Decizia civilă nr. 656/2013. Acțiune în pretenții comerciale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 656/2013
Ședința publică din 27 Noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P. JUDECĂTOR I. U. JUDECĂTOR V. C.
GREFIER L. C. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurent SC EL L. C. SRL împotriva Sentinței civile nr. 3775/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._, în contradictoriu cu intimații SC A. R. A. SA - S. B., M. B. C., având ca obiect pretenții .
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 13 noiembrie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula eventuale concluzii scrise pentru termenul din 20 noiembrie 2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru data de azi.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 3775/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. _
, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC EL L. C. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA, și intervenientul forțat M. B. C. .
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.906,70 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în urma evenimentului rutier din data de_, conform facturii nr. 56084/_ și contravaloarea tractării aceluiași autoturism, conform facturii seria BNWCF nr. 184/_ .
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi, calculate la suma menționată, începând cu_ și până la_ .
S-a respins cererea reclamantei de acordare a despăgubirilor în cuantum de 80 de lei pe zi pentru lipsa de folosință începând cu_ la zi.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.027,40 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în baza probelor administrate a reținut următoarele:
În fapt, la data de_, ora 23, intervenientul forțat M. B. C. a cauzat, din culpa sa, un accident de circulație, în timp ce conducea autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, astfel cum reiese din procesul-verbal seria CC nr. 8121889/_ (f. 13). La data producerii accidentului rutier autoturismul cu nr. de înmatriculare_ era asigurat la SC A. SA cu polița de asigurare obligatorie RCA seria RO/02/X1/SP nr. 005803559/_ (f. 12). În urma acestui accident rutier a fost în avariat autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, proprietatea reclamantei SC EL L. C. SRL, care, la momentul accidentului se afla parcat pe str. L., în fața imobilului cu nr. 35, din B. .
Avariile rezultate au fost stabilite în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CC nr. 8121889/_ (f. 13). La societatea pârâtă, avariile au fost stabilite prin nota de constatare a avariilor din data de_ (f. 14), întocmită în dosarul de daună nr. BN1011DA000499.
Reclamanta a procedat, prin intermediul SC WEST CAR SERVICE SRL, la repararea autoturismului avariat, factura emisă de această societate, în baza devizului nr. 11902/_ (f. 10-
11), fiind în valoare de 6832,30 lei (f. 9), la care s-au adăugat cheltuielile cu tractarea auto, în valoare de 74,4 lei (f. 7,8).
Potrivit art. 42 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, drepturile persoanelor păgubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, iar asiguratorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligațiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare.
Acțiunea pe care o are la îndemână persoana păgubită prin accident este una în răspundere civilă delictuală, astfel că, în speță, urmează a fi analizată îndeplinirea condițiilor acestei răspunderi în sarcina intervenientului forțat.
Instanța a constatat că reclamantei i s-a produs un prejudiciu, în urma accidentului din data de_, constând în avarierea autoturismului cu nr. de înmatriculare_ . Prejudiciul a fost cauzat prin fapta intervenientului forțat M. B. C., faptă car e ar e ca ract er ilicit întrucât, astfel cum rezultă din procesul-verbal seria CC nr. 8121889/_ întocmit de organele de poliție, acesta, a manevrat cu spatele autoturismul cu nr. de înmatriculare_, fără să se asigure și a acroșat autoturismul reclamantei.
Instanța a reținut că, în ceea ce privește raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita și prejudiciu, potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică auto efectuat în cauză de expertul Jiga D. A. (f. 52-64, 76-79), se confirmă dinamica declarată de părțile implicate, există corespondență între avariile celor două autoturisme și există similitudine în forma și dispunerea lor. Constatările expertului se corelează cu declarațiile martorilor Negrușeri R. Paul (f. 28), persoană aflată la fața locului în momentul producerii accidentului, și Bucșa Darius Florin (f. 29), agent care a făcut parte din echipajul de poliție sosit la fața locului, în urma apelului la nr. 112 făcut de cei implicați în accident. Astfel martorii au confirmat faptul că șoferul autoturismului marca Audi, cu nr. de înmatriculare_, a efectuat o manevră de mers înapoi, fără să se asigure, și a acroșat autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare_, parcat regulamentar.
De asemenea, culpa în producerea accidentului nu a fost contestată de către părți, fiind reținută atât în cuprinsul procesului-verbal întocmit de organele de poliție, cât și în declarațiile părților implicate.
Obligația societății pârâte de a plăti reclamantei despăgubirea corespunzătoare rezultă din dispozițiile art. 49 din Legea nr. 136/1995, care prevăd că asiguratorul de răspundere civilă auto obligatorie acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule. De asemenea art. 54 din același act normativ prevede expres faptul că, în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.
Prin urmare, pârâta SC A. SA are, în temeiul legii și contractului de asigurare, probat cu polița de asigurare seria RO/02/X1/SP nr. 005803559/_, obligația de a plăti reclamantei suma corespunzătoare pentru acoperirea prejudiciului cauzat, în limitele prevăzute expres de lege.
Cât privește cuantumul despăgubirii, art. 53 din Legea nr. 136/1995 face trimitere la normele adoptate de C. isia de Supraveghere a Asigurărilor.
În cauza de față, reclamanta a solicitat inițial suma de 6.906,70 lei, reprezentând contravaloare reparații și tractare, conform facturilor nr. 56084/_ și nr. 184/_, iar ulterior suma de 8314,26 lei, reprezentând valoarea actualizată a reparației bunului avariat.
În ceea ce privește valoarea reparației, după analizarea devizelor depuse de reclamantă, expertul a concluzionat că suma solicitată de reclamantă 6.906,70 lei este justificată și acoperă despăgubirea avariilor rezultate din accidentul rutier (f. 56), menționând și că valoarea reparației calculată în funcție de prețul actual al pieselor și manoperei, este de 8.314,26 lei.
Instanța a reținut că principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită presupune obligația autorului prejudiciului de a acoperi atât prejudiciul efectiv (damnum emergens) cât și beneficiul nerealizat de victimă (lucrum cessans). În speță, prejudiciul efectiv este dat de valoarea reparațiilor și serviciului de tractare, conform facturilor nr. 56084/_ și nr. 184/_, respectiv 6906,70 lei, iar nu de valoarea actuală a reparațiilor ținând seama de prețul la zi al pieselor și manoperei.
În c eea ce privește c ererea reclamantei d e acordare a desp ă gubirilor în cuantum de 80 de lei
pe z i pentru lipsa de folo sință
începând cu_, aceasta urmează a fi respinsă, având în vedere că reclamanta nu a fost lipsită de folosința bunului în perioada indicată în acțiunea introductivă, de vreme ce, potrivit facturii nr. 56084/_ și devizului ce a stat la baza emiterii acesteia, autoturismul avariat a fost reparat chiar în data de_ .
Din considerentele arătate, instanța a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantă și va obliga pârâta să plătească suma de 6.906,70 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în urma evenimentului rutier din data de_, conform facturii nr. 56084/_ și contravaloarea tractării aceluiași autoturism, conform facturii seria BNWCF nr. 184/_ .
Referitor la plata pen alităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe z i
, trebuie menționat că, potrivit art. 36 alin. (4) din Ordinului nr. 5/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, "în termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA este obligat:
fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând oferta de despăgubire potrivit propriilor investigații cu privire la producerea evenimentului asigurat, în cazul în care se dovedește îndeplinirea condițiilor de asigurare și producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA;
fie să notifice părții prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire
.";
Conform art. 37 din același act normativ, "dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere";.
Cum avizarea producerii evenimentului a avut loc la data de_, termenul de trei luni în care asiguratorul trebuia să-și îndeplinească obligațiile prescrise de art. 36 alin. (4) din Ordinul nr. 5/2010 s-a împlinit la data de_, fără ca pârâta să se conformeze acestora. Deoarece abia la data de_, prin întâmpinarea depusă în dosar, pârâta a explicat motivele pentru care nu a aprobat, pretențiile de despăgubire, în considerarea prevederilor art. 37 din Ordinul nr. 5/2010, instanța a obligat pârâta la plata către reclamantă a penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi, calculate la suma menționată, începând cu_ și până la_ .
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1) C.pr.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată";, instanța a obligat pârâta la plata sumei de 2.027,40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, reclamanta SC EL L. C. SRL, care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și pe cale de consecință să se admiră acțiunea introductivă așa cum a fost formulată și precizată și să se oblige pârâta la plata sumei de 8.3l4,26 lei reprezentând c/v daunelor suferite precum și penalități de 0,l % aferente acestei sume începând cu data de 09.08.20ll și până la achitarea integrală a pagubei;obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în fond și în recurs.
In motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică atunci când a acordat despăgubiri în val.de 6.906,70 lei, deși din probele administrate în cauză, respectiv expertiza tehnică efectuată s-a concluzionat că valoarea actualizată a pagubelor este de 8.3l4,26 lei. S-a reținut în mod eronat că autoturismul a fost reparat în anul 20ll și că valoarea pieselor și a manoperei este de 6.906,70 lei, întrucât firma de service nu a fost despăgubită, iar în prezent dacă dorește să cumpere piesele pe care le-a folosit pentru repararea autoturismului trebuie să achite suma de 8.3l4,26 lei.
Referitor la penalitățile acordate prin hotărârea atacată, de 0,l % începând din 9.08.20ll, în mod neîntemeiat instanța de fond le-a acordat până la l7.0l.20l2, dată la care aceasta prin întâmpinare ar fi arătat motivele pentru care nu a achitat sumele datorate, fiind în contradicție cu disp.art.37 din Ordinul nr.50/20l0, potrivit cărora, despăgubirea, respectiv penalizarea de 0,l % calculată pentru fiecare zi de întârziere se acordă până la achitarea efectivă a debitului.
Recursul a fost legal timbrat conform chitanței f.8 anulată la dosar și timbru judiciar aplicat.
Prin întâmpinare, intimata Societatea de A. R. A. SA a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, menținerea în întregime a hotărârii recurate, arătând că în mod corect instanța de fond a acordat suma de 6.906,70 lei, ca fiind un prejudiciu efectiv, reprezentând c/v lucrărilor de reparații și a serviciului de tractare conform facturilor justificative depuse la dosar și nu suma pretinsă de reclamantă, sumă ce nu este prin nimic dovedită, fiind o încercare de îmbogățire fără justă cauză.
In ce privește penalitățile solicitate de către recurentă, solicită respingerea acestui capăt de cerere, deoarece în condițiile art.36 alin.l din Ordinul CSA nr. 5/20l0, despăgubirea se plătește de către asiguratorul RCA în termen de maxim l0 zile de la data depunerii ultimului document necesar pentru stabilirea răspunderii și cuantificării daune solicitată în scris de asigurător, sau de la data de la care asiguratorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
Prin scriptul intitulat concluzii scrise, intimata reia în esență apărările formulate prin întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele potrivit disp.art.304/l Cod procedură civilă, tribunalul constată că hotărârea instanței de fond este nelegală, în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata către reclamantă a penalităților de întârziere în cuantum de 0,l %/zi, fiind dat motivul de recurs prev.de art.304 pct. 9 C.pr.civ, pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Prin hotărârea recurată instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta să plătească acesteia suma de 9.609,70 lei reprezentând c/v reparațiilor efectuate la autoturismul cu nr.de înm._ în urma evenimentului rutier din 8.05.20ll, conform facturii nr.56084 din l7.05.20ll și c/v tractării aceluiași autoturism, conform facturii seria BNWCF nr.l84 din 09.05.20ll.
In stabilirea acestei sume cu titlu de despăgubire, au fost avute în vedere concluziile lucrării de expertiză tehnică efectuată în cauză de expert Jiga D. (f.5l-56), care a stabilit că din analiza devizelor (valoare piese și manoperă) la data efectuării reparației, acestea se ridică la 6.832,30 lei în ceea ce privește piese și reparații, la care se adaugă suma de 74.40 lei, reprezentând c/v activității de tractare a autovehiculului.
In mod corect instanța a reținut, având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat, prin fapta ilicită, presupune obligația autorului prejudiciului de a acoperi atât prejudiciul suferit (damum emergens) cât și beneficiul nerealizat (lucrum cessans), prejudiciu care, potrivit celor două facturi depuse în probațiune, se ridică la suma de 6.906,70 lei, iar nu la valoarea actuală a reparațiilor, așa cum susține recurenta, în condițiile în care, prețul pieselor și a manoperei ar fi crescut, fără a se face nicio dovadă în acest sens.
Este întemeiat recursul declarat de către reclamantă în ceea ce privește penalitățile de întârziere în cuantum de 0,l % / zi, datorate de intimați, întemeiate pe prevederile art.3.6 alin.4 și respectiv 37 din Ordinul CSA nr.5/20l0 .
Potrivit acestora, dacă asigurătorul RCA nu-și îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art.36, respectiv să răspundă cererii părții solicitante formulând ofertă de despăgubire potrivit propriilor investigații cu privire la producerea evenimentului asigurat, sau să notifice părții prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat în totalitate sau parțial pretențiile de despăgubire, în termen de cel mult 3 luni de producerea evenimentului, acesta este obligat prin hotărâre judecătorească la suma de despăgubire cuvenită, la care se adaugă o penalitate de 0,l %/zi calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Așa fiind, în mod corect instanța de fond a reținut că, pârâta trebuie să plătească reclamantei penalități de întârziere de 0,l %/zi, calculate la suma de 6.906,70 lei, începând cu 9.08.20ll, dar în mod nelegal a dispus ca acestea să fie achitate până la l7.0l.20l2 când, a formulat și a depus întâmpinare, în care a explicat motivele pentru care nu a achitat pretențiile de despăgubire.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus arătate, instanța de control judiciar apreciază că
,aceste penalități de întârziere se cuvin reclamantului, începând cu 9.08.20ll și vor fi achitate de către pârâtă până la plata efectivă a debitului de 6.906,70 lei, în mod corect stabilit de instanță ca fiind c/v despăgubirilor justificat acordate reclamantului. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
In temeiul art.274 C.pr.civ., intimata va fi obligată să plătească recurentului suma de 552 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I DE
Admite recursul declarat de reclamanta SC EL L. C. SRL, cu sediul în B., str.L. nr. 35, jud.B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.3775 din 30.04.20l3 pronunțată de Judecătoria B. în dosar civil nr.l2390/l90/20ll pe care o modifică în parte în sensul că:
- obligă pârâta să plătească reclamantei penalități de întârziere de 0,l % pe zi, începând cu data de 09.08.20ll, până la plata efectivă a sumei de 6.906,70 lei.
Menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
Obligă intimata Societatea de A. -R. A. SA București - prin S. B., cu sediul în B., str.A. M. nr.3, ap.l7-l8, jud.BN, să plătească recurentei suma de 552 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.ll.20l3.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. P. I. U. | V. | C. L. | C. | A. |
Red/dact PI/CR 2 ex./ 4.03.20l4
Jud.fond: C. R. R.
← Decizia civilă nr. 60/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 760/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
---|