Încheierea civilă nr. 3420/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
ÎNCHEIEREA CIVILĂ nr. 3420/2013
Ședința Camerei de Consiliu din data de 09 decembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii de lămurire a dispozitivului sentinței civile 1799/_
, pronunțate de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._, formulate de reclamanta L. P. H. - U. T. G. & CO KG G. în contradictoriu cu pârâta
S.C. G. 4 I. S.A.
La apelul nominal se prezintă în apărarea intereselor reclamantei, d-l avocat Radu-
M. Simionovici, în substituirea avocatului titular, d-na D. O., cu delegația de substituire existentă la dosar, f. 72 și reprezentanta pârâtei, d-na avocat Mândruțiu Roxana, cu delegație de substituirea depusă la dosar la acest termen de judecată, f. 82.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul reclamantei depune la dosar dovezile privind plata onorariului și a cheltuielilor de deplasare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, Tribunalul acordă reprezentanților părților cuvântul asupra cererii
Reprezentantul reclamantei solicită instanței admiterea cererii, astfel cum a fost formulată, lămurirea dispozitivului sentinței civile 1799/_, respectiv să se stabilească care este natura penalităților la care a fost obligată partea ce o reprezintă, respectiv dacă este vorba despre dobânda legală remuneratorie sau dobânda legală penalizatoare și de a stabili care este perioada pentru care urmează să se calculeze această dobândă. În susținerea poziției procesuale, reprezentantul reclamantei arată că prin dispozitivul sentinței a cărei lămurire solicită, s-a dispus obligarea părții ce o reprezintă la plata unui debit principal, precum și la o dobândă legală remuneratorie aferentă acestui debit, de la perioada scadenței și până la plata efectivă. Or, dobânda legală remuneratorie se calculează pe perioada anterioară scadenței, prin urmare, nu se cunoaște la ce anume a fost obligată reclamanta, la plata unei dobânzi remuneratorii sau a unei dobânzi penalizatoare. Mai mult, în ceea ce privește termenul de la care începe să curgă dobânda, nu s-a precizat o dată concretă, ci s-a precizat că ar curge de la data stabilită în Actul Adițional nr. 3, însă în documentul indicat nu este menționată o dată anume, ci se face vorbire despre opt tranșe.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea cererii, apreciind că prin prezenta cerere se dorește modificarea dispozitivului cu privire la suma datorată, iar susținerile reclamante reprezintă, în fapt, critici aduce hotărârii instanței de fond, critici care pot fi formulate doar pe cale de atac a apelului, ceea ce s-a întâmplat, apelul având termen de judecată stabilit pentru data de 23 ianuarie 2013.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând, reține că prin contestația la executare înregistrată la data de 05 august 2013 sub nr._ pe rolul Tribunalului Specializat C. contestatoarea L.
P. H. - U. T. G. & C. KG G. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care urmează a o pronunța în contradictoriu cu intimata S.C. G. 4 I. S.A. să se dispună lămurirea titlului executoriu, respectiv, sentința civilă nr. 1799/2013 (dispozitivul acestei sentințe) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul nr._ și, pe cale de consecință, să anuleze actele de executare efectuate în Dosarul execuțional nr. 574/_ al S.C.P.E.J. M. Si Asociații, ce nu corespund noului conținut lămurit al acestui dispozitiv.
În motivare contestatoarea a arătat că în fapt, executarea silită ce face obiectul Dosarului execuțional nr. 574/_ al S.C.P.E.J. M. și Asociații a fost demarată la solicitarea S.C. G. 4 I. S.A. în baza unui pretins titlu executoriu reprezentat de soluția Tribunalului Comercial C. din cadrul Dosarului nr._ (în realitate fiind vorba despre minuta Sentinței 1799/2013), prin care s-a admis acțiunea formulată de intimata de astăzi, S.C. G. 4 I. S.A., și a fost obligată pârâta S.C. L. P. H.
U. T. G. & Co KG la plata sumei de 2.102.988,66 lei cu titlu de debit principal, precum și la plata dobânzii legale remuneratorii aferente acestui debit de la data scadenței, astfel cum reiese din Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere încheiat la data de_ Și până la plata integrală a debitului, precum și la plata sumei de 38.441,34 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Până la momentul de față, sentința prin care s-au dispus cele mai sus arătate (1799/2013) nu a fost redactată și, implicit, comunicată.
Cu toate că, sentința civilă cu nr. 1799/2013 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul nr._ nu a fost redactată și, implicit, nici comunicată, la data de_, contestatoarea declarând apel, pe calea căruia a solicitat și suspendarea executării hotărârii atacate. De asemenea, la aceeași dată, a introdus și o cerere de ordonanță președințială, având ca obiect solicitarea de suspendare vremelnică a executării sentinței 1799/2013, pronunțată în Dosarul nr._ . Cererea de ordonanță președințială a fost respinsă, însă a declarat recurs împotriva acestei soluții, urmând a-i fi stabilit termen acestei cereri de recurs.
In pofida celor arătate mai sus (neexistând o soluție definitivă sau măcar o sentință redactată), intimata de astăzi, S.C. G. 4 I. S.A., prin intermediul S.C.P.EJ.
M. Si Asociații, a obținut încuviințarea executării silite și a procedat la demararea acestei proceduri, cu toate că, întreaga procedură a executării silite ce face obiectul Dosarului execuțional nr. 574/_ al S.C.P.E.J. M. și Asociații este total lipsită de orice temei legal, impunându-se, deci, a fi anulată.
In ceea ce privește solicitarea de lămurire a pretinsului titlu executoriu, respectiv, sentința civilă cu nr. 1799/2013 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul nr._, contestatoarea a arătat că pretinsul titlu executoriu în baza căruia a fost demarată executarea silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. 574/_ al
S.C.P.E.J. M. și Asociații constă în sentința Civilă cu nr. 1799/2013 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul nr._ (în realitate minuta sentinței civile cu nr. 1799/2013). Prin această hotărâre (minută a unei hotărâri), instanța a obligat pârâta
S.C. L. P. H. U. TIEFBA U G. & C. KG la plata sumei de 2.102.988,66 lei cu titlu de debit principal, precum și la plata dobânzii legale remuneratorii aferente acestui debit de la data scadenței, astfel cum reiese din Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere încheiat la data de_ și până la plata integrală a debitului, precum și la plata sumei de 38.441,34 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Contestatoarea a solicitat instanței să constate că acest pretins titlu executoriu nu este deloc clar, din cuprinsul acestuia nereieșind cu certitudine suma la care a fost obligată. Astfel, după cum este evident, instanța a obligat-o la plata către intimata de astăzi a unui debit principal de 2.102.988,66 lei, sumă ce nu are corespondent în cea solicitată de reclamanta de la vremea respectivă, S.C. G. 4 I. S.A., aceasta cerând, pe calea acțiunii introductive, suma de 1.851.437,94 lei cu titlu de debit principal și suma de 74.794,16 lei, cu titlu de dobândă legală calculată de la data scadentă a tranșelor până la data introducerii cererii de chemare în judecată și în continuare până la data achitării efective a debitului principal.
Mai mult, dispozitivul sentinței 1799/2013 nu este clar nici în ceea ce privește suma la care a fost obligată contestatoarea cu titlu de dobândă legală remuneratorie, raportat la împrejurarea că instanța nu face un calcul al acestei sume, ci se mărginește a indica că datorează această dobândă de la data scadentei, astfel cum reiese din Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere încheiat la data de_ și până la plata integrală a debitului. Or, în cuprinsul Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere încheiat la data de_ nu se regăsește o data de scadență, ci, se convine asupra unei plăți eșalonate în 8 tranșe de câte 50.000 euro a unei sume de 400.000 euro (sumă ce nu corespunde celei stabilite de instanța de judecată), fiecare tranșă având o scadență separată, unele dintre ele fiind scadente chiar mult după introducerea acțiunii ce a făcut
obiectul Dosarului nr._ . Raportat la această împrejurare, precum și la faptul că nu există, încă, o motivare a soluției pronunțate în Dosarul nr_, executarea începând în baza minutei sentinței civile nr. 1799/2013, este evident că nu se poate stabili, în mod temeinic, la ce sume exacte a fost obligată, neexistând nici măcar indicii care să poată conduce la un calcul al acestor sume.
Nu în ultimul rând, contestatoarea a arătat că sentința criticată nu este clară nici în ceea ce privește natura sumelor la plata cărora a fost obligată. Astfel, instanța a dispus obligarea sa la plata dobânzii legale remuneratorii aferente debitului principal de la data scadentei, astfel cum reiese din Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere încheiat la data de_ și până la plata integrală a debitului. Or, dobânda remuneratorie este definită de O.G. 13/2011 drept "dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadentei obligației". Este, prin urmare, imposibil ca să fie obligată la plata unei dobânzi remuneratorii pentru perioada calculată de la scadența obligației și până la plata efectivă a datoriei, câtă vreme, de însăși natura dobânzii remuneratorii este faptul că aceasta este datorată pentru perioada anterioară scadenței.
Având în vedere toate aspectele mai sus învederate, contestatoarea consideră că este evident că dispozitivul sentinței civile nr. 1799/2013 necesită serioase lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea și aplicarea sa, neputându-se efectua o legală și temeinică executare silită doar în baza acestuia în forma pe care o are la momentul de față. Prin urmare, solicită instanței să dispună lămurirea înțelesului acestui dispozitiv și, pe cale de consecință, să anuleze actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 574/_ al S.C.P.E.J. M. și Asociații, ce nu corespund noului conținut lămurit al acestui dispozitiv.
Intimata S.C. G. 4 I. SA prin întâmpinare a solicitat respingerea contestației, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată
, arătând că, contrar susținerilor cuprinse in pag. 1 și 2 din contestație, in dosarul execuțional nr. 574/2013 al S.C.P.E.J. M. si Asociații in mod legal s-a procedat la executarea silita in baza minutei sentinței nr. 1799/2013.
Titlul executoriu în baza căruia s-a făcut executarea silită (minuta sentinței civile nr. 1799/2013, pronunțata de Tribunalul Specializat C. in dosarul nr._ ) este valabil, sens in care, intimata a arătat că acțiunea civila din dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. a fost înregistrată în data de_, după cum rezultă din fișa dosarului ilustrată pe portalul instanțelor de judecată, fiind aplicabile dispozițiile procedurale ale vechiului Cod de procedură civilă.
Conform dispozițiilor art. 7208din vechiul Cod de procedură civilă, hotărârile pronunțate în primă instanță în soluționarea litigiilor dintre profesioniști sunt executorii, exercitarea apelului nesuspendând de drept executarea. Acest text de lege este pe deplin aplicabil, părți în dosarul nr._ in fata Tribunalului Specializat C. fiind doi profesioniști: intimata si contestatoarea. In acest sens, sentința nr. 1799/2013 este executorie, fiind un veritabil titlu executoriu.
Intimata mai arată că nu prezintă relevanta ca executarea silita a fost demarata mai înainte de a fi fost motivata sentința nr. 1799/2013, pe baza minutei acestei hotărâri. Hotărârea judecătoreasca exista din momentul pronunțării instanței, minuta reprezentând dispozitivul hotărârii. Or, nu poate exista dispozitivul unei hotărâri in cazul in care hotărârea judecătoreasca in sine nu ar exista. Așadar, titlul executoriu este reprezentat de hotărârea judecătoreasca, care exista din momentul pronunțării instanței, comunicarea acesteia având doar relevanta obținerii suportului material al hotărârii, conținând si motivarea.
Ceea ce se pune in executare nu este motivarea instanței, ci dispozitivul. Din moment ce dispozitivul exista si este cunoscut părtilor (sau exista posibilitatea acestora de a-l cunoaște) din momentul pronunțării hotărârii, iar hotărârea este executorie, este evident faptul ca legiuitorul a avut in vedere posibilitatea părtii interesate de a obține executarea hotărârii de indata, iar nu după motivarea si comunicarea acesteia, adică după un termen nedeterminat si care nu tine de voința pârtilor, ci eventual de încărcătura instanței cu dosare de soluționat.
Problematica este similara binomului negotium - instrumentum, in sensul ca la fel cum actul juridic, de pilda contractul, exista din momentul in care s-a format acordul de
voințe, constatarea acestuia printr-un inscris neconstituind, de regula, decât o formalitate pentru a putea proba existenta contractului, si hotărârea judecătoreasca exista din momentul pronunțării.
Pronunțarea a avut loc in urma deliberării, deliberare care a avut in vedere toate argumentele părtilor si toate motivele reținute de instanța pentru a ajunge la o soluție, redactarea hotărârii si comunicarea acesteia părților neavând decât rolul de a materializa hotărârea pe suport fizic și a aduce la cunoștința părților și motivele pe baza cărora și-a fundamentat instanța soluția, pentru a aprecia oportunitatea unei eventuale căi de atac.
Intimata mai susține că însăși contestatoarea admite, indirect, că minuta sentinței civile nr. 1799/2013 reprezintă un veritabil titlu executoriu, câtă vreme ea- însăși solicită în cadrul contestației la executare lămurirea pretinsului titlu executoriu, respectiv, sentința civilă cu nr. 1799/2013 (dispozitivul acestei sentințe) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._, cu toate că nici la data înregistrării contestației la executare din prezentul dosar nu era motivată sentința civila nr. 1799/2013.
De vreme ce se accepta ideea ca lămurirea dispozitivului sentinței se poate dispune in condițiile existentei doar a minutei hotărârii, în mod neîntemeiat se afirma că minuta aceleiași hotărâri n-ar reprezenta un veritabil titlu executoriu, apt să fie pus în executare. Este evidentă contradicția dintre susținerile contestatoarei cuprinse în contestația la executare.
Intimata a mai învederat instanței că au fost respectate inclusiv dispozițiile legale ale Noului Cod de procedură civilă aplicabile în materia executării silite, întrucât art. 632 din acest cod prevede că executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, titluri executorii fiind hotărârile definitive ,,precum și ori alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare".
De asemenea, art. 633 pct. 1 din Noul Cod de procedură civilă prevede că sunt executorii hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel. Cazul de față reprezintă un asemenea caz de excepție, în care ,,se prevede altfel", astfel încât sentința nr. 1799/2013 a Tribunalului Specializat C. constituie un veritabil titlu executoriu, pornind de la prevederile legale ale art. 7208din vechiul Cod de procedură civilă, pe deplin aplicabil hotărârii judecătorești pronunțate sub imperiul vechiului Cod de procedura civila.
Totodată, intimata a mai arătat că este neîntemeiata solicitarea de lămurire a titlului executoriu, respectiv sentința civila nr. 1799/2013. In speța nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 711 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila, intrucat nu sunt necesare "lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu", dispozitivul sentinței civile nr. 1799/2013 fiind clar.
Intimata a mai susținut că sunt neîntemeiate susținerile contestatoarei potrivit cărora instanța a obligat contestatoarea la plata către intimata de astăzi a unui debit principal de 2.102.988,66 lei, suma care nu are corespondent in cea solicitata de reclamanta de la vremea respectiva, S.C. G. 4 I. S.A., aceasta cerând, pe calea acțiunii introductive, suma de 1.851.437,94 lei cu titlu de debit principal..." (pag. 3).
Soluția pronunțata de instanța de fond in ceea ce privește debitul principal este corecta, întrucât pe parcursul derulării litigiului a devenit scadenta si ultima rata a debitului datorat de parata, iar intimata și-a majorat câtimea pretențiilor si a timbrat corespunzător, astfel ca in mod neîntemeiat se susține ca "instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut".
După cum rezulta din considerentele sentinței nr. 1799/2013, instanța de fond si- a motivat soluția de acordare a sumei majorate pretinsa de reclamanta: "Prin inscrisul înregistrat la data de 01 februarie 2013 la dosarul cauzei (fila 75), reclamanta a procedat la mărirea câtimii obiectului cererii cu suma de 266.302,4 lei, inclusiv TVA, echivalentul sumei de 50.000 de euro, reprezentând cea de-a opta transa devenita scadenta la data de_, precum si a dobânzii legale aferente debitului principal, incepand cu data de_ si pana la data achitării integrale a acestui debit. Aferent acestei cereri a fost depusa completarea taxei judiciare de timbru cu suma de 2663,02 lei, potrivit ordinului de plata nr. 962/2013 de la fila 90." (pag. 5 din hotărâre).
Intimata mai arată cp titlul executoriu este clar si nu necesita lămuriri nici in ceea ce privește dispoziția de obligare a paratei la plata dobânzii.
Sunt neintemeiate susținerile potrivit cărora dispozitivul hotărârii nu ar fi clar in ceea ce privește dobânda, pe motiv ca "instanța nu face un calcul al acestei sume, ci se mărginește a indica ca, contestatoarea datorează aceasta dobânda de la data scadentei, astfel cum reiese din Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere incheiat la data de_ si pana la plata integrala a debitului...", (pag. 3 din contestație).
Nu se poate pretinde instanței sa calculeze dobânda, aceasta fiind atribuția executorului judecătoresc, care efectuează calculele corespunzătoare la data punerii in executare a hotărârii.
De altfel, nici nu era posibil ca la data pronunțării hotărârii sa fie calcula intreaga suma datorata cu titlu de dobânda, cată vreme nu era cunoscut momentul efectuării plații de către parata. Un astfel de calcul, la data pronunțării hotărârii, era inutil, intrucat oricum dobânda ar fi trebuit recalculata raportat la data punerii in executare a sentinței.
In condițiile in care instanța a făcut referire la data scadentei "astfel cum reiese din Actul adițional nr. 3/_ " este evident ca a avut in vedere datele scadente pentru fiecare transa (cum au fost stabilite in Actul adițional), si nu o singura data scadenta, cum in mod greșit afirma contestatoarea. Prin urmare, nici sub acest aspect dispozitivul hotărârii nu necesita lămuriri, fiind clar.
De asemenea, intimata a arătat că nu prezintă relevanta terminologia utilizata de instanța dobânda remuneratorie. Indiferent de denumire, dobânda legala remuneratorie sau dobânda legala penalizatoare, este incontestabil ca parata datora dobânda reclamantei, in condițiile in care nu si-a indeplinit obligația de a achita debitul principal la datele scadente convenite de parti prin Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere incheiat la data de_ .
Reclamanta, atât prin acțiunea inițiala, cat si cu ocazia majorării câtimii pretențiilor a solicitat dobânda legala in sens larg, fara a preciza daca este dobânda remuneratorie sau penalizatoare. Or, potrivit dispozițiilor O.G. nr. 13/2011, atât dobânda remuneratorie, cat si cea penalizatoare sunt incluse in noțiunea de dobânda legala.
Intimata a mai arătat că în opinia sa, prin utilizarea noțiunii de dobânda remuneratorie, instanța de fond a săvârșit cel mult o eroare materiala, care nu afectează fondul dreptului, dobânda fiind datorata de parata indiferent de denumire.
Contestatoarea L. P. H. - U. T. G. & C. KG G. prin răspunsul la întâmpinare
a arătat că în ceea ce privește susținerile intimatei de astăzi referitoare la legalitatea procedurii de executare silită, acestea nu au legătură cu prezenta cauză, obiectul dosarului de față fiind o contestație la executare raportată la clarificarea pretinsul titlu executoriu, care, în mod vădit, astfel cum a relevat în cadrul cererii introductive și cum va detalia și în cele ce urmează, nu este clar în ceea ce privește înțelesul, întinderea și aplicarea sa, motiv pentru care întreaga procedură de executare efectuată în baza respectivului act nu poate fi decât netemeinică și nelegală, impunându- se anularea sa. Discuțiile privitoare la legalitatea sau nelegalitatea executării silite efectuate doar pe baza minutei unei sentințe fac obiectul altei contestații la executare formulată de subscrisa, contestație întemeiată pe dispozițiile art. 711 alin. (1) Cod procedură civilă, iar nu pe dispozițiile art. 711 alin. (2). cum este cazul contestației de față.
Totuși, cu privire la această chestiune, contestatoarea a arătat că își menține punctul de vedere potrivit căruia procedura executării silite nu se putea încuviința, arătând că afirmația intimatei de la punctul 1. lit. c) din întâmpinarea depusă este o afirmație total lipsită de temeinicie și de logică.
Contestatoarea a solicitat instanței să constate că tocmai împrejurarea că hotărârea a cărei minută a fost pusă în executare nu fusese redactată, este un fapt ce umbrește mai mult înțelesul, întinderea și aplicabilitatea minutei ce, oricum, este totalmente neclară.
Pe de altă parte și considerentele sentinței în discuție sunt total lipsite de claritate și rigoare logică și juridică. De asemenea, era evident, că până la momentul judecării prezentei contestații, sentința urma să fie redactată, fapt care s-a și întâmplat (la data de_ ).
In ceea ce privește afirmația intimatei cum că solicitarea de lămurire a titlului executoriu ar fi neîntemeiată, contestatoarea a arătat că și această susținere nu are vreun fundament. Astfel cum recunoaște și intimata de astăzi prin întâmpinarea depusă
S.C. G. 4 I. S.A. a solicitat în primă instanță obligarea contestatoarei la plata sumei de 1.851.437,94 lei, reprezentând, în opinia sa, contravaloarea a 7 din totalul celor 8 tranșe prevăzute în Actul Adițional nr. 3 din data de_ .
Ulterior (la_ ), reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul măririi câtimii obiectului cererii cu suma de 266.302,4 lei, inclusiv T.V.A., echivalentul sumei de 50,000 de euro, reprezentând cea de-a opta tranșă, devenită, intre timp, scadentă. Față de această situație, cererea introductivă din cadrul Dosarului_ a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial C. la data de_ . Din Actul Adițional nr. 3 din data de_ reiese, fără dubiu, că cea de-a șaptea tranșă din suma avută în vedere devenea scadentă abia la data de_, deci, ulterior înregistrării cererii de chemare în judecată. Prin urmare, această a șaptea tranșă nu putea fi, în mod temeinic și legal, solicitată la data introducerii cererii de chemare în judecată și nici nu a fost ulterior solicitată printr- o eventuală precizare.
Mai mult, suma de 1.851.437,94 lei, reprezentând, în opinia sa, contravaloarea a 7 din totalul celor 8 tranșe prevăzute în Actul Adiționai nr. 3 din data de_, nu reprezintă suma celor 7 tranșe în discuție. Astfel, adunând valoarea celor 7 tranșe reiese un total de 1.864.116,8 lei, sumă ce, în mod evident, nu corespunde celei de 1.851.437,94 lei, solicitată de reclamanta de la vremea respectivă.
De asemenea, debitul principal la care a fost obligată contestatoarea, în cuantum de 2.102.988,66 lei nu corespunde sumei totale avută în vedere de Actul Adițional nr. 3 din data de_, act ce prevede un total de 1.718.080 lei, la care se adaugă T.V.A., rezultând un total de 2.130.419,20 lei, sumă ce, din nou, nu corespunde celei solicitate de S.C. G. 4 I. S.A..
Prin urmare, este evident că acesta este tocmai unul dintre motivele pentru care a solicitat lămurirea minutei ce a fost pusă în executare, câtă vreme aceasta face trimitere tocmai la dispozițiile actului adițional mai sus indicat, iar instanța de fond acordă altceva decât se putea cere în baza respectivului act adițional.
În ceea ce privește dobânda la care a fost obligată prin minuta (sentința) a cărei lămurire a solicitat-o, contestatoarea a arătat că aceasta face, din nou, trimitere la Actul Adițional nr. 3 din data de_, stabilind că respectiva dobândă urmează a fi calculată începând cu data scadenței ce rezultă din actul adițional analizat. În cuprinsul Actului adițional nr. 3 din data de_ nu se regăsește o data de scadență, ci, se convine asupra unei plăți eșalonate în 8 tranșe de câte 50.000 euro a unei sume de 400.000 euro, fiecare tranșă având o scadență separata, unele dintre ele fiind scadente chiar mult după introducerea acțiunii ce a făcut obiectul Dosarului nr._ . Prin urmare, este evident că dobânda avută în vedere de instanță nu poate fi calculată prin raportare Ia 8 date de scadență, din moment ce, astfel cum am subliniat, suma acordată de instanță nu corespunde totalului celor 8 tranșe, prin urmare, neputându-se împărți suma acordată în 8 tranșe egale de 50.000 de euro, astfel cum prevede Actul adițional nr. 3 din data de_ iar dobânda să fie calculată pentru fiecare tranșă în parte raportata la data scadenței fiecăreia.
In ceea ce privește natura dobânzii stabilite de instanța de fond, contestatoarea a arătat că susținerea intimatei de astăzi din cuprinsul întâmpinării depuse, cum că obligarea sa la plata dobânzii remuneratorii ar fi doar o eroare materială, nu sunt întemeiate, raportat la cele reținute de instanța de fond în cuprinsul considerentelor, și anume, că " dispune obligarea pârâtei și la plata dobânzii legale remuneratorii prevăzute de art. 3 alin. fi) din OG 13/2011" (penultimul alineat al considerentelor, pag. 8 din sentință). Art. 3 alin. (1) din O.G. 13/2011 stipulează că rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, prin urmare, este evident că instanța de fond a dispus obligarea contestatoarei la plata dobânzii remuneratorii și că nu este vorba despre o eroare materială. Cu toate acestea, instanța a dispus obligarea contestatoarei la plata dobânzii legale remuneratorii aferente debitului principal de la data scadenței, astfel cum reiese din Actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere
încheiat la data de_ și până la plata integrală a debitului, or, dobânda remuneratorie este definită de O.G. 13/2011 drept "dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației". Este, prin urmare, imposibil ca contestatoarei să fie obligată la plata unei dobânzi remuneratorii pentru perioada calculată de la scadența obligației și până la plata efectivă a datoriei, câtă vreme, de însăși natura dobânzii remuneratorii este faptul că aceasta este datorată pentru perioada anterioară scadenței.
In lumina celor mai sus arătate, este evident că dispozitivul analizat este totalmente lipsit de rigoare și precizie, nu doar juridică, dar și logică, neputându-se efectua o temeinică și legală procedură de executare siliră în baza sa, motiv pentru care se impune admiterea contestației, astfel cum a fost formulată și să dispună lămurirea sentinței civile cu nr. 1799/2013 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul nr._ și, pe cale de consecință, să anuleze actele de executare efectuate în Dosarul execuțional nr. 574/_ al S.C.P.E.J. M. Și Asociații, ce nu corespund noului conținut lămurit al acestei sentințe.
Ulterior, prin precizarea cererii de chemare în judecată din data de 31 octombrie 2013, contestatoarea L. P. H. U. T. G. & CO KG G. a înțeles să revină și să solicite doar lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 1799/2013 pronunțată în_ de către Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ întemeiată pe prevederile art. 2811din vechiul Cod de procedură civilă.
Raportat la această ultimă precizare de acțiune, completul inițial învestit cu soluționarea cererii, nou Directe 8, a trimis cauza spre competentă soluționare completului de judecată care a soluționat inițial dosarul nr._, respectiv Directe 12.
Analizând strict cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 1799/19 iunie 2013 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul reține următoarele:
Deși a pornit inițial ca o acțiune întemeiată pe dispozițiile noului Cod de procedură civilă, raportat la precizarea contestației la executare din data de 31 octombrie 2013, tribunalul reține că cererea dedusă judecății, privind lămurirea dispozitivului unei hotărâri pronunțate pe baza vechiului Cod de procedură civilă, nu poate fi soluționată decât în temeiul vechiului Cod de procedură civilă, fiind o cerere incidentală pronunțată în cadrul unui proces civil, având în vedere și dispozițiile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă.
Astfel, potrivi art. 2811alin. 1 C.p.c. în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Prin sentința civilă nr. 1799/19 iunie 2013 a Tribunalului Specializat C. pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată și precizată de reclamanta S.C. G. 4 I. S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. L. P. H. U. TIEFAU G. & C. KG, și, în consecință
A fost obligată pârâta la plata sumei de 2.102.988,66 de lei cu titlu de debit principal în favoarea reclamantei, precum și la plata dobânzii legale remuneratorii aferente acestui debit de la data scadenței, astfel cum reiese din actul adițional nr. 3/_ la acordul de asociere încheiat la data de_ și până la plata integrală a debitului.
De asemenea, pârâta a fost obligată la plata sumei de 38.441,34 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
În susținerea cererii de lămurire a dispozitivului, pârâta S.C. L. P. H. U. TIEFAU G. & C. KG, a arătat că a solicitat lămuriri în ceea ce privește dobânda la care a fost obligată de instanța de fond, respectiv lămurirea naturii dobânzii, modului de calcul și a datei de la care se calculează.
Din cuprinsul dispozitivul sentinței, redat mai sus, rezultă că natura dobânzii a fost foarte clar stabilită, fiind vorba despre o dobândă remuneratorie astfel cum este aceasta definită de art. 3 alin. 1 din OG 13/2011 care reglementează și modul de calcul al acesteia, data scadenței este precis arătată în cuprinsul actului adițional nr. 3/_, fiind vorba despre opt tranșe egale a câte 50.000 de euro cu scadențele
indicate în mod expres începând cu_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ și cea de-a opta scadentă la_ . De asemenea, la data pronunțării hotărârii, raportat la precizarea de acțiune a reclamantei, precizare în conformitate cu care s-a și pronunțat hotărârea, toate cele opt tranșe au devenit scadente și au fost solicitate de către reclamanta G. 4 I. SA.
Astfel, cuantumul dobânzii legale nu este cuantificat în cuprinsul dispozitivului, însă este determinabil în funcție de scadența fiecărei rate din actul adițional nr. 3/2011 și de cuantumul fiecărei rate, fiind evident că diferența plătită deja de pârâtă este aferentă primei rate( respectiv diferența dintre 2.130.419,20 de lei cuprinsă în factura fiscală nr. 13121/_ și suma de 2.117.740,34 de lei pretinsă efectiv), iar ratele nr. 2-8 trebuie achitate integral, în acest mod urmând a fi calculată și dobânda legală.
Întrucât cuprinsul dispozitivului este suficient de lămuritor sub aspectul modului de calcul al dobânzii legale, în temeiul art. 2811C.p.c. tribunalul va respinge cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 1799/_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
Respinge cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 1799/_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ formulată de pârâta
S.C. L. P. H. U. TIEFAU G. & C. KG, cu sediul procesual ales la Cab. Av. Urcan Ciprian situat în C. -N., Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 150 ap. 95, jud. C. în contradictoriu cu reclamanta SC G. 4 I. SA, cu sediul în C. -N., str. L. nr. 5A, jud. C. .
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 09 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. H. N. N.
Red. DH/tehnored. LU 4 ex/_
| ← Decizia civilă nr. 1052/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 249/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
