoexcavatorului la momentul producerii incidentului este un aspect necontestat în cauză.
Totodată calitatea sa de prepus a intimatului pârât în raport cu SC GREMA C.
S. respectiv acceptarea calității de comitent de către SC GREMA C. S. rezultă din prima declarație dată în dosarul de urmărire penală de către administratorul societății SC GREMA C. S. (f.22 dos.nr.2257/P/2009 "Sunt inginer la HIDROC. IA C. din iunie 2009… am fost administrator la SC GREMA C. S. în perioada 2008 - iunie 2008, în luna martie 2009 am executat lucrări pentru SC HIDROC. IA SA în calitate de subconstractor, am executat lucrări cu buldoexcavator închiriat cu deservent de la firma C. C. S. din B. pe numele B., sunt de acord să suport paguba însă nu în suma de 20.000 lei";.
S.C. Grema C. S. desfășura activitate în beneficiul SC Hidroconsrucția SA, cu care avea încheiat un contract de subantrepriză (contract aflat la f.31-43 din dos.urm.penală nr.2257/P/2009).
Incidentul în litigiu s-a produs pe șantierul SC Hidroconstrucția SA, unde se realiza lucrarea de Reabilitare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare în zona urbană B. prin programul ISPA, inclusiv în cartierul V., acest aspect este probat de proces verbal întocmit cu ocazia incidentului (f.6 din dos.nr.2257/P/2009) de declarație martor C. Iluș - reprezentant E., potrivit căruia incidentul s-a produs în șantierul Hidrocnstrucția (f.16 din dos.nr.2257/P/2009), precum și de răspunsurile intimatului B. M. la interogatoriului solicitat de recurenta.
Din starea de fapt reiese că recurenta a transferat dreptul de folosință asupra buldoexcavatorului împreună cu persoana care îl deservea, în consecință recurenta nu mai avea dreptul de a da ordine și instrucțiuni angajatului care manevra buldoexcavatorul, în desfășurarea activității.
Raportul de subordonare este chestiune de fapt, existența lui poate fi constatată și în afara oricărui raport contractual.
Recurenta nu a solicitat instanței să analizeze contractul încheiat cu SC GREMA C. S., ci să constate o stare de fapt respectiv aceea că puterea de direcție și control asupra angajatului pârâtul-intimat, aparținea SC GREMA C. S.
, această stare de fapt putea fi constatată chiar și în afara unui contract.
Apoi era obligația reclamantei să probeze cine avea calitatea de comitent pentru a antrena răspunderea acestuia conform art.1000 alin.3.
Inițial chiar intimata a solicitat SC HIDROC. IA SA repararea prejudiciului. Această societate însă, cu nonșalanță refuză să recunoască că incidentul s-a produs pe șantierul său, arătând: "factura nu privește sucursala, "nu cunoaștem ca în localitatea V. a fost lovit un cablu";, "dl.Grec V. (s.n.administrator SC GREMA C. S. ) nu este salariatul său și nu putea să reprezinte sucursala în relațiile cu terți"; (adresa f.7 dos.nr.2257/P/2009). Deși SC HIDROC. IA SA știa foarte bine cine este dl.Grec V. fiind administratorul SC GREMA C. S. cu care SC HIDROC. IA SA semnase contractul de subantrepriză pentru a realiza lucrările de canalizare în localitatea V. (f.31-43 dos.nr.2257/P/2009) și care a devenit chiar angajatul SC HIDROC. IA SA din luna iunie 2009 (f.22 dos.nr.2257/P/2009 declarație Grec V. . În plus arată că SC GREMA C. S. imediat după terminarea lucrărilor în beneficiul SC HIDROC. IA SA la_ a intrat în insolvență și apoi în faliment. (dos.nr._ al Tribunalului Bihor).
Săvârșirea faptei prejudiciabile în cadrul funcțiilor încredințate de comitent. Recurenta nu a executat lucrări în zonă.
Astfel, fie SC Grema C. S., fie SC HIDROC. IA SA prin angajații acestora aveau obligația de a urmări modul în care șantierul era curățat pentru ca terenul să fie predat în starea în care se afla înaintea începerii lucrărilor și de a asigura ca execuția lucrărilor de curățare să realizeze în mod corespunzător că nu sunt afectate rețele de utilități și de a da instrucțiuni personalului în vederea realizării acestor sarcini.
Fapta prejudiciabilă nu s-a produs în cadrul raporturilor de muncă dintre recurenta și intimat. Răspunsurile date de către intimatul B. M. la interogator nr.1, 2, 3, 5 și nr.8 dovedesc fără putință de tăgadă că dreptul de control și dispoziție asupra intimatului era exercitat de către SC GREMA C. S. că nu recurenta a încredințat intimatului B. M. efectuarea lucrărilor de curățare a șanțului ci reprezentanții SC HIDROC. IA SA.
Singura calitate a recurentei in prezenta cauză este aceea de angajator al pârâtului intimat la data distrugerii cablului. Un aspect deosebit de important ignorat total de către instanța de fond, deși probat în cauză este că distrugerea cablului s-a produs pe șantierul unde desfășurau lucrări SC HIDROC. IA SA, prin SC GREAMA C. S. . Recurenta nu a avut calitatea de constructor, de antreprenor, subantreprenor al lucrărilor de canalizare cu prilejul cărora s-a produs distrugerea cablului electric.
In concluzie, întrucât recurenta nu avea calitatea de comitent al pârâtului, iar fapta prejudiciabilă nu s-a produs în cadrul obligațiilor încredințate de recurentă, obligația sa la plată în solidar cu pârâtul B. M. este neîntemeiată.
B. Nu sunt îndeplinite condițiile generale de antrenare a răspunderii pentru
fapta proprie.
Fapta ilicită
.
Fapta ilicită este acea faptă prin care se încalcă normele de drept, ori normele de conviețuire socială și care are ca efect producerea unui prejudiciu.
Intimatul pârât nu a executat lucrări de săpătură ci a ridicat din șanț prundișul rezultat în urma lucrărilor de canalizare, aspect probat de declarația martorului Marti
I., dar și a administratorului SC GREMA C. S. din dosarul de urmărire penală (f.22). Nu se poate susține că intimatul pârât a executat lucrări de săpătură, în condițiile în care lucrările de canalizare erau finalizate și se efectuau numai curățarea terenului. Din declarațiile ambilor martori audiați în cadrul procesului și care locuiesc în zona producerii incidentului reiese în mod cert că acel cablu nu a fost îngropat corespunzător, ca nu fusese semnalizat cu folie, că la suprafață nu exista borna de semnalizare a acestui cablu.
Astfel, pârâtul prin fapta sa nu a încălcat nici o normă legală în condițiile în care existența cablului nu era semnalizată la suprafață. Numai fapta de a rupe un cablu electric semnalizat în mod corespunzător poate constitui în opinia sa o faptă ilicită.
Obligația de asigurare a marcajelor cablului subteran de medie tensiune revenea reclamantului. Prejudiciul s-a produs datorită omisiunii reclamantei care nu a semnalizat cablul, nu s-a asigurat ca acesta să fie îngropat în mod corespunzător. De altfel chiar reclamanta arată în adresa de la f.12 din dos.nr.2257/P/2009 că
"deasupra oricărui cablu subteran exista 2 folii de avertizare primul la o distanță de 20 cm, iar al doilea de 40 cm. Totodată reclamanta mai arată "anterior începerii lucrărilor de orice natură beneficiarii acestora trebuie să solicite un aviz de amplasament pe care Hidroconstrucția nu l-a solicitat";.
Culpa.
Instanța de fond nu a motivat însă în nici un fel reținerea culpei pârâtului la producerea prejudiciului arătând doar că "În speța pedinte conform ordonanței de scoatere de sub urmărire a pârâtului B. M. s-a stabilit cărei persoane îi revine culpa în producerea prejudiciului produs în litigiu";.
Efectele ordonanței procurorului prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative asupra acțiunii civile având ca obiect repararea pagubei cauzate prin pretinsa faptă penală, nu pot fi guvernate de prev.art.22 din C.pr.penală, potrivit cărora hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și la vinovăția acesteia, întrucât nu constituie o hotărâre penală definitivă în sensul textului legal. Acest principiu este întărit în prezent și de noua reglementare în materia răspunderii delictuale potrivit căreia "Instanța civilă nu este legată de dispozițiile legii penale și nici de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite (art.1365 C.civ.).
Reclamanta intimată avea obligația de proba culpa pârâtului-intimat.
Nu poate susține că intimatul-pârât a săvârșit o faptă ilicită, a încălcat în mod culpabil normele legale săpând într-o zonă în care se afla un cablu electric de medie tensiune, în condițiile în care acel cablu nu era semnalizat la suprafață, de acel cablu se află aproape de suprafață.
În concluzie, consideră că fapta intimatului-pârât nu i se poate atribui un caracter ilicit, dimpotrivă omisiunea reclamantei care nu a semnalizat în mod corespunzător cablul, care nu a îngropat cablul la adâncime de minim 60 cm are un caracter ilicit care ar fi putut în orice clipă produce un prejudiciu. Astfel că fapta intimatei reclamante constituie o împrejurare esențială de natură a înlătura răspunderea pârâtului intimat.
Prejudiciului pretins de reclamanta nu a fost probat
Intimata reclamantă pretinde că prejudiciul cauzat prin ruperea cablului de medie tensiune este în sumă de 19.392,91 lei. Din înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată a pârâtului rezultă efectuare mai multor lucrări de către SC E. Serv SA, în beneficiul reclamantei inclusiv în localitatea V., însă nu rezultă că acestea au fost efectuate la data de_ data producerii incidentului, pe înscrisurile de la f.13 și 14 din dosar apare data comenzii sau data devizului data de_ . In dosarul de urmărire penală (f.6) se afla procesul verbal încheiat la data de_, cu ocazia incidentului unde sunt indicate lucrările efectuate și se arată că timpul efectiv de lucru a fost o oră, că au fost parcurși 24 km. Dacă s-ar fi accepta ca devizul aflat la f.14, ar fi cel pentru lucrările efectuate cu ocazia ruperii acestui cablu atunci ar însemna ca transportul pentru ei 24 km parcurși ar costa 1.271,86 lei fără TVA, iar manopera pentru o oră de lucru ar fi în valoare de 1.933,20 lei fără TVA, ceea ce în opinia sa este exagerat, ar însemna o îmbogățire fără justă cauză în beneficiul reclamantei.
In realitate reclamanta încerca să impute pârâtului B. M. și recurentei costurile unei lucrări mult mai complexe care ar fi trebui efectuată anterior producerii incidentului. Amplasarea necorespunzătoare a cablurilor electrice în zonă a devenit un fapt cunoscut, acest aspect fiind relatat în presa din acea perioadă (f.41 dosar).
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă în mod cert că după incident, reclamanta a efectuat săpături de adâncime a îngropat cablu în mod corespunzător, l- a izolat în tub de protecție. Recurenta împreună cu pârâtul nu puteau fi obligați să suporte costurile unei lucrări care era evident necesară indiferent dacă acest prejudiciu s-ar fi produs sau nu.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii intimatei reclamante ca neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunite condițiile speciale ale răspunderii în calitate de comitent, dar nici condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prev.de art.998-999 din vechiul Cod civil.
Recursul declarat în cauză este fondat.
Lucrarea de "Reabilitare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare în zona urbană B. ce include și cartierul V. a fost realizată prin programul ISPA de S.C. Hidroconstrucția S.A.
Incidentul în litigiu s-a produs cu ocazia finalizării acestor lucrări de canalizare. S.C. Grema C. S. desfășura activitate în beneficiul S.C. Hidroconstrucția S.A., cu care avea încheiat un contract de subantrepriză. Recurenta a încheiat la data de_ cu S.C. Grema Conbstruct S. un contract de închiriere al buldoexcavatorului împreună cu persoana care îl deservea B. M. .
Această stare de fapt rezultă din următoarele probe:
- contract de subantrepriză între S.C. Grema C. S., S.C. Hidroconstrucția
la art.2.1 potrivit căreia S.C. Grema C. S. se obliga să execute lucrări de
extindere rețele de canalizare District V., str.Poștei, în cadrul investiției,
"Extindere de reabilitare rețele de apă potabilă…"; /f.31 din dosar de urmărire penală nr.2257/P/2009);
contract de închiriere între recurentă și S.C. Grema C. S. (f.40 dosar);
proces-verbal întocmit cu ocazia incidentului (f.6 din dos.nr.2257/P/2009).
Odată transferat dreptul de folosință asupra buldoexcavatorului împreună cu persoana care îl deservea recurenta nu mai avea posibilitatea de a da ordine și instrucțiuni angajatului care manevra buldoexcavatorul, în desfășurarea activității.
În această situație numai S.C. Grema C. S. sau S.C. Hidroconsrucția S.A. aveau obligația de a urmări modul în care șantierul era curățat pentru ca terenul să fie predat în starea în care se afla înaintea începerii lucrărilor și de a se asigura că execuția lucrărilor de curățare se realizează în mod corespunzător că nu sunt afectate rețele de utilități și de a da instrucțiuni personalului în vederea realizării acestor sarcini.
Pentru a avea acces la planurile de amplasare a rețelelor publice, recurenta trebuia să fi avut calitatea de antreprenor sau subantreprenor al lucrărilor de canalizare. Acesta nu a putut intra într-un șantier care nu îi aparținea, unde nu avea nici o calitate pentru a solicita planuri de amplasament, de altfel nici nu era cazul să solicite SC HIDROC. IA SA sau SC GREMA C. SA planuri de amplasament ale rețelelor.
Recurenta a închiriat un utilaj împreună cu persoana care îl conducea. Acest utilaj putea fi folosit de unitatea care l-a închiriat oriunde ar fi avut nevoie și această unitate avea puterea de dispoziție și control asupra lucrărilor ce urmau a fi efectuate folosindu-se de acest excavator.
Singura calitate a recurentei în prezenta cauză este aceea de angajator al pârâtului-intimat la data distrugerii cablului. Un aspect important este că distrugerea cablului s-a produs pe șantierul unde desfășura lucrări SC HIDROC. IA SA, prin SC GREMA C. S. . Recurenta nu a avut calitatea de constructor, de antreprenor, subantreprenor al lucrărilor de canalizare cu prilejul cărora s-a produs distrugerea cablului electric.
Fapta prejudiciabilă nu s-a produs în cadrul raporturilor de muncă dintre recurentă și pârâtul-intimat. Dreptul de control și dispoziție asupra pârâtului era exercitat de către SC GREMA C. S., iar nu recurenta a încredințat pârâtului intimat B. M. efectuarea lucrărilor de curățare a șanțului, ci reprezentanții SC HIDROC. IA SA.
Având în vedere că la data producerii faptei prejudiciabile recurenta nu avea dreptul de îndrumare și control al intimatului care conducea buldoexcavatorului, aceasta nu poate fi obligată în solidar la repararea prejudiciului cauzat.
Pentru considerentele menționate, tribunalul în baza prev.art.312 alin.1 Cod proc.civ., urmează să admită recursul și să respingă acțiunea introductivă cu privire la recurentă.
În baza prev.art.274 Cod proc.civilă, tribunalul urmează să oblige intimata S.C.
E. S.A. să îi plătească suma de 1637 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declara pârâta S.C.C. C. S. cu sediul în mun.B., C.
V. nr.291, jud.B. -Năsăud, împotriva sent.civ.nr.833/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.civ.nr._, pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea introductivă de instanță, ulterior precizată, față de pârâta S.C. C. C.
S. .
Obligă intimata-reclamantă S.C. E. D. T. N. SA - S. B.
,
str.V. C. nr.11, jud.B. -Năsăud să plătească recurentei S.C. C. C. S. suma de 1.637 lei cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2013.
PRESEDINTE, | JUDECATORI, | GREFIER, | |||
I. Păruan | I. U. | V. C. | L. | C. | A. |
Ch.V./VF.
2 ex./_ .
Jud.fd.C. O.D.
| ← Decizia civilă nr. 16/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 681/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
