Sentința civilă nr. 150/2013. Excludere asociat
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.150/2013
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE - V. LAURA OROS GREFIER - A. VLAIC
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii cu privire la acțiunea formulată de către reclamanta SC R. S. împotriva pârâților G. G. O. și H. D. G., având ca obiect excludere asociat și a cererii reconvenționale formulată de către reclamanții reconvenționali G. G. O. și H. D. G. împotriva pârâtului reconvențional
R. M., având ca obiect excludere asociat.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 11 ianuarie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de azi.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea, înregistrată pe rolul acestui tribunal la_, reclamanta S.C. R.
S.R.L. a chemat in judecată pe pârâții G. G. O. și H. D. G., solicitând tribunalului ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună excluderea asociaților G.
G. O. și H. D. G. din acționariatul S.C. R. S.R.L. și implicit retragerea calității de administratori ai S.C. R. S.R.L, să se dispună ca S.C. R. S.R.L. să își continue activitatea ca societate cu răspundere limitată, având pe R. M. C. asociat unic, stabilind un termen de 15 zile de la pronunțarea hotărârii judecătorești pentru operarea modificărilor la Oficiul registrului Comerțului de pe langa Tribunalul Cluj, care în temeiul art. 720 indice 8 C.pr.civ. este executorie, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că excluderea asociaților ca remediu este consacrată de art. 1 al legii societăților comerciale, care statuează că persoanele fizice sau juridice se pot asocia în vederea efectuării de acte de comerț, precum si de art. 1020 Cod civil. Luarea in considerare a acestuia din urma conduce la interpretarea excluderii drept o reziliere parțiala a contractului de societate, având in vedere ca rezoluțiunea (rezilierea) unei convenții colective care da naștere unei persoane morale, nu poate sa fie pronunțată decât împotriva celui care și-a violat angajamentele. Asociații care paralizează organele statutare, făcând imposibilă întrunirea lor legala si exprimarea voinței juridice a societății, conduc la nefuncționarea societății in vederea efectuării de acte de comerț. În această situație se găsesc asociații pârâți, care refuza să participe la adunările asociatilor ori nu sunt de găsit, in condițiile în care, în lipsa lor, nu se poate întruni cvorumul necesar pentru luarea deciziilor. Convocările regulat făcute la domiciliile asociaților pârâți, indicate in actul adițional la statutul societății comerciale R. S.R.L. au rămas fără rezultat, astfel încât se poate deduce tendința de perpetuare a comportamentelor sau
situațiilor asociaților pârâți și în consecința, imposibilitatea întrunirii cvorumului legal având ca implicații paralizarea activității societății R. S.R.L.
Reclamanta a mai arătat că asociații pârâți au avut cunoștință de faptul că societatea R. S. a participat cu proiectul Tehnologie inovativă de realizare a structurilor celulare bazaltice, care a fost selectat pentru finanțare la competiția POS- CCE O 2.1.1 - 2009.1. Astfel, reclamanta este in situația în care nu poate să desemneze persoana imputernicită să semneze contractul de finanțare datorită lipsei cvorumului necesar pentru luarea deciziilor, această situație paralizând activitatea societății.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 79 si art. 126 din Legea nr. 31/1990.
Prin precizarea de acțiune depusă la dosar la_, reclamanta a solicitat excluderea asociaților G. G. -O. și H. D. -G. din acționariatul S.C. R.
S.R.L. și implicit retragerea calității de administratori ai S.C. R. S.R.L., urmând ca părțile sociale deținute de aceștia și anume cele 12 părți sociale să fie cesionate în favoarea asociatului R. M. C., acesta devenind asociat unic și administrator, fiindu-le totodată retras dreptul de semnătură al acestora pentru operațiuni in conturile bancare ale SC R. S.
În motivare, reclamanta a arătat că predominanta interesului societății este singura care poate justifica ruptura egalității intre asociați si îndepărtarea unora dintre ei. Acesta predominanta privește pe asociații G. G. O. si H. D. G., care au intrat in societate in urma unei cesiunii a 6 parti sociale pentru fiecare din cei doi din partea asociaților si fondatorilor (art. 6 al.1 din Legea 31/1990, republicata) R.
M. C. si R. Oelia S. . In acest caz, consimțământul la excludere poate fi considerat ca implicit, intrucat insasi originea contractuala a dreptului asociatului conduce la admiterea valabilității clauzelor de excludere. Se poate constata existenta unei situații de iminenta a dizolvării societății, de paralizie a funcționarii ei, care sa nu poate fi evitata decât prin excluderea asociaților aflați la originea ei.
Pe fondul unor neînțelegeri anterioare dintre asociatul R. M. si cei doi asociați din Z., fata de strategia care trebuie urmata de societatea din C. -N., respectiv restrângerea si lichidarea activității de comerț cu produse metalurgice (unde pe langa faptul ca s-a diminuat drastic cererea pe aceasta piața, competiția intre societăți cu același profil este foarte mare) si abordarea unor activități productive si/sau inovative, neînțelegeri ce au culminat cu boicotarea proiectului depus pentru finanțare. Despre acest proiect asociații din Z. au fost infomati verbal. Anterior acestui proiect acceptat la finanțare, SC R. S. a mai depus la diferite competiții proiecte de cercetare in parteneriat cu alte societăți, proiecte care nu au fost accepatate la finanțare si despre care asociații din Z. au fost informați. Situația trebuie apreciata din perspectiva faptului ca asociații G. G. O. si H. D. G. si-au pierdut, in mod obiectiv, dorința de a face parte dintr-o colectivitate care urmărește un tel comun, pe care asociații menționați ii boicotează prin neprezentarea sau precizarea in scris a poziției fata de punctele arătate un ordinea de zi a convocatorului, iar împrejurările menționate sunt extrem de utile pentru constatarea acestei situații.
Asociații si administratorii G. G. O. si H. D. G. nu au respectat prevederile art.70, ai. 2 din legea 31/1990, republicata privind obligativitatea participării la toate adunările societății, deși au fost convocați in mod repetat prin scrisori cu confirmare de primire si e-mail, paralizând activitatea societății. Or, excluderea este ocazionata tocmai de absenta de la intrunirea organelor statutare, care provoacă sau intretine imposibilitatea continuării activității societății sau
efectuării de acte de comert(in speța contractul), oglindind in mod cert dispariția intenției speciale care i-a determinat pe asociați sa incheie contractul de societate.
In ce privește cotele-parti ce s-ar reveni din patrimoniul social, mai corect din activul net, proporțional cu participarea asociaților din Z. la capitalul social, s-a făcut propunerea (oferta) către asociații G. G. O. si H. D. G. (transmisa prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire), care cuprinde atât creanțele SC R. S. către SC Metalica Corn Prod S. Z. si SC Antex Impex S. Z. (la care sunt asociați si administratori numai G. G. O. si H. D. G. ) cat si oferta asociatului R. M. către asociații G. G. O. si H. D. G. . In evaluarea indemnizarii din propunerea (oferta) s-a cerut punctul de vedere al asociaților din Z. privind despăgubirea cf. prevederilor art. 80 din Legea 31/1990 republicata, care trebuie acordata de asociații din Z. către SC R. S. pentru distrugerea automobilului achiziționat de societate in decembrie 2004 si avariat grav in accident de circulație in ianuarie 2008. Autoturismul a fost folosit in exclusivitate de asociații din Z. . Aceasta despăgubire nu a fost cuprinsa in evaluarea indemnizarii. (Certificat de înmatriculare, Certificat de radiere, Certificat de distrugere autoturism). Conform art.193 al. 3 din legea 31/1990, republicata s-a intocmit Procesul-Verbal nr. 25/_ prin care s-a decis aprobarea ordinii de zi din Convocator nr. 24/_, convocator ce a fost transmis a doua oara asociaților cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G. au depus la dosar la termenul de judecată din_, întâmpinare și cerere reconvențională, prin care au solicitat respingerea cererii de excludere a pârâților din acționariatul S.C. R. S.R.L, si respingerea cererii de retragere a calității de administratori ai S .C. R. S.R.L., ca fiind inadmisibilă, si respectiv, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună excluderea din societatea comercială R. S.R.L. a asociatului R. M. C.
, în temeiul art. 222 alin. 1, lit. d, din Legea 31/1990, să se dispună cu privire la structura participării la capitalul social a celor doi asociați: G. G. O. și H. D.
G., în temeiul art.223, alin.3, din Legea 31/1990, să se dispună antrenarea răspunderii asociatului și administratorului R. M. C., cu privire la pierderile societății precum și stabilirea valorii sumei de bani la care asociatul R. M. C. are dreptul, limită care va fi stabilită conform situației financiare a societății la data de_, în temeiul art. 224 din Legea 31/1990.
În motivare, pârâții-reclamanți reconvenționali au arătat că cererea de excludere formulată de asociatul R. M. C., așa cum a fost precizată ea aceasta este inadmisibilă. Astfel, temeiul de drept pe care îl invocă reclamantul nu are nici o legătură cu cererea de excludere, art. 79 stabilind interdicția asociatului care, într-o operațiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societății, de a participa la deliberarea sau luarea deciziei privind acea operațiune. Art. 126 stabilește de asemenea o interdicție care vizează de această dată acționari care au calitatea de membrii a consiliului de administrație, directoratului, sau consiliului de supraveghere. În realitate temeiul juridic în baza căruia poate fi cerută excluderea unui asociat dintr-o societate cu răspundere limitată este dat de art. 222, alin. 1, din Legea 31/1990. Acest articol reglementează patru cazuri în care unul sau mai mulți asociați pot cere excluderea celorlalți. Deși au existat în doctrină păreri conform cărora enumerarea cuprinsă în art.222, alin. l, este doar enunțiativă, aderă la viziunea jurisprudenței și a unei părți semnificative a specialiștilor în domeniu potrivit căreia cauzele de excludere stabilite în art.222, alin. l, sunt de strictă interpretare și aplicare. Astfel a decis înalta C. e de Casație și Justiție a României prin decizia nr.3871/2003. Față de motivul în fapt invocat de reclamant, pârâții arată că
prin decizia civilă nr. 1325/2002 aceiași instanță a hotărât că absența asociaților de la adunarea generală nu este sancționată prin excluderea din societate. Astfel, și dacă se raportează la acest motiv acțiunea reclamantului R. M. C. este inadmisibilă.
Pârâții au mai arătat că dacă se va considera că acțiunea este admisibilă în principiu pentru motivele arătate în cererea de excludere și precizate prin scriptul depus la dosar la data de_, se solicită să se respingă cererea de excludere ca fiind netemeinică și nelegală. Motivele arătate de către reclamant în susținerea cererii de excludere sunt cel puțin ciudate. Tot ciudată este și interpretarea pe care reclamantul o dă anumitor texte de lege atunci când face afirmații de genul în acest caz, consimțământul la excludere poate fi considerat ca implicit, întrucât însăși originea contractuală a dreptului asociatului conduce la admiterea valabilității clauzelor de excludere. Excluderea asociaților din societatea comercială reprezintă una din formele de separare forțată a asociaților în cazul în care unul dintre aceștia nu își îndeplinește obligațiile sau devine autorul unor fapte contrare societății. În orice caz excluderea are un caracter sancționator, sancționându-se acele persoane care fie nu-și îndeplinesc obligațiile asumate în momentul înființării societății sau în momentul cooptării acestora în societate, fie desfășoară activități contrare intereselor societății. Excluderea intervine în măsura în care asociatul vinovat de săvârșirea unor astfel de fapte refuză să se retragă din societate și refuză să fie să-și execute obligațiile asumate, fie să înceteze acele acte sau fapte contrare intereselor societății.
Astfel nu se poate vorbi de existența unui consimțământ la excludere, aceste două expresii consimțământ și excludere neputând fi folosite în sens afirmativ în aceiași propoziție. Tocmai lipsa consimțământului determină excluderea. De asemenea nu se poate vorbi de valabilitatea clauzelor de excludere atunci când acestea lipsesc cu desăvârșire din statutul societății și din contractul de societate. În lipsa unor clauze speciale stabilite de comun acord de către părți prin actul constitutiv sau ulterior prin acte adiționale sunt aplicabile doar prevederile art.222, alin. l, din Legea 31/1990.
Cu totul de neînțeles este și următoarea afirmație tăcută de către reclamant:
"se poate constata fundamental, existența unei situații de iminență a dizolvării societății, de paralizie a funcționării ei, care să nu poată fi evitată decât prin excluderea asociaților aflați la originea ei". Această afirmație este în realitate expresia atitudinii de forță prin care reclamantul dorește să ne excludă din societate, este manifestarea directă a ceea ce înseamnă "excludere cu orice preț". Dizolvarea societății este o instituție reglementată în Legea 31/1990, prin art.227. Dizolvarea trebuie privită întotdeauna ca și ultimă soluție, în acele situații în care asociații nu se pot hotăra cu privire la administrarea acesteia și nici unul dintre ei nu dorește, în situația în care ar rămâne singur asociat să continue activitatea societății în această formulă. Nu poate fi vorba de dizolvare atâta timp cât reclamantul și-a manifestat intenția de a continua activitatea societății în calitate de asociat unic iar pe de altă parte noi, pârâții arată că au intenția de a continua activitatea societății, în calitate de coasociați.
Motivul invocat de către reclamant și anume acela că asociații nu se pot întruni în adunarea generală a asociaților și aceasta numai din cauza pârâților este nereal. În cei peste 7 ani în care societatea a funcționat este prima dată când reclamantul are intenția de a comunica un convocator al adunării generale. Dacă se citește acest convocator se poate constata că sunt două probleme care privesc direct funcționarea societății și administrarea acesteia. Prima problemă este schimbarea sediului datorită faptului că imobilul în care societatea a avut sediul declarat a fost, după afirmațiile reclamantului vândut. Verbal (prin telefon) s-a pus în discuție
găsirea unui nou sediu, moment în care reclamantul a făcut afirmații de genul: nu știu, nu mă interesează, societatea funcționează nelegal pentru că nu are un sediu. Al doilea punct din convocator, care prezintă interes este cel referitor la împuternicirea ce urma a-i fi dată reclamantului pentru a semna în numele și pentru S.C. R.
S.R.L. contractul de finanțare cu ANCS. Acesta mandat trebuia dat, conform atitudinii reclamantului, fără ca acest contract să poată fi citit și de către noi, sub pretextul confidențialității lui. Această atitudine reclamantul a avut-o și la ultima adunare generală a asociaților din data de_ . Deși, potrivit celor stabilite la precedenta adunare generală a asociaților, la data de_ trebuia prezentat acest contract pentru a se putea lua o decizie în cunoștință de cauză, totuși, sub pretextul că este la București, din nu știu ce motive, nu poate fi studiat, iar la întrebarea: de ce nu s-a făcut o copie a lui s-a adus același argument: confidențialitatea. Restul problemelor de pe ordinea de zi nu au legătură cu competențele AGA. Pentru aceste motive se solicită respingerea cererii de excludere din societate, ca fiind netemeinică și nelegală.
Referitor la cererea reconvențională, pârâții-reclamanți reconvenționali au arătat că potrivit art. 222, alin.1, lit. d, poate fi exclus din societate cu răspundere limitată, asociatul administrator care comite fraude în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social, în folosul lui sau al altora. Pe lângă faptul că, potrivit propriilor afirmații făcute de asociatul administrator R. M. C.
, conform cărora acesta a semnat un contract prin care a obligat societatea să contribuie la realizarea unui proiect, și prin care se obligă să depună o participație proprie de peste un milion lei (peste 11 miliarde lei vechi) acesta de-a lungul anilor și-a însușit diferite sume de bani fie din caseria societății, fie din contul bancar al acesteia, și i-a folosit în interes personal. Suma sustrasă din societate este una semnificativă, potrivit propriei situații făcute în urma discuțiilor avute între asociați.
Reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L. a depus la dosar întâmpinare la cererea reconventională, prin care a invocat exceptia netimbrării cererii reconventionale, exceptia tardivitătii depunerii cererii reconventionale, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia ca fiind netemeinică si nelegală, arătând în apărare că s-a depus în probațiune răspunsul trimis către reclamant și conținutul ședinței AGA din_ . Cele două documente nu justifică în nici un fel motivarea acțiunii reconvenționale, mai mult, în răspunsul din_ ni se amintește că în cadrul AGA din_ "toate părțile au fost de acord să califice actul de ieșire a celor doi asociați, ca fiind un act de retragere". Excluderea are caracter sancționator pentru persoanele care nu-si îndeplinesc obligațiile asumate în momentul cooptării acestora în societate sau desfășoară activități contrare intereselor societății.
Privind disp. art.222 ai.1 lit.c, raportat la disp. art.80 din Legea nr.31/1990 republicată, pârâții omit intenționat despăgubirile care trebuiau acordate de pârâți către societate, pentru distrugerea automobilului achiziționat de aceasta în decembrie 2004 și devenit inutilizabil și ireparabil urmare a accidentului de circulație din ianuarie 2008 din culpa asociatului G. G. O. . Acest autoturism a fost folosit în interes propriu de pârâți, iar după accident a fost abandonat pe un teren viran la periferia Z. lui, fiind sustrase subansamblele importante, ca urmare, valorificarea automobilului întreg devenise imposibilă. În această situație începând cu luna noiembrie 2009 a fost nevoit să apeleze la un număr considerabil de societăți de dezmembrări, pentru a încerca să recuperez o parte din prejudiciu. Anterior acestui accident, autoturismului i-a fost distrus motorul din cauza neglijenței pârâților, iar reparația acestuia a fost făcută la C. -N. prin grija reclamantului, fără să se facă decontarea acestor cheltuieli pe societate. Pârâții se fac răspunzători de pierderi
pentru societate (cu suma de 266.491,11 lei) prin vânzarea către S.C. BI&DI Prod S. Bacău în luna oct. 2005 a peste 90% din mărfurile existente în depozit, vânzarea efectuându-se fără încuviințarea reclamantului și împotriva avertismentelor verbale referitoare la insuficientele măsuri asigurătorii că societatea din Bacău va achita contravaloarea mărfurilor vândute.
Aportul asociaților și administratorilor pârâți la capitalul societății, a constat în vânzarea-cumpărarea de marfă de la S.C. METALICA COMPROD S.R.L. Z. și S.C. ANTEX IMPEX S.R.L. Z., societăți la care acționari și administratori sunt G. G.
O. și H. D. G., (fapte care sunt in dezacord total cu prevederile art.82 al.1 din Legea 31/1990 republicată). Capitalizarea S.C. R. S.R.L. s-a făcut prin angajarea de credite bancare începând cu data de_, credite bancare ce au fost garantate doar cu bunul propriu ale girantului R. M. uela G. ta. Din aceste credite bancare s- au achiziționat mărfuri cu care s-a derulat activitatea. Pârâții s-au folosit de calitatea pe care o au în S.C. R. S.R.L. C. -N., utilizând societatea pentru plăți deoarece societățile din Z. se aflau în interdicție bancară de a emite instrumente de plată. În prezent, R. S.R.L. a rambursat toate creditele bancare prin aportul de numerar depus de asociatul R. M. C., aport ce a rezultat în urma vânzării unui bun imobil propriu. Este o contradicție evidentă între dovezile prezentate și afirmațiile pârâților din cererea reconvențională prin care reclamantul este acuzat că a sustras și însușit diferite sume de bani din casieria societății sau din contul bancar. De asemenea nu s-a ținut cont de plățile în numerar făcute către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale conform declarațiilor lunare depuse la organele fiscale, plata salariilor, plata furnizorilor de servicii sau materiale, și alte plăți necesare pentru funcționarea societății. Ceea ce pârâții omit intenționat este să menționeze și să prezinte si sumele de bani care au fost virate de-a lungul anilor de asociatul R. M.
C. în casieria societății sau în contul ei bancar, sume care de asemenea sunt semnificative.
Reclamanta mai arată că societatea nu are restante la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale, nu este în interdicție de a emite instrumente financiare, nu a fost și nu este înscrisă în centrala riscurilor bancare pentru emitere de instrumente de plată fără acoperire, iar asociatul R. M. C. nu figurează cu debite restante către bugetul de stat sau bugetele locale. În toata perioada de la înființare (2003) și până în prezent societatea R. S.R.L. a realizat profit, fapt ce poate fi dovedit prin bilanțurile anuale.
În ceea ce privește S.C. R. S.R.L. și asociatul fondator R. M. C., cooptarea asociaților și administratorilor G. G. O. și H. D. G. a fost numai în detrimentul societății. Pe parcursul funcționarii societății au apărut divergențe de opinie între asociați, divergențe care s-au acutizat, mergând până la întreruperea comunicării pe perioade mai lungi de timp. Relevant este faptul că la solicitarea asociatului G. G. O. privitor la obținerea unui credit de nevoi personale de către soția acestuia G. Corina Marilena, asociatul R. M. C. a fost de bună credință și a girat acest credit cu un imobil proprietate personală. Motivația obținerii acestui credit a fost aceea de a se plăti unele datorii care au fost făcute în interesul societăților din Z. . În realitate, soția acestuia în incinta Băncii Transilvania Z. a confirmat ca o buna parte a acestui credit va fi destinat pentru achiziționarea în interes personal al asociaților G. și H. de acțiuni la bursă. Comportamentul asociaților pârâți față de partenerii de afaceri a constat și în atitudini ireverențioase și fapte reprobabile, conform adresei emise de Sibtub Trading S. Sibiu. Deteriorarea relațiilor cu asociații din Z. a culminat în iarna anului 2009 cu o ceartă violentă între asociații din Z., conform e-mailului transmis de asociatul H. D. G. . A mediat
acest conflict, dar a avut certitudinea că este imposibilă o conlucrare cu asociații din
Z. în cadrul S.C. R. S.R.L.
Reclamanta mai arată că asociatii s-au întâlnit în luna aprilie 2009 și au hotărât ca în toamna aceluiași an să finalizăm cesiunea părților sociale deținute de pârâți către reclamant, propunere cu care toți au fost de acord. S.C. R. S.R.L. prin reclamant, a derulat contracte de construcție în subantrepriză și în paralel contracte de cercetare și execuție, despre care asociații din Z. au fost informați, dar la care contribuția lor a fost nulă. În vara anului 2009 s-a depus de către societate prin reclamant, iar în primăvara anului 2010 s-a acceptat la finanțare proiectul
"Tehnologie inovativă de realizare a structurilor celulare bazaltice", asociații pârâți având cunoștință de el conform AGA din_ . Repetatele convocări pentru întrunirea asociaților în AGA, având printre altele pe ordinea de zi și punctul referitor la contractul cu ANCS nu au avut rezultat. Ca dovadă scrisorile recomandate cu confirmare de primire ce conțineau convocatorul AGA, transmise la domiciliile asociaților din Z. au fost returnate la C. -N., deși asociatul H. D. G. a fost înștiințat și telefonic despre acest convocator. Mai mult s-a încercat transmiterea acestora și prin e-mail și fax. Afirmația pârâților că este pentru prima dată când în cei peste 7 ani de funcționare a intenția de a convoca AGA este vădit tendențioasă, fapt care rezulta și din contractele de credit anexate care au la bază procese verbale AGA. Prin faptul că nu s-au prezentat la AGA convocate, pârâții nu au respectat prevederile art.70 al.2 din Legea 31/1990 republicată. Afirmația pârâților privitor la schimbarea sediului social este de neînțeles prin faptul că pe de o parte nu participă la AGA, pentru că în convocatoare scrie clar unde se va schimba sediului social, iar pe de altă parte verbal (la telefon) s-a pus în discuție găsirea unui nou sediu.
În ce privește proiectul depus, acceptat la finanțare și contractat cu ANCS București, reclamanta arată că a semnat contractul cu ANCS București potrivit art.70 al.1 și art.193 al.3 din Legea 31/1990 republicata, Pârâții au fost contactați și apoi informați la sediul din Z. asupra acestui proiect de dl. R. V., directorul ICPT Tehnomag CUG SA C. -N., iar la întrebarea expresă a d-lui R. V. "dacă sunt de acord să participe la proiect prin semnarea unei scrisori de garanție bancară", răspunsul a fost "categoric nu ne vom retrage din S.C. R. S.R.L" reclamantului i s- a propus de către asociatul H. D. G., ca în schimbul retragerii sale, plata unui comision de 10% din valoarea totala a proiectului. Propunerea a fost respinsă.Consultarea contractului încheiat de S.C. R. S.R.L. cu ANCS București a fost propusă pentru perioada_ -_, în cadrul AGA din_, urmând ca asociații pârâți să comunice telefonic data la care vor sa consulte acest contact. Nu s-a dat curs acestei propuneri. De altfel aceștia au consultat pagina web și aveau cunoștință de valoarea contractului. Contractul în integralitatea sa nu poate fi consultat fără acordul instituției de cercetare, întrucât conține date cu caracter confidențial, care nu sunt destinat pentru uz public. Societatea se află acum în imposibilitate să deruleze contractul semnat cu ANCS București. Coasociații pârâți nu dețin nici un contact care să facă credibilă intenția lor privind continuitatea S.C. R. S.R.L., cu excepția contactului semnat de reclamant în numele societății cu ANCS București. În această situație, se arată că există din partea conducerii institutului răspunsul ferm prin care nu se dorește colaborarea numai cu coasociații H. D. G. și G. G. O. .
Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L. este o societate comercială cu răspundere limitată, având ca asociați pe pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G., având câte 6 părți sociale fiecare, și pe pârâtul reconvențional R. M. C. având 8 părți sociale. Prin actul adițional la statutul societății din_, s-a stabilit că atribuțiile privind administrarea societății vor fi exercitate de către cei trei asociați menționați, menționându-se că limita puterii administratorilor este cea stabilită de către adunarea generală a asociaților (filele 16- 18, vol. I). Potrivit prevederilor art. 11 din actul constitutiv al reclamantei-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L., hotărârile asociaților se iau în adunarea generală, în condițiile prevăzute de art. 187-189 din Legea nr. 31/1990 (filele 7-15, vol. I).
Reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L. a făcut dovada încercării de a convoca adunarea generală extraordinară a asociaților săi pentru data de_, prin convocatorul nr. 20/_ emis de pârâtul reconvențional R. M. C., având ca ordine de zi, printre altele, modificarea actului constitutiv al societății în sensul schimbării sediului social și a structurii acționariatului, și acordarea unei împuterniciri pârâtului reconvențional R. M. C. pentru ca în numele și pentru societate să semneze contractul de finanțare nerambursabilă cu Autoritatea Națională de Cercetare Științifică (fila 19). Or, deși acest convocator a fost expediat la_, fiecăruia dintre cei doi pârâți-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G.
, pe adresele de domiciliu ale acestora, scrisorile recomandate cu confirmare de primire nu au fost ridicate de către acestea fiind returnate expeditorului (filele 20-23, vol. I).
Un nou convocator cu nr. 24/_ și cu aceeași ordine de zi, pentru HAGEA din_ a fost emis de către pârâtul reconvențional R. M. C. (fila 45, vol. I) și expediat pârâților-reclamanți reconvenționali cu scrisori recomandate cu confirmare de primire, nici acestea nefiind ridicate de către destinatari (filele 31-32, vol. II). În consecință, prin procesul verbal nr. 25/_, s-a constatat neprezentarea asociaților pârâți reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G., pentru a doua oară convocați, și aprobarea ordinii de zi în temeiul art. 193 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 (fila 44, vol. I).
În cauză a fost administrată proba cu interogatoriul pârâtilor, în cadrul căreia pârâtul G. G. O. a arătat că nu a primit convocările la adunările generale ale reclamantei, întrucât locuieste la altă adresă decât cea din cartea de identitate, iar pârâtul reconventional R. M. cunoaste adresa la care locuieste (filele 204-205, vol. I). Cu privire la acest din urmă aspect, tribunalul retine că prin răspunsurile la interogatoriu se pot formula recunoasteri în sprijinul pozitiei părtii adverse, tocmai obtinerea unor astfel de recunoasteri fiind scopul acestei probe, însă dacă partea formulează răspunsuri în sprijinul propriei pozitii procesuale, acestea au aceeasi valoare ca si afirmatiile făcute prin întâmpinare, neputând fi opuse părtii adverse fără a fi dovedite, sarcina probei apărărilor părtii revenind acesteia. Or, în spetă, sustinerea pârâtului reclamant reconventional G. G. O. în sensul că pârâtul reconventional cunostea adresa la care locuia în fapt si împrejurarea că aceasta nu era cea trecută în cartea de identitate, nu a fost probată.
În cadrul interogatoriului, pârâtul H. D. G. a arătat că începând cu anul 2009 contributia sa în societate este în sensul că încearcă să se informeze pentru a vedea ce se întâmplă (filele 206-207, vol. I).
Din declaratia martorului V. I. -R. audiat în cauză, a rezultat că în vederea semnării unui contract pentru obtinerea unor finantări din fonduri europene dintre reclamantă si ANCS Bucuresti, a fost nevoie de un contract de parteneriat dintre societatea reclamantă si Tehnomag CUG SA, al cărei director este martorul, iar
semnătura tuturor asociatilor reclamantei era necesară pentru scrisoarea de garantie bancară în vederea obtinerii prefinantării. Martorul a mai învederat că pozitia pârâtilor G. G. O. și H. D. G. a fost în sensul că nu semnează scrisoarea de garantie bancară, după care contractul dintre reclamantă si ANCS nu s-a mai derulat întrucât nu s-a făcut plata de către reclamantă către Tehnomag CUG SA (fila 2, vol. II). Totodată, martorul a arătat că la una din întâlnirile cu pârâtii, unul dintre acestia si-a manifestat interesul de a cunoaste continutul contractului, astfel că a înmânat acestuia o copie de pe contract, iar la întâlnirile ulterioare nu s-a mai discutat despre continutul contractului.
În cauză a fost administrată proba cu expertiza judiciară contabilă, fiind întocmit raport de expertiză judiciară contabilă de către expert contabil Prof. Univ. Dr. B. I. (filele 18-54, vol. II), care a depus în două rânduri si răspuns la obiectiuni (filele 208-209 si 271-273, vol. II), din acestea rezultând faptul că pârâtul reconventional R. M. nu datorează sume de bani societătii reclamante, ci dimpotrivă, are de recuperat de la aceasta suma de 52.309,78 lei (fila 209, vol. II). Totodată, expertul contabil a fost si audiat în conditiile art. 211 Cod proc.civ. (fila 280, vol. II), acesta învederând că contabilitatea trebuie să fie privită din punct de vedere al miscărilor patrimoniului, presupunând consemnarea operatiunilor în momentul în care acestea au loc pe bază de documente justificative, iar din acest punct de vedere modul de conducere a contabilitătii societătii reclamante a fost corect, totodată societatea reclamantă având achitate toate obligatiile la bugetul de stat conform certificatului fiscal. Totodată, d-l expert a arătat că erorile de evidentiere în anumite conturi, în locul evidentierii în alte conturi, pe care le-a constatat, nu au influentat raportarea financiară finală.
Fată de această din urmă probă, si având în vedere ansamblul probelor administrate în cauză, tribunalul retine că pârâții-reclamanți reconvenționali G. G.
O. și H. D. G. nu au făcut dovada împrejurării de fapt invocate de către acestia în sustinerea cererii reconventionale, respectiv a faptului că pârâtul reconventional R. M. si-ar fi însusit diferite sume de bani din casieria societătii sau din contul bancar al acesteia si pe care le-ar fi folosit în interes personal, sarcina probei sub acest aspect revenind pârâtilor - reclamanti reconventionali fată de prevederile art. 1169 Cod civ. Astfel, din proba cu expertiza judiciară contabilă prin care a fost analizate evidentele contabile ale societătii reclamante din anul 2004 si până în anul 2011, a rezultat că societatea reclamantă îi datorează pârâtului reconventional R. M. o sumă considerabilă, respectiv 52.309,78 lei, si nu faptul că acesta si-ar fi însusit sume din casieria sau conturile societătii. Totodată, proba cu expertiza a pus în evidentă corectitudinea evidentei contabile sub aspectul miscărilor patrimoniului, cu consemnarea operatiunilor în momentul în care acestea au avut loc pe bază de documente justificative, faptul că din acest punct de vedere modul de conducere a contabilitătii societătii reclamante a fost corect, societatea reclamantă având achitate toate obligatiile la bugetul de stat conform certificatului fiscal, iar erorile de evidentiere a unor operatiuni în anumite conturi, în locul evidentierii în alte conturi, constatate de către expert, nu au fost de natură să influenteze raportarea financiară finală.
Pentru aceste motive, retine că în ceea ce îl priveste pe pârâtul reconventional
R. M. nu sunt întrunite în cauză conditiile art. 222 alin. 1 lit. d din Legea nr. 31/1990, invocate de către pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D.
G., astfel că va respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G., în contradictoriu
cu pârâtul reconvențional R. M. C. și cu reclamanta-pârâtă reconvențională
S.C. R. S.R.L.
Pe de altă parte, retine însă că reclamanta a făcut dovada faptului că a încercat să acceseze fonduri europene în parteneriat cu SC Tehnomag CUG SA, prin încheierea unui contract cu ANCS Bucuresti, această operatiune fiind însă zădărnicită de lipsa de colaborare a pârâtilor-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D.
G., acestia nedând curs convocării repetate pentru a participa la adunarea generală a asociatilor reclamantei anterior introducerii actiunii. În urma introducerii cererii de chemare în judecată, acestia au participat la adunări generale ale asociatilor societătii reclamante, ale căror procese verbale au fost depuse la dosar, în_ si_ (filele 69-74 si 75-81, vol. I), din pozitia celor trei asociati în cadrul acestora confirmându-se faptul că neîntelegerile dintre acestia împietează asupra functionării societătii. Relevantă în acest sens a fost declaratia martorului V. I. -R., din care a rezultat si faptul că pârâtii au primit acces la studierea contractului ce se dorea a fi încheiat de către reclamantă.
Potrivit dispozițiilor art. 222 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale,
"poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată: a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administrație ori contravine dispozițiilor art. 80 și 82; d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora";.
Cu privire la enumerarea cuprinsă în acest text de lege, tribunalul reține că aceasta nu este limitativă, excluderea unui asociat dintr-o societate comercială dintre cele enumerate, respectiv societăți de persoane și societăți mixte, în această din urmă categorie intrând societatea cu răspundere limitată, putând fi dispusă și în alte situații care se subsumează neîndeplinirii obligației de affectio societatis de către asociatul a cărui excludere se solicită, și care ar fi putea fi justificate ca măsuri pentru asigurarea interesului general, acela ca societatea să continue, dat fiind faptul că existența neînțelegerilor grave dintre asociați, care împiedică funcționarea societății, este reglementate ca și cauză de dizolvare a societății comerciale, potrivit art. 227 alin. 1 lit. e din Legea nr. 31/1990. În acest sens pot fi primite susținerile reclamantei- pârâte reconvenționale în sensul că art. 1 din Legea societăților comerciale consacrî excluderea asociaților ca remediu, iar excluderea unui asociat ar putea fi interpretată ca o reziliere parțială a contractului de societate, în baza art. 1020 Cod civ., ca soluție pronunțată împotriva asociatului care nu și-a respectat obligațiile față de societate.
Astfel, tribunalul reține că affectio societatis, reprezentând caracterul special al consimțământului cerut pentru încheierea contractului de societate, trebuie păstrat pe întreaga durată de existență a societății, ca intenție de a colabora la derularea obiectivelor societare, asigurând astfel funcționarea acesteia. Această concluzie este corolarul firesc al dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora "în vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți cu personalitate juridică, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi";. Affectio societatis este așadar un element, o condiție de fond a contractului de societate, astfel că dispariția acestuia în ceea ce îi privește pe unii dintre asociați nu trebuie să conducă automat la dizolvarea societății, ci mai degrabă la excluderea asociaților în cauză. Dacă societatea are posibilitatea din punct de vedere financiar și practic de a-și realiza obiectul de activitate, asociatul nemulțumit sau care nu dorește să se mai implice și să conlucreze la realizarea
obiectului activității societății, se poate retrage sau trebuie să poată fi exclus din societate, permițând astfel funcționarea în continuare a acesteia și asigurarea astfel a interesului general.
Lipsa lui affectio societatis se poate manifesta și prin săvârșirea unor fapte de tipul celor prevăzute la art. 222 alin. 1 lit. a, c si d din Legea nr. 31/1990, dar poate exista și în alte condiții care pun în evidență încălcarea de către asociat a obligației de fidelitate față de societate sau dezinteresul acestuia în funcționarea societății, atunci când acestea sunt de natură să împiedice funcționarea societății. În astfel de situații, singura măsură care să permită asigurarea interesului general în funcționarea în continuare a societății, este excludere asociatului a cărui conduită blochează activitatea societății, întrucât încrederea reciprocă este premisa conlucrării pentru îndeplinirea obiectivelor societății. Astfel, dacă societatea poate funcționa după excluderea unuia dintre asociați ca urmare a existenței unor conflicte între asociați care făceau imposibilă funcționarea societății, o dizolvare a societății pentru neînțelegeri grave între asociați nu reprezintă o măsură rezonabilă și proporțională cu gravitatea situației ivite. În acest sens, s-au conturat soluții și la nivelul practicii judiciare, un exemplu fiind și Decizia nr. 768/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost menținută soluția instanței de fond de excludere a unuia dintre asociați pentru motivul existenței unor neînțelegeri grave între asociați și de respingere a cererii de dizolvare a societății.
Față de cele arătate, tribunalul apreciază că în cazul acțiunilor de excludere a unui asociat dintr-o societate comercială, se impune analizarea de la caz la caz a situației concrete de fapt și a împrejurării dacă în concret conduita asociatului a cărui excludere se solicită, este de natură să împiedice funcționarea în continuare a societății și realizarea obiectului de activitate al acesteia, cazurile prevăzute de art. 222 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 fiind doar exemple de situații în care condițiile menționate sunt întrunite.
În speță, reclamanta a probat lipsa elementului affectio societatis în ceea ce îi priveste pe pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G. si faptul că aceasta împietează asupra posibilitătii societătii de a se implica în raporturi juridice complexe, respectiv pentru finantarea de fonduri europene, motiv pentru care, fată de cele mai sus arătate, în baza art. 223 alin. 1 si 3 din Legea nr. 31/1990, va admite în parte cererea formulată de reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H.
D. G., si va dispune excluderea pârâților G. G. O. și H. D. G. din calitate de asociați ai reclamantei S.C. R. S.R.L., și retragerea calității acestora de administratori ai reclamantei, si continuarea reclamantei S.C. R. S.R.L. cu asociat unic pârât reconvențional R. M. C. deținând toate părțile sociale ale reclamantei.
Actiunea va fi admisă doar în parte, întrucât retragerea dreptului de semnătură al pârâtilor pentru operatiuni în conturile bancare ale societătii reclamante nu se dispune de către instantă ca urmare a excluderii asociatilor, conform prevederilor de art. 223 din Legea nr. 31/1990.
Față de prevederile art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, întrucât reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L. a avut câștig de cauză, pârâții- reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G. fiind în culpă procesuală, tribunalul va obliga pe pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G. la plata către reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L. a sumei de 10162,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 157,2 lei reprezentând taxa
judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate de reclamanta-pârâtă reconvențională în conformitate cu prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, suma de 2500 lei reprezentând onorariu avocațial conform chitanțelor nr. 234/_, nr. 179/_ si 180/_ si facturii nr. 29/_, suma de 501,70 lei reprezentând avans onorariu expert, iar suma de 7003,33 lei reprezentând rest onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta-pârâtă reconvențională S.C.
R. S.R.L., cu sediul în mun. C. -N., str. D., bl. XI, ap. 25, jud. C., în contradictoriu cu pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O., cu domiciliul în mun. Z., A. N. nr. 4, bl. C7, sc. A, ap. 3, jud. Sălaj și H. D. G., cu domiciliul în mun. Z., str. G-ral Ion D. nr. 12, bl. D19, ap. 13, jud. Sălaj.
Dispune excluderea pârâților G. G. O. și H. D. G. din calitate de asociați ai reclamantei S.C. R. S.R.L., și retragerea calității acestora de administratori ai reclamantei.
Dispune continuarea reclamantei S.C. R. S.R.L. cu asociat unic pârât reconvențional R. M. C. deținând toate părțile sociale ale reclamantei.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâții- reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G., în contradictoriu cu pârâtul reconvențional R. M. C., cu domiciliul în mun. C. -N., str. D. nr. 23, bl. Mx3, ap. 37, jud. C., și cu reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L.
Obligă pe pârâții-reclamanți reconvenționali G. G. O. și H. D. G. la plata către reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. R. S.R.L. a sumei de 10162,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR | GREFIER | |
V. | LAURA OROS | A. VLAIC |
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L./6ex./_
| ← Decizia civilă nr. 38/2013. Excludere asociat | Decizia civilă nr. 161/2013. Excludere asociat → |
|---|
