Sentința civilă nr. 4953/2013. Cerere in anulare. OUG 119/2007
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CI VILĂ NR. 4953
Ședința publică din 18 septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. P.
- judecător
GREFIER: M. N. D.
Pe rol se află pronunțarea soluției la cererea formulată de către debitoarea SC M. & C. S. , cu sediul procesual ales în B. M., bd. R., nr. 3/1, jud. M., în contradictoriu cu creditoarea SC A. G. SA, cu sediul în B. M., str. N., nr. 56A, județul M., având ca obiect cerere în anulare (OUG 119/2007).
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din
4 septembrie 2013, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea soluției s-a amânat la data de_ și respectiv pentru data de azi când, în urma deliberării s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3024/9 mai 2013 a Judecătoriei B. M. s-a admis cererea formulată de creditoarea SC A. G. SA împotriva debitoarei SC M.
& C. S. și s-a ordonat debitoarei să achite creditoarei suma de 505.856,87 RON debit principal precum și penalități de întârziere de 0,5% calculate pe zi asupra acestuia, începând cu data_ și la achitare, în 15 zile de la comunicare.
În considerentele sentinței s-a reținut că între părți a intervenit contractul de execuție lucrări nr. 3037/_ (fila 5) având ca obiect proiectarea și execuția instalațiilor electrice, termice și sanitare la blocul de locuințe de pe str. Victoriei.
Potrivit art. 4, art. 5 și art. 6 din contract, beneficiarul s-a obligat să achite contravaloarea lucrărilor în termen de 7 zile de la emiterea facturilor, nerespectarea acestui termen atrăgând penalități de 0,5 % pe zi de întârziere.
La data de_ s-a întocmit procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, debitoarea semnând fără obiecțiuni.
La data de_ s-a emis factura seria AG nr. 2106 (fila 4), pentru suma de 504.856,87 RON, reprezentând "rest plată cf. contract 3037/_ ";.
Factura a fost semnată și ștampilată pentru acceptare de către debitoare.
Potrivit art. 2 alin. 1 din OUG 119/2007 prezenta ordonanță de urgență se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesioniști.
În acest sens, instanța a reținut că în cauză, creanța ce face obiectul prezentei cereri, îndeplinește în totalitate condițiile prevăzute de OUG 119/2007, fiind vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă și care rezultă dintr-un contract încheiat între profesioniști.
Pe de altă parte, apărările debitoarei apar ca neîntemeiate în raport de prevederile art. 9 alin. 2 din OUG 119/2007, întrucât, deși formal debitoarea contestă debitul, atâta timp cât aceasta nu s-a înscris în fals împotriva înscrisurilor pe care se întemeiază cererea, aceste înscrisuri își păstrează forța probantă.
Astfel, constatând îndeplinite condițiile stabilite pentru emiterea ordonanței de plată, se vor considera înlăturate implicit apărările debitoarei subsumate solicitării de respingere a acțiunii ca inadmisibilă, cu atât mai mult cu cât, din modul în care au fost formulate, instanța a apreciat că nu constituie o excepție de inadmisibilitate propriu-zisă, ci o apărare de fond, apărare ce nu poate fi disociată de cadrul special în care a fost învestită instanța.
În ceea ce privește cererea de acordare a penalităților contractuale, instanța a reținut că și această cerere este întemeiată, ținând cont de prevederile art. 6 din contractul intervenit între părți.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a admis și cererea de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv suma de 1039,30 RON, din care 1000 RON reprezentând onorariul avocațial și 39,30 RON reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a promovat cerere în anulare debitoarea
SC M. & C. S. solicitând anularea sentinței ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii în anulare s-a arătat că sub aspectul caracterului cert al creanței la dosar au fost depuse o serie de înscrisuri (contract cadru, respectiv facturi) pe care se întemeiază prepusele pretenții care nu sunt asumate de către debitoare în conformitate cu dispozițiile legale. După cum se poate observa, niciuna dintre facturile anexate cererii introductive nu poartă semnătura administratorului societății pârâte, nici ștampila, aceste facturi nefiind acceptate la plată. Faptul că aceste înscrisuri poartă o semnătură atestă că acestea au fost comunicate, nu că au fost acceptate la plată.
Sub aspectul caracterului lichid al creanței solicitate, între înscrisurile depuse la dosar există contradicții vădite. Astfel, facturile emise fac trimitere la mai multe presupuse contracte cadru încheiate între părți, contracte care nu au fost depuse la dosarul cauzei. În aceste condiții nu se poate stabili modalitatea
de calcul a sumelor înscrise în facturi, temeiul lor juridic și valoarea lucrărilor efectiv executate.
Sub aspectul caracterului exigibil al creanței solicitate, în calitate de subantreprenor, creditoarea s-a angajat conform contractului să execute lucrări de construcții și instalații la obiectivul "Bloc de locuințe P+3+M"; conform autorizației de construcție eliberată. Deși lucrările trebuiau terminate într-un an de zile de la data semnării contractului, adică la_, acestea au fost finalizate la data de_, cu o întârziere de 2 ani și jumătate, respectiv de 933 de zile.
La începutul anului 2010 în urma refuzului beneficiarului de recepție a anumitor lucrări efectuate de subantreprenor, creditorul a încetat executarea contractului, în loc să procedeze la remedierea lucrărilor incorect executate. În această situație debitoarea a fost nevoită să execute în locul creditoarei lucrările rămase de executat. Cu toate acestea, creditoarea, în mod nejustificat, a facturat diferența de lucrări, ca și cum acestea ar fi fost executate de către ea.
În ceea ce privește procesele verbale de recepție, ele se contrazic unele pe altele, astfel părțile au întocmit la data de_ un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, respectiv 3 zile mai târziu, la data de_ un proces verbal de recepție parțială a acelorași lucrări, primul proces verbal fiind încheiat pentru decontarea lucrărilor de către bancă beneficiarului, iar al doilea stabilind realitatea raporturilor juridice dintre ele. Mai mult decât atât, în procesul verbal de recepție parțială se constată inclusiv remedierile care urmează să fie făcute de subantreprenor, lucru care nu s-a mai realizat.
Sub aspectul nerespectării caracterului special al ordonanței de plată, din ansamblul reglementărilor aplicabile rezultă că o cerere de emitere a unei ordonanțe de plată este admisibilă doar în măsura în care din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă în mod vădit și de necontestat atât cuantumul sumelor de bani solicitate cât și exigibilitatea acestora și asumarea lor de către debitor fără nici o obiecție. Cu toate acestea, în dosarul antemenționat, creanța a fost contestată, pretențiile nu sunt susținute prin înscrisuri și singurul mod de a stabili cu adevărat conținutul raporturilor juridice putea fi prin administrarea unor probe care depășesc cadrul procesual permis de către legiuitor.
Prin întâmpinarea depusă la filele 5-7 creditoarea SC A. G. SA a solicitat respingerea cererii în anulare apreciind că hotărârea prin care s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva debitoarei este temeinică și legală. S-a arătat în esență că lucrările de instalații au fost executate și recepționate de către debitoare fără obiecțiuni prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 7414/_ (f. nr. 7 din dosar) încheiat între creditoare și debitoare, care la rândul său le-a predat mai departe de beneficiarului final SC NELSEN COM S. prin procesul verbal de recepție parțială nr. 1/_ (f. nr. 8 din dosar), împreună cu care alături de alte lucrări de antrepriză generală executate în nume propriu - și este menționat
faptul că și în acest proces verbal la pct. 4 din constatări se menționează că nu sunt obiecțiuni la lucrările de instalații și finisaje.
Factura fiscală seria AG nr. 0002106/_ este însușită prin semnătura reprezentantului legal și ștampila debitoarei, sens în care aceasta împreună cu contractul de execuție de lucrări nr. 3037/_, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 7414/_ și extrasele de cont, constituie proba debitului în condițiile art. 46 din C. comercial, iar dobânda penalizatoare/penalitățile de întârziere au fost asumate contractual în sensul art. 4 alin. 1 din OUG nr. 119/2007.
Mai mult, la fila nr. 9 din dosarul cauzei se găsește extrasul de cont nr. 5/_, emis de chiar de către debitoarea SC M. & C. S. către creditoarea SC A. G. SA, prin care se arată cităm "conform dispozițiilor în vigoare, vă înștiințăm că, în evidențele noastre cu următoarele credite:";, iar la prima poziție din extrasul de cont se regăsește factura fiscală seria AG și nr. 2106 din_ cu valoarea de 504.856,87 lei.
Astfel, în condițiile în care debitoarea emite un document contabil prin care recunoaște existența și cuantumul debitului și chiar solicită creditoarei să confirme că are asupra debitoarei creanțele menționate în extrasul de cont, susținerile din cererea în anulare referitoare la pretinsa contestare a cuantumului facturii în discuție, dincolo de faptul că sunt lipsite de suport probator, sunt în mod evident infirmate de extrasul de cont prin care se
recunoaște existența și cuantumul debitului aferent facturii fiscale seria AG și
nr. 2106 din_ cu valoarea de 504.856,87 lei.
În ce privește exigibilitatea creanței, potrivit art. 4 din contractul de execuție lucrări nr. 3075/_, încheiat pentru proiectarea și execuția instalațiilor electrice, termice și sanitare la un bloc de locuințe de pe str. Victoriei din B. M., s-a convenit ca plățile să fie efectuate în termen de 7 zile de la data emiterii facturilor, la art. 5 s-a prevăzut obligația beneficiarului de a achita contravaloarea lucrărilor la termenele prevăzute la art. 4, iar la art. 6 din contract s-a stabilit ca nerespectarea obligațiilor contractuale să fie sancționată cu o dobândă penalizatoare/penalități contractuale de 0,5 % din valoarea debitului restant pentru fiecare zi de întârziere.
Contrar susținerilor din motivarea cererii în anulare, în contract nu este stipulat un termen de 1 an pentru efectuarea lucrărilor și oricum acestea au fost executate imediat ce stadiul constructiv al clădirii a permis executarea lucrărilor de instalații - (lucrările de construire a imobilului fiind în antrepriza debitoarei), iar lucrările au fot recepționate de către debitoare fără obiecțiuni (fila 7 din dosar) și predate mai departe beneficiarului.
Analizând actele dosarului instanța a reținut următoarele:
Creditoarea SC A. G. SA a înțeles să promoveze pe calea prezentului litigiu, în contradictoriu cu debitoarea SC M. & C. S., o cerere întemeiată pe dispozițiile OUG 119/2007.
Pornind de la textul art. 2 din respectivul act normativ, instanța este datoare să analizeze într-o atare acțiune întrunirea unor condiții specifice și anume aceea ca creanța pretinsă să derive dintr-un contract încheiat între profesioniști, creanța să fie certă, lichidă și exigibilă.
Dacă, în ceea ce privește izvorul pretențiilor creditoarei, și anume o convenție încheiată între profesioniști, debitoarea nu aduce nici un fel de obiecții, acestea se regăsesc însă în planul verificării însușirilor creanței atât sub aspectul ei cert, cât și sub aspectul caracterului lichid și sub cel al caracterului exigibil.
Susținerile debitoarei sunt însă nefondate.
Creditoarea, pentru a dovedi raporturile sale juridice cu debitoarea și datoria acesteia din urmă, a depus contractul de execuție lucrări nr. 3037/_ și factura nr. AG 2106/_ .
Factura poartă semnătura reprezentantului societății debitoare și ștampila acesteia. Susținerile debitoarei potrivit cărora factura nu a fost semnată de către o persoană cu putere de reprezentare nu sunt susținute prin probe. Simpla afirmație, neînsoțită de o dovadă, apare ca fiind pur formală, menită doar să paralizeze procedura sumară la care creditoarea e îndreptățită pentru realizarea creanței sale. Chiar dacă această procedură e incompatibilă cu administrarea unui probatoriu complex prin intermediul căruia să poată fi verificată autenticitatea unei semnături, nu trebuie omis faptul că debitoarea avea la îndemână calea separată a procesului penal, fiind îndreptățită, în măsura în care a fost vătămată de o acțiune ilicită a vreunei persoane, să promoveze o plângere în vederea verificării de către organele penale a falsului pretins.
Instanța învestită cu soluționarea cererii în anulare apreciază că nu există nici o rațiune pentru anularea sentinței atacate în vederea soluționării litigiului pe calea dreptului comun, pornind de la acest pretins fals în înscrisuri, mai întâi fiindcă debitoarea nu a dovedit că ar fi acționat până în prezent în vreun fel pentru defăimarea falsului, iar mai apoi fiindcă acceptarea facturii rezultă cu evidență din extrasul de cont emis de societatea debitoare (fila 9), comunicat creditoarei, în cuprinsul căruia se arată: "conform dispozițiilor în vigoare, vă înștiințăm că, în evidențele noastre contabile, la data de 31 decembrie 2011 unitatea d-voastră figurează cu următoarele credite: AG 2106/_ - 5. .87 lei";.
Acesta este un înscris care emană de la debitor și face dovada împotriva acestuia.
Sub aspectul caracterului lichid al creanței, susținerile debitoarei apar de asemenea ca fiind fără suport.
Creditoarea pretinde contravaloarea a doar uneia dintre facturile emise în raporturile sale juridice cu debitoarea, și anume factura AG 2106/_ în cuprinsul căreia este menționată suma datorată, ca fiind aceea de 504.856,87 lei.
În ceea ce privește caracterul exigibil al creanței, instanța constată de asemenea că în convenția scrisă încheiată între părți este menționat în termeni neechivoci, la art. 4, faptul că plata se face la terminarea fazelor de specialitate, în 7 zile de la emiterea facturii.
Cum factura a fost emisă la_ este evident că la data promovării cererii de către creditoare,_, termenul de 7 zile de la emitere se împlinise .
De asemenea și celălalt element legat de scadență convenit de către părți era întrunit și anume acela al finalizării fazelor de specialitate.
Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 7414 din_, încheiat între creditoare și debitoare, atestă finalizarea întregii lucrări cu privire la execuția căreia părțile au convenit și atestă recepționarea lucrărilor de către debitoare fără obiecțiuni.
Susținerile debitoarei legate de o contradicție între procesele-verbale depuse la dosarul cauzei nu sunt întemeiate, întrucât procesul-verbal de recepție mai înainte amintit e încheiat între creditoarea SC A. G. SA și debitoarea SC M. & C. S., iar procesul-verbal de recepție nr. 1 din_ e încheiat între debitoarea și beneficiarul lucrării, SC Nelsen Com S. și atestă raporturi juridice mai largi și distincte.
De altfel, în acest din urmă proces-verbal se face chiar mențiune referitoare la faptul că beneficiarul final al lucrării, SC Nelsen COM S. nu are obiecțiuni la lucrările de instalații și finisaje. Or din contractul încheiat între părțile prezentului litigiu rezultă că obiect al acestuia îl constituie proiectarea și execuția instalațiilor electrice, termice și sanitare.
Existența unui litigiu dintre beneficiar și societatea debitoare, în condițiile în care procesul-verbal de recepție atestă că neînțelegerile dintre acesta nu izvorăsc din modul de execuție a lucrărilor de către creditoarea SC A.
G. SA, nu este de natură să afecteze caracterul cert, lichid și exigibil al creanței pretinse de către creditoare în procedura sumară a ordonanței de plată.
Pentru aceste considerente, apreciind că hotărârea a cărei retractare se solicită este dată cu respectarea prevederilor legale în materie, instanța, în temeiul art. 13 din OUG 119/2007, va respinge cererea în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge
cererea în anulare formulată de către debitoarea SC M. & C.
S., cu sediul procesual ales în B. M., bd. R., nr. 3/1, jud. M., în contradictoriu cu creditoarea SC A. G. SA, cu sediul în B. M., str. N.
, nr. 56A.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | GREFIER | ||
V. P. | M. | N. | D. |
Red.P.V./_
T.red. M.N.D./_ / 4 ex.
| ← Sentința civilă nr. 742/2013. Cerere in anulare. OUG 119/2007 | Sentința civilă nr. 637/2013. Cerere in anulare. OUG 119/2007 → |
|---|
