Decizia civilă nr. 6673/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 6673/2013
Ședința publică din data de 10 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: V. G.
A. A. M. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul formulat de recurentul- contestator N.
Z. împotriva deciziei civile nr.38 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ului Specializat C., în contradictoriu cu intimata SC B. SA, având ca obiect contestație la executare opozitie la executare.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentului- contestator N. Z., avocat Codruța G. Husar din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este legal timbrat.
Intimata SC B. SA a depus întâmpainare și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și legal timbrat.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentului- contestator N. Z., avocat SS -
E. susține pe larg motivele învederate în cererea de recurs și solicită ca în urma analizării acestora să se dispună admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu consecința admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată, respectiv admiterea opoziției la executare cu consecința anulării titlului executoriu constând în Buletul la Ordin emis la data de_ de către SC ";Telezimex"; SA. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Apreciază că decizia atacată este nelegală și netemeinică în ceea ce privește validarea biletului la ordin. În mod eronat instanța de apel a reținut că obligația recurentului a luar naștere la data emiterii biletului la ordin, deoarece acesta fiind emis în alb nu dobândește caracteristicile necesare și esențiale pentru a produce efectele specifice decât la data completării sale cu toate datele impuse de legea specială sub sancțiunea nulității.
Consideră că în analizarea legalității biletului la ordin esențial era să se aibă în vedere determinarea momentului nașterii obligației, cu toate
elementele de identificare ale creanței, printre care esențiale sunt cuantumul și scadența acesteia.
Concluziile instanței de apel sunt neîntemeiate și nelegale, nefiind incidente dispozițiile reținute de către aceasta.
Depune la dosar jurisprudență pentru a fi avută în vedere la deliberare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 38/_, pronunțată de T. ul Specializat
C. în dosar nr._, s-a respins ca nefondată opoziția la executare formulată de opozantul N. Z., în contradictoriu cu intimata SC BA. POST SA.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 8442/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.
-N. s-a admis excepția tardivității opoziției la executare, s-a respins opoziția la executare formulată de petentul N. Z., in calitate de Garant Avalist al BO emis la data de_ de către SC TELEZIMEX SA, în contradictoriu cu intimata B. S.A., ca tardiv formulată, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că din cuprinsul dosarului execuțional nr. 240/2011 al Biroului Executorului Bancar Negru Doru Romulus din cadrul Corpului Executorilor Bancari ai băncii B. SA anexat cauzei, rezultă faptul că între intimată și S.C. Telezimex S.A. s-a încheiat Contractul de credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr. 142/_ ulterior modificat prin acte adiționale, contract ce a fost garantat prin emiterea unui bilet la ordin emis în alb și avalizat de contestatorul N. Z. .
Întrucât împrumutatul S.C. Telezimex S.A. nu și-a îndeplinit obligația contractuală, intimata a depus spre plată, în vederea recuperării creanței, biletul la ordin, care a fost refuzat, societatea fiind în insolvență.
Biletul la ordin fiind avalizat de petentul N. Z., intimata a demarat procedura de executare silită împotriva garantului avalist înregistrând cerere de executare silită la Biroul Executorului Bancar Negru Doru Romulus din cadrul Corpului Executorilor Bancari, cerere înregistrată sub dosar nr. 240/2011.
Executorul judecătoresc a demarat executarea silită prin emiterea somației cambiale din data de_, comunicată petentului N. Z. la data de_, care însă a înregistrat prezenta opoziție la executare la data de_ .
S-a reținut că prin Încheierea nr. 5630/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosar nr._ a fost încuviințată executarea silită a titlurilor executorii, respectiv contractul de credit și actele adiționale precum și biletul la ordin. De asemenea, prin Încheierea civilă nr. 9806/2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosar nr._ a fost dispună investirea cu formulă executorie a Biletului la ordin seria BPOS3AA nr.0019294, emis de SC Telezimex SA.
Posesorul titlului, în speță intimata, are posibilitatea, în cazul în care debitorul nu onorează titlul de credit la scadență, conform dispozițiilor legale, fie să intenteze o acțiune cambială prin care să obțină o hotărâre judecătorească asupra titlului neplătit, fie să procedeze la executarea cambială, dispoziții care sunt aplicabile și în cazul biletului la ordin.
Astfel, ulterior învestirii cu formulă executorie a titlului de credit, executarea acestuia va începe printr-o somație care se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite - art. 61 din Legea nr. 58/1934 - și care cuprinde: transcrierea exactă a cambiei, respectiv a biletului la ordin, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Etiologic, debitorul este ținut, ca în termen de cinci zile de la primirea somației să formuleze opoziție la executare.
S-a reținut de către prima instanță că potrivit opiniei majoritare exprimate în doctrină, somația de executare, sau somațiunea de executare, somațiunea cambială, este obligatorie și nu corespunde, nici ca formă și nici ca fond cu somația obișnuită întocmită de către executorul judecătoresc.
Astfel, somația de executare, precede executarea silită, iar scopul ei principal, este transformarea cambiei, sau a biletului la ordin, dintr-un titlul executoriu provizoriu, într-un titlu definitiv, prin nefacerea opoziției în termen de 5 zile de la primirea ei sau prin respingerea opoziției.
Analizând somația emisă de executorul judecătoresc în prezenta speță la data de_ prin prisma dispozițiilor legale anterior menționate, contrar celor susținute de petent, prima instanță a apreciat că aceasta a fost întocmită și comunicată cu respectarea dispozițiilor legale, astfel că petentul avea posibilitatea de a formula opoziție la executare în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia, termen imperativ prevăzut de lege a cărui nerespectare atrage decăderea. Or, petentul a înregistrat prezenta opoziție la executare abia la data de_ .
Față de cele reținute și în temeiul dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 58/1934, instanța de fond a admis ca întemeiată excepția tardivității opoziției la executare și în consecință a respins această cerere, ca tardiv formulată.
Împotriva Sentinței civile nr. 8442/2012 a Judecătoriei C. -N. a declarat apel contestatorul N. Z., arătând că sentința pronunțată este nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluționarea fondului.
În motivarea apelului, contestatorul a invocat excepția necompetenței materiale a T. ului C. - Secția Civilă, având în vedere calitatea părților, apreciind competent din punct de vedere material T. ul Specializat C. .
Pe fondul cauzei, contestatorul a arătat că instanța de fond a reținut eronat faptul că somația cambială i-a fost comunicată la data de_ . Înscrisurile depuse în probațiune de către intimată ori nu au legătură cu dosarul execuțional nr.240/2011, ori nu fac dovada comunicării actelor de executare cu contestatorul. Înscrisul de la fila 95 din dosarul instanței de fond nu poate face dovada unei comunicări către contestator, având în vedere că nu conține decât o singură ștampilă a Poștei din Zalău cu data de_ . Existența acestei unice ștampile a lucrătorului poștal nu este în măsură a proba decât strict faptul că acest înscris a fost predat la poșta din Zalău în data de_ . Mai mult, așa cum rezultă din antetul existent
imediat sub ștampila poștei, prin acest înscris s-a încercat comunicarea către contestator a unei somații de executare din dosarul de executare silită nr.232/2011, acesta dosar nefăcând obiectul prezentului litigiu, ci a făcut obiectul dosarului nr._ . Astfel, se poate concluziona în mod cert că prin acest înscris s-a dispus comunicarea unor acte de executare din alt dosar execuțional ce nu are legătură cu prezenta cauză. Așa fiind, cu atât mai puțin este legală și temeinică concluzia instanței de fond potrivit căreia somația cambială din data de_ a fost comunicată contestatorului la data de_ .
Contestatorul a mai arătat că dovada de comunicare din a doua jumătate a înscrisului depus la fila 95 din dosarul de fond este necompletată
și nesemnată. Aceasta nu cuprinde nici datele persoanei căreia i s-a dispus comunicarea, nici adresa acesteia, nici datele lucrătorului poștal care ar fi efectuat această presupusă comunicare, nu cuprinde nici o altă ștampilă a lucrătorului poștal cu privire la data când s-a realizat efectiv comunicarea, astfel că nu poate face dovada unei comunicări.
Așa fiind, având în vedere că nu există dovada faptului că somația ar fi fost efectiv comunicată contestatorului, acesta consideră că era în termenul legal pentru a formula opoziția la executare, termenul neîncepând să curgă din lipsa comunicării unei somații cambiale. Prin urmare, atâta timp cât somația nu a fost în mod legal comunicată, în mod greșit prima instanță a apreciat drept tardivă introducerea contestației la executare.
Prin întâmpinarea formulată intimata SC B. SA a solicitat admiterea excepției necompetenței materiale a T. ului C. și declinarea soluționării apelului în favoarea T. ului Specializat C., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea apelului ca netemeinic și nelegal și menținerea ca legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.
În susținerea poziției procesuale intimata a arătat că în mod corect instanța de fond a admis excepția tardivității opoziției la executare. Potrivit disp. art.62 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, opoziția la executare poate fi intentată în termen de 5 zile de la data primirii somației de executare cambială de către debitor. termenul reglementat de acest text de lege este un termen imperativ, înăuntrul căruia cel interesat poate exercita un drept procesual, respectiv dreptul de a contesta somația cambială, nerespectarea lui fiind de natură să sancționeze titularul dreptului cu decăderea. Astfel, termenul legal de promovare a unei opoziții la executare este de 5 zile de la data la care oponentul avalist a luat cunoștință de somația de executare cambială, ori în speță somația i-a fost comunicată oponentului avalist la data de_, acesta formulând opoziția la executare la data de_, termenul legal fiind depășit, aspect reținut în mod legal de către instanța de fond.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că înțelege să invoce excepția inadmisibilității contestării actelor de executare silită în cadrul unei opoziții la executare. Astfel, s-a arătat că pe lângă opoziția la executare cambială reglementată de art. 62 din Legea nr. 58/1934, debitorul urmărit prin procedura de executare cambială poate utiliza și contestația la executare prevăzută de art.399 C.pr.civ., însă nu se poate face confuzie între cele două căi de atac. Opoziția la executare cambială are ca obiect anularea titlului cambial, iar obiectul contestației la executare silită are drept obiect anularea urmăririi silite. Astfel, în cadrul opoziției la executare debitorul va putea aduce în discuție toate aspectele juridice pe care le-ar fi ridicat în acțiunile cambiale pentru anularea cambiei. Debitorul recunoscând valabilitatea titlului cambial se poate plânge printr-o contestație la executare conform dreptului comun, asupra modului cum se face executarea, în acest caz calea procedurală fiind contestația la executare silită prevăzută de codul de procedură civilă și nu opoziția la executare conform art.62 din Legea nr.58/1934, așa cum în mod eronat a înțeles contestatorul. Dacă ne raportăm la criticile oponentului avalist din petitul opoziției la executare prin care înțelege să critice atât procedura execuțională, cât și titlul executoriu, opoziția este inadmisibilă întrucât titlul executoriu în baza căruia intimata a început executarea silită este reprezentat de biletul la ordin și nu de contractul de credit, astfel încât somația de executare cambială efectuată în
baza unui bilet la ordin poate fi contestată numai pe calea opoziției la executare în temeiul art.62 din Legea nr.58/1934, în cadrul opoziției putând fi invocate apărări de fond cu privire la valabilitatea titlului executoriu sau neexecutarea obligațiilor reciproce. Pentru discutarea valabilității titlurilor cambiale Legea nr.58/1934 prin art.106 raportat la art.62 a prevăzut posibilitatea formulării de către debitor a unei opoziții la executare, în cadrul căreia poate să invoce excepții obiective și subiective prin care să se apere de obligația de plată.
În speță, apărările invocate de către oponentul avalist privind valabilitatea actelor de executare întreprinse în cadrul dosarului execuțional nr.240/2011 nu pot fi analizate în cadrul opoziției la executare.
De asemenea, intimata a invocat excepția prematurității contestației la executare, arătând că potrivit art.401 C.pr.civ. contestația la executare se poate promova în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a actului de executare contestat sau în cazul în care debitorul contestă executarea silită însăți de la luarea la cunoștință a primului act de executare. În speță, la data formulării contestației la executare nu a fost emis nici un act de executare, sens în care contestația la executare apare ca fiind prematur introdusă și lipsită de obiect.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că sunt neîntemeiate criticile invocate împotriva somației cambiale în sensul că nu s-ar fi transcris exact biletul la ordin în cadrul acestei somații. Astfel, în somația transmisă oponentului avalist s-a precizat expres atât suma a cărei achitare s-a solicitat, precum și titlul executoriu, împreună cu celelalte mențiuni obligatorii potrivit legii, inclusiv mențiunile de pe biletul la ordin. Așadar, oponentul avalist a luat cunoștință în urma primirii somației atât de suma datorată, cât și de titlul executoriu în temeiul căruia s-a emis, executorul bancar anexând somației și copia titlului executoriu. Așadar, scopul somației privind informarea debitorului a fost atins. Mai mult, oponentul nu justifică nici o vătămare prin această pretinsă neregularitate, ori potrivit art.105 alin.2 C.pr.civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit o vătămare.
În ceea ce privește lipsa scadenței creanței născute din contractul de credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr.142/_ și raportat la faptul că intimata este înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei SC TELEZIMEX SA cu o creanță garantată nescadentă, s-a susținut că acestea nu pot fi primite de instanță, întrucât la data de_, data completării biletului la ordin, creanța era scadentă. Declararea scadenței creditului nu a avut loc ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC TELEZIMEX SA, ci ca urmare a prevederilor contractuale, astfel încât disp. art.86 din Legea nr.85/2006 invocate de oponentul avalist nu sunt incidente în cauză.
Prin decizia civilă nr.409/A/2012 pronunțată la data de 19 septembrie 2012 în dosarul nr._ al T. ului C. a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a apelului în favoarea T. ului Specializat C. .
Cauza a fost înregistrată pe rolul T. ului Specializat C. la data de 1 octombrie 2012.
Prin decizia civilă nr.36/A/2012 pronunțată de către T. ul Specializat C. la data de 12 noiembrie 2012, s-a anulat sentința pronunțată de Judecătoria C. N. și, având în vedere dispozițiile art. 297 alin.1 C.pr.civ. și cererea apelantului de judecarea a litigiului în fond de către
tribunal, cauza a fost reținută spre soluționare pe fondul opoziției la executare.
Analizând opoziția la executare, tribunalul specializat a reținut că având în vedere cele învederate în cuprinsul opoziției deduse judecății care, în opinia instanței, se circumscriu atât opoziției la executare, cât și contestației la executare, reținând totodată procedura diferită de soluționare a celor două cereri, instanța, în ședința publică din data de 26 noiembrie 2012, a solicitat apelantului lămuri pentru stabilirea limitelor învestirii instanței, având în vedere dispozițiile art.63, 2 și 19 din Legea nr.58/1934.
Față de precizările apelantului, reținând dispozițiile art. 63 din Legea nr.58/1934 incidente cauză prin prisma dispozițiilor art.106 din același act normativ, potrivit cărora, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19, tribunalul a analizat doar susținerile care vizează nulitatea titlului, nu și cele referitoare la procedura de comunicare a somației și cele vizând completarea acesteia, dat fiind faptul că acestea se circumscriu unor apărări care pot face obiectul unei contestații la executare.
Analizând, așadar, în aceste limite opoziția la executare, tribunalul a constatat că aceasta nu este întemeiată, respingând-o ca atare pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Din cuprinsul titlului în temeiul căruia s-a pornit executarea silită, instanța a reținut că acesta a fost emis de către SC Telezimex SA, la data de_ cu scadența la data de_ și a fost avalizat de apelantul N. Z. pentru suma de 947.016,80 Euro (creditul restant fiind de 900.000 Euro, iar dobânda restantă la data de_ era în cuantum de 42.834,30 Euro - fila 40 dosarul Judecătoriei C. N. ). La data de 27 ianuarie 2010, titlul a fost refuzat la plată pe motiv de insolvență a societății debitoare.
În ceea ce privește întinderea obligației pentru care este ținut avalistul, instanța a reținut că obligația avalistul a luat naștere anterior deschiderii procedurii, respectiv la data emiterii titlului, astfel încât, întinderea obligației acestuia rezultă din cuprinsul titlului și nu poate fi influențată de eventualele diminuări ale creanței instituite prin dispoziții de favoare la momentul constatării unei anumite stări a patrimoniului unui debitor, aflat într-o situație specială. Astfel, la momentul nașterii obligației asumate de avalist pentru debitoarea SC Telezimex SA, acesta a înțeles să răspundă pentru suma menționată în titlu. În acest context, nu prezintă relevanță nici faptul că avalistul și-ar fi asumat obligația prin semnarea titlului în alb
întrucât este ținut să răspundă în limita creanței la care s-a obligat debitoarea în temeiul contractului de credit nr.142/_ .
În acest sens sunt dispozițiile art. 35 alin.1 și 2 din Legea nr.58/1934, potrivit cărora avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat. Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice alta cauza decât un viciu de formă.
Cu alte cuvinte, obligația avalistului este valabilă pentru întreaga creanță pe care a înțeles să o garanteze, chiar și în ipoteza în care obligația debitorului principal ar fi nulă. Așadar, chiar și în situația în care, în ceea ce privește obligația debitorului ar fi incidentă nulitatea, obligația avalistului ar rămâne aceeași, cu atât mai mult în situația în care debitorul beneficiază de dispozițiile de protecție instituite de legea insolvenței, ceea ce nu poate echivala cu sancțiunea drastică a nulității, obligația asumată de avalist de a răspunde pentru întreaga datorie a debitorului, își produce toate efectele.
De altfel, această răspundere a codebitorului - avalistul fiind un codebitor solidar, având în vedere art. 42 alin.1 Cod comercial, în vigoare la data nașterii raporturilor dintre părți, precum și dispozițiile art. 52 alin.1 din Legea nr. 58/1934 - rezultă și din dispozițiile art. 102 alin.2 din Legea nr. 85/2006, incidente în cauză dat fiind faptul că debitoarea este în insolvență (debitoarea SC Telezimex SA a intrat în insolvență la data de 29 iunie 2009, la data de 30 mai 2011, a intrat în reorganizare ca urmare a confirmării planului de către judecătorul sindic, iar la data de 2 aprilie 2012, debitoarea a intrat în faliment), potrivit cărora creditorii conservă acțiunile lor, pentru întreaga valoare a creanțelor împotriva codebitorilor și a fidejusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului. Așadar, chiar dacă o creanță a fost diminuată prin plan, iar curgerea accesoriilor a fost întreruptă, prin prisma dispozițiilor art. 41 alin.1 din Legea nr.85/2006, codebitorul este ținut să răspundă pentru întreaga datorie. Desigur, situația era diferită în ipoteza, mai puțin probabilă, în care avalistul și-ar fi asumat obligația de garantare după data deschiderii procedurii insolvenței sau mai exact ulterior unei eventuale diminuări a creanței prin planul de reorganizare, însă această ipoteză nu se verifică în speță.
Față de aspectele reținute, instanța a concluzionat în sensul că titlul în temeiul căruia a început executarea silită împotriva avalistului apelant a fost completat în condițiile asumate contractual, avalistul fiind ținut să răspundă pentru întreaga datorie a debitorului, independent de dispozițiile de protecție de care beneficiază debitorul aflat în stare de insolvență, dat fiind faptul că obligația a fost asumată anterior deschiderii procedurii insolvenței.
Cât privește scadența datoriei, nu s-au putut reține susținerile apelantului potrivit cărora datoria principală nu ar fi scadentă întrucât, potrivit art.4.4 din contractul de credit astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.3 din_ (f. 29 din dosarul Judecătoriei C. N. ), banca a fost mandatată să completeze biletul la ordin emis în alb, la scadență sau oricând, dacă va constata culpa clientului și/sau a garantului, cu suma reprezentând întreaga datorie a clientului față de bancă.
În plus, "perioada de disponibilitate"; definită prin contractul de credit ca fiind perioada de timp cuprinsă între data semnării contractului și ziua anterioară scadenței creditorului a fost modificată ultima data prin actul adițional nr.6 din data de_, ziua anterioară scadenței fiind stabilită pentru data de_ (f. 36 din dosarul Judecătoriei C. N. ), prin actele adiționale ulterioare părțile convenind doar asupra amânării dobânzilor și comisioanelor neachitate.
Față de clauzele contractuale asumate de părți și descrise mai sus, împrejurarea că la data deschiderii procedurii insolvenței creanța băncii nu era scadentă, fiind înscrisă ca atare în tabelul creanțelor, nu prezintă relevanță în ceea ce privește obligația avalistului întrucât art.4.4 din contractul de credit își produce efectele și față de avalist și, în plus, la data prezentării biletului la ordin spre decontare, creanța era scadentă.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art.62 din Legea nr.58/1934 coroborat cu art. 297 alin.1 C.pr.civ., instanța a respins ca nefondată opoziția la executare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul N. Z., solicitând în conformitate cu dispozițiile 304 alin. 8 și 9 coroborat cu art.
299 și urm. C.pr.civ., admiterea recursului și pe cale de consecință, modificarea deciziei civile atacate ca fiind nelegală și netemeinică, în sensul admiterii opoziției la executare formulate, cu consecința anulării titlului
executoriu constând în Biletul la Ordin seria BPOS3AA nr. 0019294 emis la data de_ de către SC TELEZIMEX SA și avalizat de către contestator.
În motivarea recursului s-a învederat faptul că Decizia Civila nr. 38/2012 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._ la data de_ este nelegală și netemeinică în ceea ce privește validarea biletului la ordin dincolo de limitele legale ale răspunderii avalistului.
Recurentul consideră că în mod eronat instanța de apel a considerat că obligația sa a luat naștere la data emiterii biletului la ordin; aceasta întrucât, fiind emis în alb, acest titlu de credit nu dobândește toate caracteristicile necesare și esențiale pentru a-și produce efectele specifice decât la data completării sale cu toate datele impuse de legea specială sub pedeapsa nulității, întinderea obligației avalistului trebuie să rezulte din însuși cuprinsul titlului (după cum în mod corect a reținut și instanța de apel), neputând reieși din alte înscrisuri complementare, sens în care această obligație se consolidează la data completării biletului la ordin.
Instanța de apel a făcut o regretabilă confuzie între noțiunea de "fidejusiune" și cea de "avalizare" care nu se suprapun.
Astfel, în timp ce "fidejusiunea" este strict legată de raportul contractual fundamental dintre părți, născându-se la data încheierii contractului de fidejusiune și rămânând în vigoare până la stingerea datoriei, "avalizarea" preia caracteristicile speciale ale titlurilor cambiale (Biletului la Ordin), respectiv independența și autonomia raportului cambial dintre două părți față de raportul contractual fundamental dintre aceleași părți.
Relevanța acestei distincții în speța de față rezidă tocmai în determinarea momentului nașterii obligației cu toate elementele de
identificare ale creanței, printre care esențiale sunt cuantumul și scadența acesteia.
În opinia recurentului, obligația avalistului se consolidează doar la momentul completării biletului la ordin și nu la momentul predării acestuia în alb.! Acesta este așadar momentul la care trebuie raportată analiza legalității biletului la ordin și întinderea răspunderii emitentului și, respectiv, a avalistului.
Asemănător oricărui raport contractual, obligația avalistului nu poate începe să își producă efectele înainte ca obiectul acesteia să fie determinat. Or, obiectul obligației avalistului a fost determinat la momentul completării biletului la ordin.
În acest context, este subliniat faptul că singurul text legal aplicabil speței, din punctul de vedere al limitelor obligației avalistului, este cel cuprins în art. 35 din Legea 58/1934 conform căruia "Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat", și deci că avalistul nu poate fi ținut să răspundă decât pentru datoria debitorului principal existentă la data completării biletului la ordin. Acolo unde legiuitorul nu dispune, nici judecătorul nu poate să o facă.
De asemenea că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a textelor legale la situația de fapt, sens în care sunt precizate următoarele:
În speța supusă analizei Biletul la Ordin a fost eliberat în alb, creditorul fiind mandatat să îl completeze în condițiile strict stabilite prin înțelegerea pârtilor prin Contractul de Credit Linie Revolving nr. 142 din_ si a celor 9 acte adiționale ale acestuia.
Fiind semnat în alb acest titlu de credit dat drept garanție, urma sa fie completat exact cu suma datorata de către debitorul principal la data completării.
Suma pretinsă spre plată de către creditoare prin completarea Biletului la Ordin, respectiv 947.016,80 EUR, nu corespunde cu obligația de plata stabilita în sarcina debitorului principal.
Or, biletul la ordin avut în vedere a fost prezentat spre plată în cursul anului 2010, adică ulterior datei de_, data de la care a fost deschisa procedura generala a insolvenței fata de debitorul principal - prin sentința nr. 2655/C/2009 pronunțata de către Tribunalul Comercial Cluj in dosarul nr._ .
In cadrul acestei proceduri, creditoarea SC B. SA a formulat declarație de creanța si a fost înscrisa pe tabelul definitiv cu suma de 1.021.277,82 EUR, creanța izvorâta din contractele încheiate intre aceasta instituție bancara si societatea debitoare.
Aceasta suma totala, in conformitate cu cele învederate de către creditoarea însăși prin declarația formulata, era compusa din 900.000,00 EUR datorați in baza Contractului de Credit nr. 142/_ ; si respectiv suma de 121.277,82 EUR solicitata spre plata in baza Contractului de Credit nr. 141/_ .
Având in vedere ca Biletul la Ordin in baza căruia s-a declanșat executarea silita împotriva recurentului în prezentul dosar execuțional a fost emis spre garantarea obligațiilor de plata ale debitoarei izvorâte din Contractul de Credit nr. 142/_, obligații a căror valoare a fost stabilita de către creditoare însăși ca fiind in suma de 900.000 Euro, consideram ca se impune anularea acestuia pentru completarea sa de către creditoare cu depășirea limitelor mandatului acordat prin contractul existent intre părți.
Pe cale de consecință, susținerile instanței de apel cu privire la dispozițiile art. 42 al. (1) din Codul Comercial și art. 102 al. (2) din Legea 85/2006 nu sunt aplicabile în speță. Aceste texte de lege ar fi aplicabile desigur în cazul în care creanța creditorului, respectiv obligația debitorului, ar fi fost diminuată ulterior completării biletului la ordin, și, totodată, ulterior deschiderii procedurii de insolvență prin efectele unui plan de reorganizare - ipoteză care nu se verifică în prezenta speță.
Textele legale respective sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse prin analogie la alte situații decât cele vizate în mod expres.
Aspectul esențial și, implicit, contuzia sugerată de creditoare și perpetuată de instanța de apel prin decizia pronunțată se reduce la însuși titlul executoriu ce stă la baza acestei executări silite. Astfel, titlul executoriu în baza căruia avalistul, și nu fidejusor, a fost chemat să achit aceste sume de bani este biletul la ordin emis de debitorul principal și avalizat de subsemnatul și nu contractul de credit încheiat între debitor și creditor.
Rezultă așadar fără dubiu că orice discuție cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor contractului de credit vizează exclusiv raportul de drept fundamental dintre debitorul principal și creditor și nu pe cel cambial - temei al prezentei executări și singurul în care subsemnatul sunt parte.
Din această perspectivă, apreciem că este inadmisibilă completarea unui bilet la ordin de către creditorul-beneficiar cu o sumă mai mare decât cea datorată de debitorul-trăgător, din simplul considerent al intenției de executare a avalistului.
Nu putem vorbi de o eventuală nulitate care să afecteze obligația trăgătorului (cum în mod eronat apreciază instanța prin raportare la dispozițiile art. 35 alin 2 din Legea 58/1934, făcând confuzie între obligația trăgătorului reieșind din raportul fundamental și obligația cambială), ci de 2 răspunderi cambiale distincte, ceea ce este inadmisibil prin raportare la
dispozițiile învederate de recurent, art. 35 alin 1 din Legea 58/1934 conform căruia "Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat";.
In al doilea rând trebuie făcută referirea la problematica scadenței datoriei care de asemenea a fost în opinia recurentului interpretată greșit de către instanța de apel.
Concluziile instanței de apel sunt neîntemeiate, având în vedere faptul că scadența unei datorii nu poate fi diferențiată discreționar și unilateral de către creditor. Astfel, banca avea doar dreptul să declare creditul matur în conformitate cu prevederile art. 4.4 din contractul de credit, dar această opțiune nu poate fi exercitată diferențiat față de debitor și respectiv față de avalist.
Este esențial și nu se poate trece peste însăși natura avalului și anume aceea de răspundere accesorie obligației de plată a debitorului principal.
Un exemplu evident este tocmai momentul nașterii obligației de plată în patrimoniul persoanelor vizate, ea neputând fi diferită pentru cele două părți obligate.
Analiza elementelor de legalitate a valabilității titlului de credit (BO) se face prin raportare exclusivă la data completării acestuia și nu prin raportare la momentul prezentării acestuia spre decontare după cum a reținut în mod greșit instanța de apel.
Raportat la aceste considerente recurentul solicită admiterea recursului formulat în sensul admiterii opoziției la executare, cu consecința anulării Biletului la Ordin seria BPOS3AA nr. 0019294 emis la data de_ de către SC TELEZIMEX SA și avalizat de către recurent.
Prin întâmpinarea formulată, intimata B. SA a solicitat, pe cale de excepție - admiterea excepția tardivității opoziției la executate; pe fond - respingerea recursului ca netemeinic si nelegal si menținerea ca legala a deciziei civile nr.38/2012 pronunțata de Tribunalul Comercial Cluj.
În motivarea întâmpinării intimata a făcut un scurt istoric al speței și arată că principalele critici aduse de contestatoare prin petitul cererii au fost:
somația cambiala nu a fost emisa si comunicata oponentului avalist;
somația emisa in data de_, nu îndeplinește rigorile legii speciale;
completarea biletului la ordin s-a făcut cu depășirea limitelor mandatului special;
obligația principala nu era scadenta la momentul completării Biletului la ordin;
- încălcarea principiului răspunderii garantului avalist în limitele răspunderii debitorului principal.
Prin sentința civila nr.8442/_ instanța admite excepția tardivității contestației la executare, si in consecința respinge ca tardiv formulata opoziția la executare, oponentul avalist formulează apel prin care solicita instanței admiterea apelului si trimiterea cauzei spre rejudecare, considerând ca decizia este nelegala si netemeinica.
În temeiul art.297 C.pr.civ., T. ul Specializat C., prin decizia nr.
36/a/_ a admis apelul si a reținut cauza in fond spre rejudecare.
Totodată, a pus in vedere oponentului avalist sa lămurească obiectul cererii de chemare in judecata, având in vedere ca in cuprinsul acesteia sunt si petite care vizează contestația la executare. Apelantul oponent a precizat in mod clar ca este vorba de o opoziție Ia executare întemeiata pe legea speciala.
Prin Decizia civila nr.38/2012, T. ul Specializat C. a respins ca nefondata opoziția la executare, formulata de opozantul N. Z. .
Împotriva deciziei civile nr.38/2012, opozantul N. Z. a formulat recurs în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., criticând soluția instanței si considerând ca a fost data prin interpretarea greșita a actelor deduse judecații, ceea ce a dus la pronunțată unei hotărâri pronunțata fiind data cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii.
Pe cale de excepție, se invoca excepția tardivității opoziției la executare;
Neexercitarea unui drept in termenul imperativ prevăzut de lege, atrage după sine sancțiunea decăderii.
Potrivit dispozițiilor art.62 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, opoziția la executare poate fi intentata în termen de 5 zile de la data primirii somației de executare cambiala de către debitor.
Termenul reglementat de art.62 din Legea nr. 58/1934, este un termen imperativ, înlăuntru căruia cel interesat poate exercita un drept procesual, respectiv dreptul de a contesta somația cambiala, nerespectarea lui fiind de natură să sancționeze titularul dreptului cu decăderea.
Astfel, termenul legal de promovare a unei opoziții la executare este de 5 zile de la data la care oponentul avalist a luat cunoștința de somația de executare cambiala, ori in speța dedusa judecații somația a fost comunicata oponentul avalist in data de_ .
După cum lesne se poate observa instanța a fost investita cu soluționarea acțiunii având ca obiect opoziție la executare la data de_, termenul legal de formulare a unei opoziții la executare cambiala fiind depășit.
Neexercitarea dreptului procesual in termenul stabilit de lege, in speța dedusa judecații in termen de 5 zile de la data primirii somatici cambiale, atrage decăderea oponentului avalist din dreptul, de a pune in discuție valabilitatea titlului executoriu (bilet la ordin) si a somației cambiale.
Fata de aspectele invocate, intimata considera ca opoziția (a executare cambiala, intitulata este tardiva, respingerea recursului si menținerea deciziei T. ului Specializat C. ca fiind temeinica si legala.
Prin recursul formulat, recurentul avalist nu face altceva decât sa reia criticile formulate prin opoziția la executare; completarea biletului Ia ordin s- a făcut cu depășirea limitelor mandatului special, obligația principală nu era scadenta la-momentul completării Biletului la ordin, încălcarea principiului răspunderii garantului avalist in limitele răspunderii debitorului principal.
Aceste susțineri au fost deja analizate de către instanța, si respinse, in mod corect, ca neîntemeiate.
Suma cu care a fost completat biletul la ordin este conformă mandatului dat de emitent băncii.
Prin petitul opoziției cambiale, oponentul a înțeles sa invoce faptul ca biletul la ordin a fost completat cu depășirea limitelor mandatului special, înțelegând sa conteste valoarea sumei pretinse spre plata prin somația comunicata, respectiv suma de 947.016,80 Euro, sumă ce nu corespunde cu obligația stabilita in sarcina debitorului principal SC Telezimex SA, aspecte ce nu pot fi primite de instanța întrucât:
suma de 900.000,00 Euro, născuta din contractul de credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr.142/_ așa cum a fost modificat si completat, cu care intimata s-a înscris in cadrul procedurii insolvenței este calculata la data de_ ;
suma de 947.016,80 Euro înscrisa in biletul la ordin, nu este datorata la data înscrisa in tabelul definitiv de creanțe nu poate fi aceeași, întrucât sunt calculate Ia date diferite;
conform prevederilor art.4.4 din contractul de credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr. 142/_ așa cum a fost modificat prin actul adițional nr. 3/_, emitentul mandatează banca sa completeze biletul la ordin" la scadenta sau oricând cu suma reprezentând întreaga datorie a clientului fata de banca;
in baza mandatului dat de emitent, intimata a completat biletul la ordin emis in alb, cu scadenta si suma datorata.
referitor la reiterările oponentului avalist, precum ca moneda creanței cu care a fost completat biletul la ordin nu corespunde cu moneda creanței cu care intimata a fost înscrisă in tabelul definitiv al creanțelor SC TELEZIMEX SA.
biletul la ordin se completează cu întreaga creanța restanta datorata in baza contractului ce a fost garantat cu biletul la ordin, emitentul neavând obligația sa individualizeze creanța pe credit principal, accesorii, cheltuieli de exaltare, așa cum in mod eronat susține oponentul avalist.
La data de_ reprezentând data completării biletului la ordin, creanța era scadenta.
In ceea ce privește lipsa scadentei creanței născute din contractul ce credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr.142/_, si raportat la faptul ca intimata este înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei SC Telezimex SA, cu o creanță garantată nescadentă, nu pot fi primite de
instanța, întrucât la data de_ reprezentând data completării biletului la ordin, creanța era scadenta.
Conform art. 1 din actul adițional nr.6/_ la contractul de credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr.142/_, data scadentei creditului pentru facilitate revolving pentru capital de lucru este data de _
, dispoziții cu care părțile au fost de acord inclusiv oponentul avalist N. Z.
.
La data de_, data la care intimata a formulat declarație de creanța, creanța născuta din contractul de credit mai sus enunțat nu era scadenta, ea devenind scadența în data de_ la o dată ulterioară.
Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC TELEZIMEX SA, ci ca urmare a prevederilor contractuale (art. I din contractul de credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr. 142/_ așa cum a fost modificat prin actul adițional nr. 67_ ), astfel încât dispozițiile art. 86 din Legea nr. 85/2006 invocate de oponentul avalist, nu sunt incidente in cauza si nu pot fi primite de instanța.
Mai mult oponentul avalist prin semnarea contractul de facilitate revolving pentru capital de lucru nr.142/_ așa cum a fost modificat prin actele adiționale următoare, a fost de acord cu garantarea creditului cu biletul la ordin in temeiul căruia s-a început executarea silita, subscrisa fiind de buna credința, punând la dispoziția împrumutatului (emitentul biletului la ordin) SC Telezimex SA împrumutul acordat.
Invocările oponentului conform cărora, avalistul nu poate răspunde pontai o creanța diferita de cea la care răspunde emitentul, nu pot fi primite de instanța întrucât în dosarul insolvenței deschis împotriva emitentului, intimata s-a înscris cu o creanța născuta la data de_ (data deschiderii procedurii).
Dat fiind faptul ca intimata înregistra împotriva debitoarei o creanța garantata, debitoarea datorează in continuare accesorii aferente acestei creanțe, conform Legii nr. 85/2006.
Suma de 947.016,80 EUR înscrisa in biletul la ordin, nu este născuta la data de_ .
Astfel, în cadrul procedurii insolvenței intimata s-a înscris împotriva debitoarei Telezimex SA cu o creanța (rezultata din contractul nr.142/_
) a cărei valoare la data deschiderii procedurii, respectiv,_ era in cuantum de 900.000 euro.
Aceasta valoare a fost stabilita cu respectarea dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora "Nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială) numiții generic accesorii, nu va putea fi adăugata creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii",
Întrucât creditul este garantat, inclusiv cu bilet la ordin avalizat de persoana fizica, N. Z., s-au calculat in continuare dobânzi curente si dobânzi penalizatoare. Astfel, ca la data executării garanției valoarea creanței, rezultata din contractul de credit, compusa din credit, dobânda restanta si dobânda penalizatoare si comision de administrare (așa cum rezulta si din notificarea transmisa).
Diferența este absolut corectă, având in vedere ca dispozițiile art. 4t alin. 1 din Legea insolvenței privesc în mod exclusiv pe debitorul contra căruia s-a deschis procedura insolvenței. Conform art. 1681 C.civ., garantul se poate servi în contra creditorului de toate excepțiile datornicului principal inerente datoriei; însă nu-i poate opune acele ce sunt curat personale datornicului";.
Tratamentul de care beneficiază debitorul principal în procedura insolvenței constituie o excepție pur personală (curat personală cum se exprimă codul), care privește exclusiv raporturile dintre creditor și debitorul principal, astfel că nu poate fi invocată de către garanți.
Dispoziția legală adusă în discuție de către contestatori nu se aplică altor persoane decât debitorul aflat în insolvență, adică nu afectează dreptul creditorului de a pretinde de ia ceilalți debitori întreaga creanță care include și accesorii. Acest lucru este întărit ce dispozițiile art. 102 alin. (2) din Legea insolvenței, în conformitate cu care "Creditorii conservă acțiunile lor, pentru întreaga valoare a creanțelor, împotriva codebitorilor și a exista prevederi exprese care să confere creditorului dreptul de a executa pe garanți pentru accesoriile născute după intrarea debitorului principal în insolvență.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Între intimata SC B. SA si SC TELEZIMEX SA, s-a încheiat Contractul de credit facilitate revolving pentru capital de lucru nr. 142/_
, care a fost modificat ulterior prin acte adiționale. Între garanțiile creditului a fost și un bilet la ordin avalizat de recurent.
Când împrumutantul, Telezimex SA, nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, intimata in vederea recuperării creanței a depus spre plata biletul la ordin, care a fost refuzat pe motivul ca societatea debitoare se află în insolvență.
Biletul la ordin refuzat la plata a fost pus în executare silita împotriva garantului avalist, recurentul, căruia i-a fost comunicată somația cambială la data de_, conform dovezii de comunicare din dosarul execuțional, recomandata 1245.
Împrejurarea cunoașterii de către reclamant a somției rezultă și din acțiunea intentată la 18 iulie 2011 la judecătorie, somația fiind menționată și prezentată. Chiar și față de această dată, opoziția -_ - este tardivă în
raport de prevederile art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, care arată că opoziția la executare poate fi intentata în termen de 5 zile de la data primirii somației de executare cambiala de către debitor. Tardivitatea a fost invocată la prima instanță și a fost devoluată în recurs prin apărările formulate prin întâmpinare.
Împrejurarea că reclamantul contestă calitatea de somație cambială a comunicării din data de_ nu are relevanță cu privire la punctul de inceput al curgerii termenului, deoarece această susținere putea fi examinată numai în condițiile unei opoziții făcute în termen.
Pe de altă parte, Curtea mai reține că obiectul cauzei, astfel cum a fost precizat expres de reclamantul recurent, este numai opoziția la executare, și că este și nefondată.
Avalistul a înțeles să răspundă pentru suma menționată în titlul împotriva debitorului garantat și nu prezintă relevanță faptul că și-ar fi asumat obligația prin semnarea titlului în alb, deoarece este ținut să răspundă pentru tot ce s-a obligat debitoarea prin contractul de credit nr. 142/_ (art. 35 alin.1 și 2 din Legea nr.58/1934).
Chiar dacă pentru obligația debitorului ar opera sancțiunea nulității, obligația avalistului ar rămâne aceeași, avalul nefiind decât o garanție personală autonomă, cu o formă mai simplificată decât fidejusiunea propriu- zisă. Avalistul nu este decât un fidejusor fără beneficiul de discuțiune și diviziune, care se obligă printr-o formalitate distinctă, simplificată.
Totodată, potrivit art. 102 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, aplicabil având în vedere că debitoarea este în insolvență, creditorii conservă acțiunile lor pentru întreaga valoare a creanțelor împotriva codebitorilor și a fidejusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului.
Prin urmare, titlul în temeiul căruia a început executarea silită împotriva avalistului apelant a fost completat în condițiile asumate contractual, iar avalistul este ținut să răspundă pentru întreaga datorie a debitorului, indiferent de situația debitului principal.
Cu privire la scadență, potrivit art.4.4 din contractul de credit, modificat prin actul adițional nr. 3 din_, banca a fost mandatată să completeze biletul la ordin emis în alb, la scadență sau oricând, dacă va constata culpa clientului și/sau a garantului, cu suma reprezentând întreaga datorie a clientului față de bancă.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul N. Z. împotriva deciziei civile nr. 38 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
S. | L. R. V. | G. | A. | A. M. |
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_
Jud.Trib.: N.Koșa/S.Ivănescu
| ← Decizia civilă nr. 106/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 5/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
