Decizia civilă nr. 735/2013. Opozitie la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 735/2013
Ședința publică din data de 23 Ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.
Pe rol judecarea recursului promovat de reclamantul L. I. împotriva deciziei civile nr. 16 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ului
C., în contradictoriu cu reclamanta SC T. I. T. S. și pârâta SC V. I.
I. SA, având ca obiect - opoziție la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-reclamant prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la f. 6 din dosar, lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent demersului promovat.
Prin S. Registratură, la data de_ intimata-pârâtă SC V. I.
I. SA a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție și dispozițiile Legii nr. 31/1990, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța comunică reprezentantului recurentului un exemplar al întâmpinării depusă de partea adversă.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 16 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, învederând că instanța de fond a admis excepția tardivității invocată din oficiu și ca o consecință a respins a cerere de opoziție la executare ca fiind tardiv formulată. instanța de apel s-a pronunțat în sensul respingerii apelului și a menținerii sentinței pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca.
Prin întreg probatoriul administrat în cauză reclamantul a făcut dovada existenței unui viciu în administrarea probelor, inclusiv a probei testimoniale, sens în care arată că în fapt, agentul procedural nu proceda la afișarea actelor ci le lăsa la o altă adresă, de unde urmau a fi ridicate ulterior.
În opinia sa nu au fost respectate toate aspectele procedurale în ce privește comunicarea actelor de procedură, iar drept consecință reclamantul a fost privat de dreptul la apărare.
În ce privește fondul cauzei se învederează că la dosar a fost depus specimenul de semnătură al reclamantului, iar printr-o analiză comparativă se poate observa că semnătura înserată pe biletul la ordin este diferită de specimenul de semnătură al reclamantului.
Întrebat fiind, apărătorul recurentului precizează că nu a solicitat înscrierea în fals a biletului la ordin.
Având în vedere argumentele evocate solicită admiterea recursului și obligarea la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința comercială nr. 490 pronunțată în data de 14 ianuarie 2011 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă excepția tardivității formulării cererii de opoziție la executare, excepție invocată de către instanță din oficiu și respinsă, în consecință, cererea de opoziție la executare formulată de către contestatorii L. I. și S.C. T. I. T. S.R.L. în contradictoriu cu
intimata V. INT ROMÂNIA I. SA, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit art. 62, al. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, în termen de cinci zile de la primirea somației, debitorul poate face opoziție la executare. Somațiile cambiale la care face referire acest text de lege se regăsesc în dosarul execuțional nr. 648/2009 la f.7-f.46 dosar instanță, în dosarul execuțional nr. 647/2009 la f.7-f.54 dosar instanță și în dosarul execuțional nr. 646/2009 la f. -f.62 dosar instanță. Astfel, cum a reținut instanța în încheierea de ședință din data de_ aceste somații, deși intitulate de către executor "de plată"; sunt în fapt niște somații cambiale întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 58/1934 indicată în partea de sus a somațiilor, acestea cuprinzând atât suma urmărită cât și transcrierea titlului cambial, respectiv cele trei bilete la ordin contestate. Prin urmare, calcularea termenului de la care se poate face opoziție la executare curge de la data primirii acestor somații, iar nu de la data primirii de către contestatori a somației din data de_, astfel cum a precizat contestatorul prin cererea introductivă, deoarece această ultimă somație este întocmită, conform art. 497 din Codul de procedură civilă, înainte de a se proceda la vânzarea la licitație publică a imobilului supus executării silite. În ceea ce privește data comunicării somațiilor cambiale către cei doi contestatori, instanța a constatat că dovezile de comunicare a acestor somații se regăsesc la dosarul execuțional nr. 648/2009 la f.9-f.48 dosar instanță, la dosarul execuțional nr. 647/2009 la f. 9 - f. 56 dosar instanță și la dosarul execuțional nr. 646/2009 la f. 58 - f. 87 dosar instanță. Potrivit acestor trei dovezi, toate cele trei somații au fost comunicate contestatorilor L. I. și S.C. T. I. T. S.R.L. la adresa comună a acestora situată în C. -N., Strada C., nr. 40A, prin afișare, în data de_, având în vedere faptul că nici o persoană nu a fost găsită și nici nu s-a putut afla când cel citat poate fi găsit. Așadar, potrivit art. 101, al. 1 Cod de procedură civilă, referitor la calcularea pe zile libere a termenelor de procedură, ultima zi pentru depunerea opoziției la executare cu respectarea termenului de cinci zile prevăzut de art. 62, al. 1 din Legea nr. 58/1934, a fost ziua de_ . Or, cererea în fața instanței a fost depusă în data de_, după expirarea acestuia. Procedura de comunicare a somației cambiale se realizează după normele de procedură stabilite de codul de procedură civilă în privința comunicării și înmânării actelor de procedură. (titlul II, capitolul 2 al procedurii civile). Nu au fost primite de către instanță apărările celor doi contestatori referitoare la faptul că termenul de cinci zile stabilit de Legea nr. 58/1934 are ca și punct de pornire momentul primirii efective a somației cambiale, iar nu comunicarea somației, inclusiv prin procedura afișării, prin invocarea deciziei de
speță a Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 3577/2004 și a deciziei nr. 4/2009 pronunțată în interesul legii, a instanței supreme, în soluționarea unui recurs în interesul legii, precum și a Normelor-cadru B.N.R. nr. 6/1994, care ar susțin și impun și din punctul de vedere analizat caracterul special, derogatoriu și formalist al dreptului cambial față de normele generale de procedură civilă. Astfel, este adevărat faptul că potrivit art. 62, al. 1 din Legea nr. 58/1934, opoziția la executare se poate face în termen de cinci zile de la primirea somației și este neîndoielnic și faptul că prin această lege s-a instituit o procedură specială pentru executarea cambiei și biletului la ordin, astfel cum se specifică și în decizia nr. 4/2009 a Curții de C. și Justiție, însă principiul specialității Legii nr. 58/1934 față de Codul de procedură civilă se limitează la acele prevederi derogatorii față de acesta din urmă. Astfel, în Legea nr. 58/1934, nu se prevede o procedură specială de comunicare a actelor de procedură, astfel încât, sub acest aspect este aplicabil dreptul general, comun, deci Codul de procedură civilă, cu atât mai mult, cu cât în art. 92, al. 6 din Cod se prevede faptul că dispozițiile art. 92 se aplică și la comunicarea sau notificarea oricărui act de procedură. Nici din prevederile Normei B.N.R. nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin nu rezultă aplicarea unei alte proceduri. Astfel, la punctul nr. 320, lit. j din Norme, se prevede faptul că somația pentru executare se va comunica debitorului căruia îi este adresată conform normelor de procedură respective. Însă, nici această normă nu statuează reguli speciale de procedură pentru comunicarea somației, astfel încât, rezultă că ";normele de procedură respective"; sunt tot normele de comunicare din Codul de procedură civilă. Or, potrivit art. 92 din Codul de procedură civilă, înmânarea citației se poate face, în cazul persoanelor fizice, fie personal, fie altor persoane, iar când aceste persoane sunt lipsă, agentul procedural va afișa citația, fie pe ușa locuinței celui citat, fie pe ușa principală a clădirii, încheind un proces-verbal despre toate acestea. De asemenea, potrivit art. 921Cod de procedură civilă, în cazul persoanelor juridice, comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare, cu excepția cazurilor în care se refuză primirea sau dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acesteia. În prezenta cauză comunicarea somațiilor cambiale a respectat condițiile prevăzute în Codul de procedură civilă, având în vedere faptul că somațiile s-au afișat pe ușa principală a locuinței contestatorului L. I., care este și sediul contestatoarei S.C. T. I.
T. S.R.L., deoarece, astfel cum rezultă din dovezile de primire de la filele nr. 48, 56 și 87 dosar, nici o persoană nu a fost găsită și nici nu s-a putut afla când cel citat poate fi găsit. Mai mult, în opinia instanței, dacă termenul pentru depunerea opoziției la executare nu ar curge de la comunicarea somațiilor cambiale potrivit normelor generale de procedură civilă, ci de la primirea acestora, s-ar ajunge, pe de altă parte, ca începerea termenului de cinci zile să depindă exclusiv de voința debitorului, care printr-o atitudine rău voitoare ar putea să amâne acest termen la nesfârșit prin refuzul de a primi efectiv somațiile. Instanța nu a exclus posibilitatea ca în cadrul procedurilor de comunicare a actelor de procedură, inclusiv a somațiilor cambiale, conform regulilor de procedură civilă, debitorul să nu ia la cunoștință efectiv de actele comunicate la momentul afișării, însă, doar în situațiile în care partea a fost împiedicată de
împrejurări mai presus de voința sa, care nu au fost invocate în prezenta cauză, aceasta poate solicita instanței repunerea în termen. Cele două decizii ale ÎCCJ invocate de către contestatori nu pot fundamenta o altă soluția în privința termenului de calculare a opoziției la executare. Contestatorii au susținut la termenul de judecată din data de_ că somațiile nu au fost afișate pe ușa locuinței aflate în C. -N., Strada C., nr. 40A, însă nu au probat instanței aceste afirmații. Astfel, deși aceștia au afirmat că la locul afișării somațiilor se
află un restaurant, totuși, din declarațiile martorei D. T., factorul poștal care a afișat somațiile, rezultă faptul că aceasta afișează actele de procedură pe ușa de la intrarea în curtea imobilului, în situația în care nici un membru al familiei L. nu se află acasă, deoarece locatarul I. P., care locuiește la aceeași adresă, nu are vreun drept de a primi corespondența familiei L. . De asemenea, aceasta a menționat în mod expres faptul că la locuința familiei L. aduce și corespondența contestatoarei S.C. T. I. T. S.R.L., și nu a fost nici o ocazie în care să lase corespondența destinată acestora la vreun magazin din apropiere sau la vreun vecin, arătând că la locuința menționată nu se află vreun semn că acolo ar funcționa un bar, restaurant sau club. Nici din declarațiile martorului I. P., care are domiciliul la adresa din C. -N., Strada C., nr. 40A nu rezultă faptul că afișarea somațiilor s-a făcut cu încălcarea prevederilor Codului de procedură civilă. Astfel, faptul că martorul declară că nu a văzut niciodată corespondența lipită pe poartă sau pe zidul porții, nu înseamnă că aceasta nu a fost lipită acolo, neputându-se face dovada unui fapt general negativ. De asemenea, martorul a declarat că el nu are atribuții legate de ridicarea corespondenței destinate familiei L., astfel încât nici prin această declarație nu se poate dovedi faptul că afișarea nu a îndeplinit condițiile prevăzute în art. 92 și art. 921Cod de procedură civilă, atât timp cât martorul a declarat că nu preia niciodată decât corespondența care îi este adresată, neavând împuternicirea de a prelua corespondența contestatarilor. În aceste condiții, chiar dacă martorul se afla la adresa din C. -N., Strada C., nr. 40A, la momentul afișării somațiilor, fapt care nu a fost dovedit, atât timp cât a declarat că nu știe ca la acea adresă să funcționeze o societate comercială și cu atât mai puțin să îi poată prelua corespondența, instanța a reținut că afișarea somațiilor a îndeplinit condițiile impuse de Codul de procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, opozanții L. I. și SC T. I.
T. S., solicitând desființarea hotărârii atacate în sensul admiterii opoziției la executare, anulării titlurilor executorii respectiv a biletelor la ordin nr. 588046, 925454, 909223, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia comercială nr. 16/A din_
s-a respins apelul formulat de către apelanți și s-a menținut în întregime sentința apelată.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea apelanților de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a constatat că în condițiile art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, opoziția cambială trebuie introdusă într-un termen de 5 zile de la primirea somației.
În speță, somația a fost afișată la ușa opozanților care au același domiciliu și respectiv sediu în data de 13 noiembrie 2009, astfel încât depunerea opoziției în data de 25 noiembrie 2009 s-a realizat cu depășirea termenului legal.
Instanța de apel nu a reținut existența viciului de procedură invocat de către apelanți.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs oponentul L. I.
solicitând casarea hotărârii recurate precum și a sentinței, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare pe fond la instanța de fond.
În motivare recursului, recurentul s-a referit la unele aspecte referitoare la fondul cauzei. De asemenea, recurentul a prezentat și motive de recurs referitoare la excepția de tardivitate reținută de către instanța de fond și confirmată apoi de către instanța de apel.
În concret, recurentul a arătat că prin decizia nr. 4/2009 Î.C.C.J. a reținut că legea cambială presupune un anumit formalism ce privește, inclusiv comunicarea somației.
Recurentul a arătat că potrivit deciziei menționate, momentul din care curge termenul de 5 zile în care debitorul poate formula opoziția cambială coincide cu primirea somației de executare, neavând relevanță în această materie comunicare făcută de către executor.
Susținând caracterul neregulat al somației, recurentul a invocat dispozițiile art. 320 lit. j din Normele B.N.R. nr. 6/1994 potrivit cărora neîndeplinirea comunicării somației atrage nulitatea acesteia, cu toate consecințele care decurg atât în ceea ce privește formele de executare pe baza unei astfel de somații cât și în ceea ce privește durata prescripției care se întrerupe numai printr-o executare valabilă.
Susține că art. 62 din Legea nr. 58/1934 prevede posibilitatea formulării opoziției la executare într-un termen de 5 zile de la data primirii somației de executre de către debitor, iar nu de la data comunicării actului de procedură, or, din moment ce somația a fost afișată pe gardul contestatorului, înseamnă că el nu as luat la cunoștință de conținutul somației, fiind întemeiată cererea de repunere în termen.
Recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Intimatul V. INT ROMÂNIA I. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului (f.7).
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Recurentul pune în discuție modalitatea în care ar trebui să se realizeze comunicare somației cambiale, susținând că ar fi o diferență între comunicare somației și primirea somației cambiale. Susține recurentul că art. 62 din Legea nr. 58/1934 prevede că termenul de 5 zile începe să curgă de la data primirii efective a somației cambiale de către debitorul cambial obligat la plată. Doar în situația primirii efective, deci a predării în mâna debitorului cambial a somației, începe să curgă, în opinia recurentului, termenul de 5 zile pentru depunerea opoziției de executare.
Art. 62 al. 1 din Legea nr. 58/1934 prevede: "In termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziție la executare.";
De asemenea, potrivit art. 62 al. 2 din același act normativ: "Opoziția se va introduce la judecătoria care a învestit cambia cu formulă executorie. Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.";
Se stabilește deci, cu caracter de principiu, incidența normelor de procedură civilă, în soluționarea opozițiilor la executarea cambială.
Curtea reține, în acest context, că și în privința comunicării somațiilor cambiale sunt incidente dispozițiile art. 85 și urm. C.pr.civ. care se referă atât la citarea părților într-un litigiu cât și la comunicarea actelor de procedură către acestea, norme cuprinse în cap. II al Titlului II al codului de procedură civilă, capitol intitulat "Citațiile și co mun ic are a ac telor de procedur ă ";.
Art. 89 C.pr.civ. prevede, într-adevăr, înmânarea citației și a actelor de procedură ca și regulă generală către destinatar. Fără îndoială această modalitate de comunicare confirmă cunoașterea efectivă de către destinatar a conținutului actului comunicat (citație sau alt act de procedură).
Cu toate acestea, pe lângă varianta înmânării personale a actului comunicat prev. la art. 92 alin. 1 C.pr.civ., la alin. 2 al aceluiași articol este prevăzută și situația în care comunicare nu se poate realiza personal în lipsa destinatarului de la domiciliu, situația în care, pe ușa locuinței acestuia se va afișa comunicare, cu obligativitatea încheierii unui proces-verbal.
În speță s-a dovedit că în lipsa destinatarilor de la domiciliu, respectiv sediu, agentul procedural a procedat la afișarea comunicărilor pe gardul
imobilului. Această modalitate de comunicare este permisă de dispozițiile Codului de procedură civilă, iar Legea nr. 58/1934 nu prevede o altă modalitate de comunicare decât cea prevăzută în Codul de procedură civilă.
Utilizarea termenului "primirea somației"; nu exclude afișarea, deoarece alături de înmânarea directă a comunicării către destinatar prev. la art. 92 alin. 1 C.pr.civ., art. 92 alin. 2 C.pr.civ. prevede și posibilitatea afișării la ușa imobilului. Ambele reprezintă modalități alternative, egale de comunicare (primire) a citațiilor sau a actelor de procedură.
Față de cele menționate, Curtea apreciază că în mod corect a fost reținută data de la care a avut loc comunicarea (primirea) somațiilor și în mod corect s-a constatat că termenul de 5 zile pentru formularea opoziției, calculat potrivit art. 101 C.pr.civ., a fost depășit.
Referitor la cererea de repunere în termen, Curtea reține că potrivit art. 103 C.pr.civ., premisa admisibilității unei cereri de repunere în termen este existența unei comunicări legale a actului de procedură, partea ignorând ulterior termenul pentru motive mai presus de voința ei.
În speță, recurentul susține că, dimpotrivă, nu a avut loc o comunicare legală a actului de procedură, astfel încât în speță nici nu se poate lua în discuție, pe fond, o cerere de repunere în termen.
Referitor la excepția nulității recursului Curtea reține că nu se poate admite această excepție.
Recursul formulat cuprinde atât motive de fapt cât și texte legale ce ar susține, în opinia recurentului, punctul de vedere susținut de către acesta.
Nu se poate aprecia că recursul este nemotivat întrucât în recurs recurentul își susține argumentele referitoare la un aspect important al cauzei, tardivitate, aspect avut în vedere de instanțele anterioare.
În consecință, față de cele menționate, se va respinge recursul formulat și se va păstra în întregime hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge excepția nulității recursului invocată de către intimata SC V. I.
I. SA.
Respinge recursul declarat de reclamantul L. I. împotriva deciziei civile nr. 16 din 23 mai 2011 pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. |
GREFIER, D. C. |
Red.D.M./_ Dact.H.C./2 ex.Jud.fond: L. I.G. .Jud.recurs: V.L.O. ; I.P. .
| ← Decizia civilă nr. 47/2013. Opozitie la executare silită | Decizia civilă nr. 135/2013. Opozitie la executare silită → |
|---|
