Sentința civilă nr. 1365/2013. Acțiune în pretenții comerciale
Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.1365
Ședința publică din data de 10 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: M. C. B.
GREFIER: A. V.
Pe rol fiind acțiunea formulată de reclamanta SC R. B. S. prin lichidator judiciar A. C. S. împotriva pârâților CONSILIUL LOCAL AL M. UI D., M. D. și P.
M. UI D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul lichidatorului judiciar al societății reclamante, d-nul practician în insolvență Sorin Turbuțan și reprezentantul pârâților, d-nul avocat Aurel Bujiță, cu împuternicire avocațială există la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la data de 22 aprilie 2013 s-a depus la dosar o cerere de repunere pe rol a cauzei.
Reprezentantul pârâților solicită să i se comunice cererea de repunere pe rol a cauzei și lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință despre conținutul acesteia.
Instanța, la cererea reprezentantului paratilor și cu acordul reprezentantului reclamantei lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâților să studieze cererea de repunere pe rol a cauzei.
La apelul nominal făcut la a doua strigare a cauzei, se constată aceeași prezență.
Instanța învederează reprezentantului reclamantei că la unul din termenele anterioare de judecată i s-a pus în vedere să prezinte și actul adițional la contractul de concesiune, pretins a fi încheiat la data de 05 iunie 2008.
Reprezentantul reclamantei menționează că acest înscris nu a fost găsit în evidențele societății, acesta există cu siguranță dar încă nu s-a găsit.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de repunere pe rol a cauzei.
Reprezentantul pârâților consideră că, în condițiile în care nu s-au depus la dosar toate înscrisurile solicitate de instanță ar trebui respinsă cererea de repunere pe rol a cauzei. În măsura în care se suține că nu există înscrisul respectiv, consideră că s-ar putea trece peste acest aspect dacă partea adversă susține că nu se folosește de acel înscris și în această nu s-ar opune repunerii pe rol a cauzei.
Reprezentantul reclamantei arată ca în măsura în care se apreciază necesar să se mai identifice documentul la care s-a făcut înainte referire, întrucât el există cu siguranță în arhiva societății, va mai face demersuri in acest sens.
Reprezentantul pârâților consideră că față de temeiul de drept invocat de reclamantă prin cererea de repunere pe rol a cauzei, actul respectiv nu mai prezintă nici un interes și arată că nu se opune repunerii pe rol a cauzei.
Instanța dispune repunerea pe rol a cauzei, având în vedere precizarea făcută în cuprinsul cererii de repunere pe rol de către reclamantă și anume aceea că își întemeiază în mod cert acțiunea pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, având în vedere de asemenea și faptul că motivul pentru care s-a dispus suspendarea judecării cauzei în ședința publică din 18 ianuarie 2013 a fost tocmai acest aspect și anume că a lipsit această precizare fermă a temeiului juridic invocat, în condițiile în care reclamanta a invocat principiul îmbogățirii fără justă cauză prin cererea formulată, dar din cuprinsul acesteia nu era foarte evident că se intemeiaza pe acest temei juridic câtă vreme s-au făcut referiri și la o potențială acțiune în raspundere contractuală. Având în vedere faptul că reclamanta a fixat clar cadrul procesual, indicând temeiul juridic, respectiv îmbogățirea fără justă cauză, instanța apreciază că se impune măsura repunerii cauzei pe rol.
În raport de temeiul juridic invocat de reclamantă, instanța învederează că prin întâmpinarea depusă la dosar de către pârâți au fost invocate mai multe excepții: excepția necompetenței Tribunalului Specializat C. în judecarea prezentei acțiuni, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. municipiului D. și Consiliul local D., excepția privind caracterul subsidiar al acțiunii și excepția prescripției dreptului la acțiune și acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate.
Reprezentantul pârâților arată că față de precizarea temeiului de drept, nu mai susține excepția necompetenței Tribunalului specializat C. în judecarea prezentei acțiuni.
Susține excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. municipiului D.
și Consiliul local D. . Având în vedere principiul îmbogățirii fără justă cauză, consideră că nu au calitate procesuală pasivă nici Consiliul local D., nici P. M. ui D., deoarece sunt autorități care nu au patrimoniu și nu se pot îmbogăți.
Susține excepția caracterului subsidiar al acțiunii, menționând că acțiunea, având la bază îmbogățirea fără justă cauză, este o acțiune cu caracter subsidiar, aplicabilă doar atunci când partea nu are la dispoziție orice alt mijloc de recuperare a pierderii suferite.
De asemenea, reprezentantul pârâților susține excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei. Arată că din actele depuse în probațiune de către reclamantă, pretinsele cheltuieli efectuate de aceasta și de care ar fi beneficiat M. D. datează din anul 2007, iar acțiunea a fost introdusă la Tribunalul Specializat C. în data de 26 septembrie 2012. Chiar dacă termenul de prescripție ar fi început să curgă din data de 25 septembrie 2008, când Consiliul local al municipiului D. a informat-o de inopozabilitatea actului adițional la contractul de concesiune vis-à-vis de această autoritate, reclamanta ar fi avut suficient timp să încerce să își valorifice pretențiile, indiferent de mijlocul procesual ales, însă a decis să acționeze după o perioadă de timp în care a metamorfozat pretinsul său drept într-o eventuală obligație naturală. Consideră că termenul de prescripție al dreptului la acțiune este împlinit, indiferent dacă se au în vedere dispozițiile Decretului nr.167/1958 ori prevederile art.19 și art.11 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Reprezentantul pârâților solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de
judecată.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei,
reprezentantul acesteia consideră că acțiunea nu este prescrisă întrucât între părți au existat acte de chemare în judecată anterior intrării în procedură insolvență.
În ceea ce privește excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul local D. și P. municipiului D., arată că este de acord cu admiterea excepției.
În ceea ce privește excepția caracterului subsidiar al acțiunii, lasă soluționarea acesteia la aprecierea instanței.
Judecătorul sindic constată că Tribunalul Specializat C. este competent general, teritorial și material să soluționeze prezenta cauză.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul local D. și P. municipiului D., având în vedere temeiul juridic invocat de către reclamantă și anume, îmbogățirea fără justă cauză, temei în baza căruia doar persoanele al căror patrimoniu s-a îmbogățit au calitatea de creditor în raportul juridic obligațional născut prin faptul juridic licit, nu și terțe persoane si, ca urmare, doar acestea au calitate procesuală pasivă, or in speta pretinsa imbogatire s-a facut pe seama M. ui D. .
Constată că excepția caracterului subsidiar al acțiunii are mai degrabă natura unei apărări de fond și o califică ca atare și reține cauza în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului la acțiune al reclamantei.
T R I B U N A L U L
Prin cererea formulată la data de 26 septembrie 2012, reclamanta SC R. B. S.
, prin lichidator A. C. S., a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL AL M. UI D., M. D. și P. M. UI D., prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului M. ui D. la restituirea cheltuielilor efectuate de reclamantă în colaborare cu SC MONOBLOC CONSTRUCT S., în valoare de 697.740,68 lei - justificate prin facturi fiscale și ordine de plată, la care se adaugă contravaloarea lucrărilor efectuate de SC R. B. S. în regie proprie, în valoare de 824.000 euro, echivalentul in lei la cursul BNR din data formulării prezentei cereri, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de_ între Consiliul Local al
M. ui D., reprezentat prin dl Ungur Ioan, având funcția de primar, în calitate de concedent, pe de o parte, și SC Monobloc Construct S. în calitate de concesionar, pe de altă parte, a fost încheiat contractul de concesiune nr. 7/21009, avand ca obiect exploatarea unui teren situat în Mun. D., str. Al. Szapos, F. N., în conformitate cu obiectivele concedentului.
La data de_, între părți a fost încheiat contractul de asociere nr. 017, având ca obiect efectuarea lucrărilor pentru construirea Ansamblului Comercial Multifuncțional D. în baza acestui contract, reclamanta efectuand lucrări în colaborare cu SC Monobloc Construct S. până la data de_ . Prin contractul de cesiune nr. 02/_, SC Monobloc Construct S., în calitate de cedent, a transmis către reclamantă, în calitate de cesionar, totalitatea drepturilor și obligațiilor pe care le avea în virtutea contractului de concesiune nr. 7/21009, încheiat la data de_ cu Consiliul Local D. . Ca urmare a încheierii contractului de cesiune, intre partile contractului de concesiune (Consiliul Local al Mun. D. și SC Monobloc Construct S. ) a fost
încheiat actul adițional nr. 14180, având ca obiect modificarea art. I. pct. 1.2 din contractul de concesiune, în sensul înlocuirii concesionarului SC Monobloc Construct S. cu SC R. B. S.
.
In baza acestui act adițional, semnat de dl Ungur Ioan în calitate de primar, reprezentând Consiliul Local al Mun. D., reclamanta a preluat drepturile și obligațiile pe care le avea SC Monobloc S. în calitate de concesionar, am prestat munci și servicii, a efectuat lucrări și a făcut investiții în valoare totală de 697.740,68 lei, sumă care a fost achitată către terți, iar suma de 824.000 Euro, echivalent a 3.541.881,6 lei la cursul BNR din data de_ de 1 EUR= 4,2984 lei, reprezintă contravaloarea lucrărilor realizate de reclamantă în regie proprie.
Reclamanta mai arată că este în prezența unei situații în care aparențele sunt creatoare de drept, având în vedere că s-a născut un raport juridic obligațional între M. D. și SC R. B. S., cu obligația pentru prima de a întoarce cheltuielile efectuate de reclamantă în derularea unui contract pe care aceasta din urmă a crezut-o valabilă și legală.
Reclamanta mai arată că a efectuat toate lucrările/fazele incipiente ale construcției, întârzierile imputate societății în executarea contractului nu-i aparțin, din moment ce acestea au fost datorate descoperirii sitului arheologic și ulterior descărcării de sarcina arheologică, certificat eliberat de M. ul Culturii și cultelor. Intârzierea cauzată de aceste împrejurări a fost notificată Consiliului Local, care a aprobat prin dl primar Ungur Ioan prelungirea termenului de executare a contractului.
La data de_, prin hotărârea nr. 101 a Consiliului Local al M. ui D., a fost aprobată încetarea contractului de concesiune nr.7/21009/_ încheiat între Consiliul Local al Mun. D. și SC Monobloc Construct S., din cauza nerespectării clauzelor contractuale, neluând însă în considerare actul adițional încheiat la acest contract în data de_, care prevedea că în locul concesionarului SC Monobloc Construct S. va fi parte SC R. B. S. . Întrucât, prin notificarea încetării contractului de concesiune pe baza hotărârii nr. 101 din data de_ a Consiliului Local al M. ui D., s-a adus la cunoștința SC Monobloc Construct S. că actul adițional prin care parte contractantă în locul acesteia a devenit SC R. B. S. nu este inopozabil concedentului, acesta nu putea constitui temei juridic pentru îndeplinirea lucrărilor de către SC R. B. S., reclamanta încrezându-se cu bună-credință în valabilitatea unui act care a creat aparența înșelătoare a veridicității.
Reclamanta a mai arătat că își fundamentează prezenta acțiune pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, fiind in opinia sa intrunite toate condiile materiale si juridice in acest sens.
Pârâții prin întâmpinarea formulată au invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C., arătând că asa cum a fost formulata, bazandu-se si invocând existenta unui contract de concesiune si solicitând restituirea cheltuieli rezultând din executarea acestui contract administrativ, se impune a fi judecata de către secția mixta de contencios administrativ, conflicte de munca si asigurări sociale a Tribunalului C., fiind incidente prevederile art. 66 din O.U.G/ nr. 54/2006.
Pârâții au mai invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului si consiliului local daca acțiunea este calificata ca fiind bazata pe îmbogățirea fara justa cauza, intrucat calitate procesuala pasiva are doar paratul îmbogățit in dauna reclamantului păgubit, in acest caz doar municipiul D. .
De asemenea, pârâții mai invocă și excepția privind caracterul subsidiar al actio de in rem verso, arătând că insasi reclamanta invoca raportul juridic contractual rezultat din încheierea contractului de concesiune de bunuri si a actului adițional la acesta prin aplicarea principiului error communis facit jus, in aceasta situație eroarea pârtii fiind creatoare de drept, adică fiind pusa exact in aceeași situație ca si atunci când toate normele de competenta ale autorităților ar fi fost respectate.
Prin aceeași întâmpinare, pârâții au invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, arătând că pretinsele cheltuieli efectuate de reclamanta si de care ar fi beneficiat M.
D. datează din anul 2007, iar acțiunea a fost introdusa la Tribunalul Specializat C. in data de_ . Principiul Nemo censetur ignorare legem este pe deplin aplicabil, astfel incat reclamanta nu poate invoca faptul ca a luat la cunoștința de eroarea acesteia, eroare creatoare de drept in opinia ei, in data de_, când Consiliul Local al M. ui D. a informat-o pe inopozabilitatea actului adițional la contractul de concesiune vis-a-vis de aceasta autoritate. Cu toate acestea, chiar daca termenul de prescripție ar fi inceput sa curgă din data de_, cele învederate anterior privitor la prescrierea dreptului la acțiune ar ramane aplicabile. Reclamanta ar fi avut suficient timp sa incerce sa isi valorifice pretențiile, indiferent de mijlocul procesual ales, insa a decis sa acționeze după o perioada de timp care a metamorfozat pretinsul sau drept intr-o eventuala obligație naturala. Termenul de prescripție a dreptului la acțiune este implinit indiferent daca avem in vedere dispozițiile Decretului nr. 167/1958 ori prevederile art. 19 si 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, pârâții au arătat ca actiunea este neîntemeiata. Reclamanta s-a limitat la a cuantifica pretinsele sale pierderi patrimoniale, insa in fapt, aceasta a inceput intr- adevar sa execute lucrări, dar de la bun inceput acestea au fost sistate, astfel incat pârâtul M.
D. nu a dobândit pe nici o cale o valoare patrimoniala pe care sa acesta sa fie obligat sa o restituie. Din înscrisurile comunicate nu rezulta vreo dovada a efectuării unor lucrări in valoare de 824.000 Euro si nici nu aveau cum sa fie făcute astfel de lucrări de către reclamanta, fiindcă la data încheierii actului adițional erau sistate lucrările. In mod evident acțiunea reclamantei nu respecta cerințele art. 129 alin. 1 si nici ale art. 723 alin. 1 din Codul de procedura civila.
Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele
.
La data de_ s-a incheiat intre CONSILIUL LOCAL AL M. UI D. in calitate de concedent si SC MONOBLOC CONSTRUCT S. in calitate de concesionar contractul de concesiune nr.7/221009 din_, avand ca obiect exploatarea unui teren situat in municipiul
D. str.Al.Szapos fn, in conformitate cu obiectivele concedentului si a PUD-ului aprobat prin HCL nr.9/_ pe o perioada de 49 ani (filele 28-33).
Ulterior, la data de_ SC MONOBLOC CONSTRUCT S. si reclamanta SC R. B.
S. au incheiat contractul de asociere nr.017/2007, avand ca obiect desfasurarea de activitati rentabile privind efectuarea lucrarilor pentru construirea Ansamblului Comercial Multifunctional
D. (filele 34-35).
Prin contractul de cesiune de creanta nr.02/_ cedentul SC MONOBLOC CONSTRUCT S. a transmis cesionarului SC R. B. S. totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care cedentul le avea in virtutea Contractului nr.7/21009 incheiat la data de_ cu Consiliul Local D. (fila 35).
Potrivit sustinerilor reclamantei, intre partile contractului de concesiune ar fi fost incheiat actul aditional nr.14180, avand ca obiect modificarea art.I pct.1.2 din contractul de concesiune, in sensul inlocuirii concesionarului SC MONOBLOC CONSTRUCT S. cu SC R. B.
S. . Acest act aditional nu a fost depus la dosarul cauzei, desi instanta a pus in vedere reclamantei sa prezinte inscrisul invocat.
Prin Notificarea nr.25570/_ emisa de Consiliul Local al M. ui D. catre SC MONOBLOC CONSTRUCT S., acesta din urma era informat ca incepand cu data de 25 septembrie 2008, contractul de concesiune nr.7/221009 din_ a incetat in urma adoptarii Hotararii de Consiliu Local nr.101/_ pentru nerespectarea clauzelor contractuale de catre concesionarul SC MONOBLOC CONSTRUCT S. . Prin aceeasi notificare se aducea la cunostinta concesionarului ca actul aditional nr.14180 la contractul nr.7/221009 din_ nu este opozabil concedentului, care nu a avut cunostinta de incheierea lui (fila 37).
Reclamanta a sustinut ca in baza contractelor anterior mentionate ar fi efectuat lucrari de sapatura manuala, paza si transport, inchiriere utilaje pentru transport pamant si ca ar fi avansat alte costuri privitoare la documentia de autorizare. In acest sens, au fost depuse inscrisurile de la filele 43-89. Dintre aceste inscrisuri, doar facturile fiscale nr.119/_, 104/_ si 93/_ sunt emise de SC G&T CREATOR S. pe seama reclamantei, fara a se face dovada achitarii acestora de catre reclamanta, iar ordinele de plata nr.1/_ si 2/1_ atesta plata de catre reclamanta a unor sume de bani in favoarea Primariei D., cu titlu de "cv.factura 490/_ "; si "cv.taxa timbru arhitectura";. Restul contractelor, a facturilor fiscale si a ordinelor de plata depuse la dosar privesc societatea SC MONOBLOC CONSTRUCT S. . Potrivit sustinerilor reclamantei, valoarea cheltuielilor pe care le-a efectuat, in colaborare cu SC MONOBLOC CONSTRUCT S., este de 697.740,68 lei, iar contravaloarea lucrarilor efectuate de aceasta in regie proprie este de 824.000 euro in echivalent in lei la cursul BNR.
Analizand exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de paratul M. D., instanta retine urmatoarele.
Potrivit prevederilor art.3 din Decretul nr.167/1958, incident in cauza potrivit art.6 al.4 din Noul Cod Civil, termenul de prescriptie al dreptului la actiune este de 3 ani si incepe sa curga, in cazul actio de in rem verso, de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atît paguba cît și pe cel care răspunde de ea, potrivit art.8 al.2 din acelasi act normativ.
In raport de temeiul juridic invocat de partea reclamanta, se observa ca in speta termenul de prescriptie al dreptului la actiune ar fi inceput sa curga de la data la care reclamanta a aflat despre adoptarea de catre Consiliul Local al municipiului D. a HCL nr. nr.101/_, prin care s-a decis incetarea efectelor contractului de concesiune nr.7/221009 din_, precum si despre imprejurarea inopozabilitatii actului aditional la acesta, invocate de concedent. La acel moment reclamanta, ca persoana pretins pagubita, ar fi trebuit sa cunoasca atat valoarea cheltuielilor pe care sustine ca le-ar fi efectuat pana la acel moment cat si pe cel care si-a marit patrimoniul pe seama autorului respectivelor lucrari executate, respectiv M.
D. . Or insasi reclamanta sustine prin cererea de repunere pe rol depusa la dosar la data de 22 aprilie 2013 ca "practic prin Notificarea nr.25570 din_ a Consiliului Local al M. ui D. ,
subcsrisa am luat la cunostinta de incetarea contractului de concesiune cu nr.7/21009";. Prin concluziile formulate pe exceptia prescriptiei dreptului la actiune, reclamanta nici nu a contestat ca termenul de prescriptie ar fi inceput sa curga de la acel moment.
Reclamanta a sustinut insa ca ar fi promovat anterior o alta cerere de chemare in judecata impotriva paratului, care a fost anulata ca urmare a neachitarii taxei judiciare de timbru ce a fost stabilita intr-un cuantum ce i-a depasit posibilitatile. La dosarul cauzei nu au fost depuse inscrisuri care sa confirme sustinerile reclamantei, nefiind nici macar indicat un numar de dosar in care a fost inregistrata respectiva cerere. Paratul nu a contestat insa acest aspect. Cu toate acestea, nu poate fi retinuta cauza de intrerupere a cursului prescriptiei prevazuta de art.16 al.1 lit.b din Decretul nr.167/1958, invocata de reclamanta, devreme ce potrivit prevederilor art.16 al.2 din acest act normativ, cursul prescriptiei nu este socotit intrerupt in acele situatii in care cererea de chemare in judecata este anulata, neprocandu-se efectul intreruptiv de prescriptie prevazut la alineatul 1.
Intrucat termenul de prescriptie al dreptului la actiune a inceput sa curga de la data de_ si nu au fost probate cauze de intrerupere sau suspendare a cursului prescriptiei, acesta s-a implinit la data de_, in timp ce prezenta actiune a fost introdusa abia la data de_, mult ulterior implinirii termenului de prescriptie.
Se impune si observatia ca la aceasta analiza a prescriptiei dreptului la actiune s-a avut in vedere temeiul juridic al actiunii invocat de reclamanta, respectiv faptul juridic licit al imbogatirii fara justa cauza. Acest temei juridic a fost de altfel aplicabil, in conditiile in care nu s-a facut dovada incheierii unui act aditional la contractul de concesiune, prin care sa fie inlocuit concesionarul SC MONOBLOC CONSTRUCT S. cu reclamanta SC R. B. S., asa cum s-a sustinut de catre reclamanta, iar reclamanta nu a dovedit nici realizarea opozabilitatii cesiunii de creanta debitorului cedat, prin notificare sau acceptare de catre debitor a acestei cesiuni. Chiar daca ar fi fost dovedit acest aspect, cesiunea nu putea privi decat drepturile concesionarului, nu si obligatiile acestuia, iar reclamanta a invocat unele drepturi proprii nascute din efectuarea unor lucrari de catre aceasta pe terenul aflat in concesiune, in beneficiul paratului.
In sfarsit, si daca s-ar fi analizat problema prescriptiei dreptului la actiune prin raportare la o eventuala actiune in raspundere contractuala, termenul de prescriptie ar fi fost implinit pana la momentul sesizarii instantei de judecata, intrucat acest termen ar fi inceput sa curga de la data efectuarii lucrarilor de care a beneficiat paratul, or acestea se situeaza, astfel cum s-a observat de catre parat, la nivelul anilor 2007-2008.
Pentru toate considerentele expuse, instanta constata ca este intemeiata exceptia prescriptiei dreptului la actiune, care va fi admisa, cu consecinta respingerii ca prescrisa a actiunii formulate in contradictoriu cu paratul M. D. .
Pentru motivele expuse in practicaua prezentei sentinte, a fost admisa in sedinta publica din data de_ si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor CONSILIUL LOCAL AL M. UI D. si P. M. UI D., astfel ca actiunea formulata in contradictoriu cu acesti parati va fi respinsa ca efect al admiterii acestei exceptii.
In temeiul art.274 Cod procedura civila, va obliga reclamanta, ca parte in culpa procesuala, sa plateasca paratului M. D. suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARASTE
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor CONSILIUL LOCAL AL
M. UI D. si P. M. UI D. .
Respinge actiunea formulata de reclamanta SC R. B. S. prin lichidator A. C.
S., cu sediul in C. N. str.Al.Vaida V. nr.2 ca./67 jud.C., in contradictoriu cu paratii CONSILIUL LOCAL AL M. UI D. si P. M. UI D., ambii cu sediul in D., str.1 Mai nr.2 jud.C., ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de paratul M. D. . Respinge ca prescrisa cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta SC
R. B. S. in contradictoriu cu paratul M. D., cu sediul in D., str.1 Mai nr.2 jud.C. .
Obliga reclamanta sa plateasca paratului M. D. suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din data de 10 mai 2013.
PRESEDINTE: GREFIER:
M. C. B. A. V.
Red./dact./MCB/LU/6ex/_
← Decizia civilă nr. 40/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Sentința civilă nr. 2977/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
---|