Decizia civilă nr. 833/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 833/R
Ședința publică din 20 Septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. F.
J. ecător N. B.
J. ecător V. P.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă SC
F. I. S., cu sediul în R., nr. 161, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 982 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., în contradictoriu cu și pe intimatul-pârât N. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ și_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 982 din_ a Judecătoriei B. M. s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. FLAMGARD S.R.L. cu sediul în R.
, nr. 161, județul M., în contradictoriu cu pârâtul N. C. domiciliat în B.
M., str. C. V., nr. 2, ap. 66, jud. M., a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 2555 lei, reprezentând contravaloare lucrări de tâmplărie PVC, precum și să plătească reclamantei suma de 218,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar
Totodată,s-a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorar avocat.
În considerente s-a reținut că reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 2555 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de tâmplărie PVC cu geam termopan, executate la apartamentului acestuia din B. M., str.
V. nr. 2, sumă pentru care s-a emis factura fiscală nr. 21/_ .
Deși între părți nu s-a încheiat un contract în formă scrisă iar factura menționată nu este semnată de către pârât, instanța apreciază că reclamanta face dovada raporturilor contractuale cu pârâtul prin înscrisul de la fila 6 intitulat "comandă client";, semnat de către acesta și prin declarația martorului Remețean I. Gheorghe, audiat la termenul de judecată din data de_ . Acesta a arătat faptul că, având calitatea de angajat al societății reclamante, a montat două geamuri la apartamentul pârâtului în cursul anului 2010, contravaloarea lucrărilor efectuate nefiind achitată de către pârât.
Pentru termenul de judecată din_, pârâtul a fost citat cu mențiunea
" personal la interogatoriu"; (f.13) absența acestuia fiind apreciată de instanță ca un început de dovadă, în conformitate cu prevederile art. 225 C.proc.civ., ce urmează a fi completat cu proba testimonială administrată în cauză.
Instanța a reținut că între părți s-a încheiat un contract în formă simplificată concretizat printr-o comandă urmată de executare, în baza căruia reclamanta, partea care și-a îndeplinit obligația asumată, este îndreptățită a pretinde pârâtului îndeplinirea propriei obligații, respectiv aceea de a achita contravaloarea lucrărilor efectuate.
Anterior formulării prezentei acțiuni, reclamanta a procedat la convocarea pârâtului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ( f.
7) în vederea soluționării litigiului prin conciliere directă, context în care i s-a comunicat și factura fiscală nr. 21/_ și a fost somat să achite reclamantei contravaloarea acesteia.
Potrivit regulilor generale în materia obligațiilor de a da, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia. În speță, pârâtul, nu a făcut dovada în acest sens, astfel încât instanța reține că, pârâtul, deși a beneficiat de lucrările efectuate de către creditoare, până în prezent nu a achitat contravaloarea acestora.
Pe de altă parte, instanța reține că din economia dispozițiilor art. 1082 cod civil în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat a fi în culpă cu privire la neexecutarea obligației, atâta vreme cât nu dovedește executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forței majore.
În aceste condiții, constatându-se culpa pârâtului-debitor în neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța a apreciat că se impune angajarea răspunderii contractuale a acesteia și, în consecință, în temeiul art. 969 și 1082 Cod civil, urmează a fi admisă acțiunea reclamantei potrivit dispozitivului prezentei hotărâri judecătorești.
Căzând în pretenții, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă pârâta va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 218,4 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Creditoarea a solicitat cheltuieli de judecată reprezentând și onorar avocat, fără a depune însă documente care să ateste achitarea onorariului avocat în original. Pentru acest motiv instanța a respins cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorar avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC F. I. S., solicitând modificarea sentinței în sensul obligării pârâtului și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin motivarea cererii de recurs s-a arătat că nici o normă juridică de drept comun, specială ori de procedură, nu impune depunerea de către parte ori avocat la dosarul cauzei a documentului care să ateste plata onorariului de avocat în original.
Și cererii de chemare în judecată,când dovezile acesteia le constituie înscrisurile,îi sunt suficiente copiile certificate că sunt la fel cu originalul (art.112 alin. 2 Cod procedură civilă).
În speță, plata onorariului de avocat s-a făcut pe bază de factură și ordin de plată, reclamanta-recurentă fiind societate comercială.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1, art. 312, art. 274 Cod procedură civilă.
Intimatul N. C., deși legal citat, nu și-a exprimat poziția procesuală cu privire la recursul declarat în cauză.
Recursul este fondat.
Pentru a-și dovedi cheltuielile de judecată efectuate în acest proces, reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, depunând la fila 14 a dosarului de fond copia facturii emise la data de_ de Cabinet av. H. Ion și ordinul de plată nr. 1005/_ .
Ambele înscrisuri au fost depuse în copie certificată pentru conformitate de către avocatul societății reclamante.
Fiind vorba de înscrisuri, în administrarea acestora sunt aplicabile dispozițiile art. 139 Cod procedură civilă, potrivit cărora partea care a depus un înscris în copie certificată este datoare să aibă asupra sa la ședință originalul înscrisului sau să-l depună mai înainte în păstrare la grefa instanței.
Cum din încheierile de ședință pronunțate de judecătorul fondului nu rezultă un refuz al părții reclamante de a prezenta originalul înscrisurilor depuse în probațiune, instanța de recurs apreciază că înscrisurile depuse în copie certificată de către reclamant fac dovadă a pretențiilor sale de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 ind. 1, art. 312 al. 3 Cod procedură civilă, va admite recursul conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă,
Admite recursul declarat de reclamanta SC F. I. S., cu sediul în R.
, nr. 161, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 982 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 700 lei cu titlul de cheltuieli de judecată în prima instanță.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
V. F.
V.
P.
N.
Borcutea
G. ier,
H.
Red.P.V./Tred. A.H.
_ / 2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND D. E. S.
| ← Decizia civilă nr. 1171/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 511/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
