Sentința civilă nr. 8/2013. Reziliere contract
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.8/2013
Ședința publică din data de 7 ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. H.
GREFIER: C. P.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de către reclamanta SC V. P. SA în contradictoriu cu pârâții C. J. C. și I. Ș. J. C., având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal se constată lipsa părților la prima strigare a cauzei, iar la a doua strigare se prezintă reprezentantul pârâtului I. Ș. J. C., d-l consilier juridic Ovidiu Lateș, cu delegație depusă la dosar, lipsind reclamanta și pârâtul C.
J. C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în data de 28 decembrie 2012 reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare cu privire la valoarea obiectului cererii.
Tribunalul, raportat la precizarea cererii de chemare în judecată, pune în discuție și invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. raportat la art.2 alin.1 lit. c C.pr.civ., precum și la art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Reprezentantul pârâtului I. Ș. J. C. solicită admiterea excepției și transmiterea cauzei spre soluționare Tribunalului C., Secția de contencios administrativ.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate din oficiu.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat C. la data de 10 octombrie 2012 sub nr._ creditoarea S.C. V. P. S.A a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții C. J. C. si I. Ș. J. C., prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractelor acord - cadru de furnizare nr.32 din_ și contract subsecvent de furnizare nr.14.023/39 din_, iar în subsidiar adaptarea contractelor menționate, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor (adaptarea si ajustarea prețului de livrare).
În motivare s-a arătat că în fapt, la data de_ a încheiat cu autoritatea contractanta C. J. C. si beneficiarul I. Ș. J. C. cu sediul în C. -
N., P. Ș. cel M. nr. 4, Jud. C., acordul - cadru de furnizare nr. 32 din_ .
La data de_ a încheiat cu aceleași entități contractul subsecvent de furnizare la acordul cadru, având ca obiect furnizarea de produse de panificație, corn 80 gr. si biscuiți in perioada aferenta derulării anului școlar 2012-2013. Prețul unitar al produselor furnizate este de 0,19 Iei plus TVA. Valoarea totala a contractului este de 1.041.047,24 lei.
In contextul actual asista la o majorare semnificativa a elementelor constitutive ale ofertei sale inițiale din anul 2010, respectiv cea din anul încheierii contractului de achiziție publica, si care influențează semnificativ costurile pe baza cărora s-a fundamentat prețul produsului corn școlar din cadrul contractului încheiat cu Autoritatea contractanta C. J. C., respectiv prețul unitar de 0,19 lei plus TVA. Bunăoară, prețul pentru achiziția de faina s-a majorat cu aproximativ 33% prin comparație cu prețul din anul atribuirii contractului.
Aceste aspecte au condus la imposibilitatea de a mai putea susține competitiv si legal prețul de livrare pentru produsele contractate in cadrul programului derulat cu C.
J. C., prețul contractual de livrare fiind sub costul de producție, aspect interzis de către legislația în domeniu, împrejurare ce lezează interesele comerciale legitime ale V.
P. si care nu a putut fi prevăzuta la momentul atribuirii contractului.
S-a mai arătat că părțile sunt ținute să își execute obligațiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasa, fie datorită creșterii costurilor executării propriei obligații, fie datorită scăderii valorii contraprestației. Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul și în condițiile pe care le stabilește. (3) Dispozițiile alin. (2] sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împrejurărilor, precum și întinderea acesteia nu au fost și nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-ar fi asumat acest risc, d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului.
identifica in mod amiabil o soluție de compromis prin concesii si cedări reciproce.
S-a mai arătat că în momentul începerii derulării contractului costul direct de producție al Cornului Ș. a fost de 0,16 lei/bucata, in condițiile unui preț mediu al fainii 650 de 1,04 lei/kg; Prețul mediu de achiziție al fainii in septembrie 2012 vs septembrie 2010 a inregistrat o creștere de 38%, respectiv o creștere de la 1,04 lei/kg la 1,43 lei/kg.
Creșterea prețului mediu de achiziție al fainii a generat creșterea ponderii costului cu faina de la 47% la 53% din total cost de producție, creșterea costului direct de producție cu 0,02 lei/bucata, respectiv o creștere de la 0,16 lei/bucata la 0,18 lei/bucata.
Înglobând in costul direct de producție si costurile indirecte de producție de 0,03 lei/buc rezulta un nivel al costului total de producție de 0,21 lei/bucata. Pierderea inregistrata de subscrisa este de 0.02 lei/bucata, adică suma de cea. 11.000 lei/luna, in condițiile in care nu am luat in calcul costurile de distribuție si celelalte costuri indirecte.
Astfel, conform art. 17. din O.G. nr.99/2000 - Este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 16 Ut. a) -c), e)-i), precum și în cazul produselor aflate în pachete de servicii. Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege orice vânzare la un preț egal sau inferior costului de achiziție, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare.
Reclamanta mai arată că solicita instanței sa dispună rezilierea Acordului - cadru de furnizare nr.32 din_ si pe cale de consecința desființarea pentru viitor a Contractului subsecvent de furnizare nr.14.023/39 din_ . În subsidiar, solicita instanței de judecata adaptarea contractelor menționate, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor (adaptarea si ajustarea prețului de livrare).
Pârâtul C. J. C., cu sediul în municipiul C. -N. prin întâmpinare
a solicitat respingerea cererii privind în principal, rezilierea Acordului - cadru de furnizare nr. 32/_ și a Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39/_, iar în subsidiar, adaptarea contractelor pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor.
În motivare se arată că potrivit prevederilor articolului 10, alineat 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare "(7) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale si județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,
precum și accesorii ale acestora de pana la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
În conformitate cu prevederile articolului 2, alineat 1, litera c) din același act normativ actul administrativ reprezintă "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei Ieși, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;"
Având în vedere faptul că Acordul - cadru de furnizare nr. 32/_ între Județul C. prin C. J. C., I. Ș. J. C. și S.C. V. P. S.A. R.
V., punct de lucru C. a fost încheiat în urma procedurii de achiziție publică organizată conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, iar Contractul subsecvent de furnizare nr. 14.023/39/_ a fost încheiat în baza acordului cadru susmenționat, nu Tribunalul Comercial Cluj este instanța competentă să soluționeze prezenta cauză, ci Tribunalul Cluj - Secția de contencios administrativ si fiscal.
Referitor la lipsa calității procesuale pasive se arată că una dintre condițiile cerute pentru ca o persoană să poată fi parte în proces este calitatea procesuală — legitimatio ad causam, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și, în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Condiția calității procesuale prezintă o mare importanță deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.
întrucât reclamantul este cel care declanșează o procedură judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa activă cât și calitatea procesuală a pârâtului. Prin indicarea de către reclamant a pretenției sale. Acesta justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Instanța are atribuția de a verifica atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă. în ceea ce îl privește pe pârât trebuie verificat dacă. pornind de la raportul juridic supus cercetării instanței, pârâtul este obligat în acel raport. Verificările se impun în privința oricărei acțiuni, indiferent de obiectul ei, deci indiferent dacă se urmărește realizarea dreptului sau numai constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
Conform prevederilor articolului 21, alineat 1 din Legea privind administrația publică locală nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare "Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. "
În speță, în cadrul Acordului - cadru de furnizare nr. 32/_, calitatea de promitent -achizitor aparține Județului C., prin intermediul organului colectiv de conducere - C. J. C., iar în cadrul Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39/_, Județul C. are calitatea de achizitor.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes se arată că scopul chemării în judecată a C. ui J. C. îl reprezintă opozabilitatea hotărârii judecătorești prin
care se urmărește în principal rezilierea Acordului - cadru de furnizare nr. 32/_ și a Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39/_, iar în subsidiar, adaptarea contractelor pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor.
Însă, conform articolului 21, alineatul 1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
Astfel, chemarea în judecată a C. ui J. C. este lipsită de folos practic pentru reclamant, deoarece consiliul este o autoritate publică deliberativă, organ colectiv de conducere, care nu are personalitate juridică și nici buget propriu.
Pe fondul cererii se arată că potrivit prevederilor articolului 18 alineatul 4 din Legea contenciosului administrativ 554/2004, cu modificările și completările ulterioare
"Atunci când obiectul acțiunii in contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcție de starea de fapt. instanța poate: a) dispune anularea acestuia, în tot sau în parte; b) obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit; c) impune uneia dintre părți îndeplinirea unei anumite obligații; d) suplini consimțământul unei părți, când interesul public o cere; e)
obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale. "
Față de dispozițiile legale susmenționate, acțiunea este inadmisibilă, întrucât instanța poate suplini consimțământul C. ui J. C., doar atunci când interesul public o cere, anularea/modificarea unilaterală a contractului administrativ putând fi făcută numai pentru motive excepționale care pot fi considerate ca fiind orice modificări intervenite în legătură cu interesul național sau local și care fac ca serviciul public (furnizarea produselor de panificație conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002) să nu mai poată satisface corespunzător acest interes.
Ori, instanța are posibilitatea de a interveni în contractul administrativ prin suplinirea consimțământului uneia dintre părți doar la situația în care o astfel de imixtiune este impusă de interesul public.
Prin urmare, caracterul excepțional al măsurilor pe care le poate dispune instanța de judecată nu trebuie raportat la previzibilitățile unui eveniment, ci la efectele pe care acesta le produce asupra interesului general. în speță, faptul că prețul de achiziție al făinii s-a majorat de la data încheierii acordului - cadru și a contractului, fapt ce a determinat executarea mai anevoioasă din partea reclamantei, nu produce efecte asupra interesului general.
Interesul public este reglementat de articolul 2, alineat 1, litera r) din Legea nr. 554/2004 ca fiind " interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice". Ori, motivele invocate de reclamantă pentru suplinirea consimțământului C. ui J. C. nu produc efecte și nu sunt cerute de interesul public, ci de interesul privat al reclamantei.
În mod evident, interesul invocat de reclamantă nu se încadrează în această definiție atâta timp cât rezilierea acordului - cadru și a contractului, respectiv o aliniere a valorii contractului în raport de prețul de fabricație al produselor de panificație ține exclusiv de interesul privat al societății reclamante, neavând nicio legătură cu interesul public.
Totodată, nu se poate reține o conduită abuzivă din partea autorității publice locale, astfel cum susține reclamanta, în condițiile în care prețul ferm ai produselor a fost agreat de părți, iar reclamanta cunoștea că executarea acordului - cadru urma să se desfășoare pe o perioadă îndelungată de timp.
Pentru exercitarea unei acțiuni de tipul celei formulate de reclamantă, dispozițiile speciale și derogatorii ale articolului 18, alineatul 4, litera d) din Legea nr. 554/2004 impun ca și condiție esențială aceea a interesului public, iar faptul că reclamanta nu
justifică un astfel de interes, face ca acțiunii să îi lipsească unul din elementele esențiale, de natură să paralizeze însuși exercițiul dreptului.
Se mai arată că acțiunea reclamantei se întemeiază pe prevederile articolului 1271 din Legea privind Codul civil nr. 287/2009, cu modificările și completările ulterioare, lege care a intrat în vigoare la data de_, conform prevederilor articolului 220 din Legea nr. 71/2011.
Însă, procedura de licitație, respectiv încheierea acordului - cadru au avut loc în cursul anului 2010, anterior intrării în vigoare a Codului civil.
Neretroactivitatea legilor este un principiu de drept, consacrat inclusiv prin Constituția României, care la articolul 15 alineat 2 prevede că "legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale mai favorabile ".
O situație juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data producerii ei, regulă cristalizată în adagiul "tempus regit actum".
Conform prevederilor articolului 6 din însăși Legea privind Codul civil nr. 287/2009, cu modificările și completările ulterioare "(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. "
Mai mult, articolul 3 din Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil nr. 71/2011, prevede faptul că "Actele și faptele juridice încheiate ori. după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. "
Astfel, prevederile articolului 1271 nu sunt aplicabile Acordului - cadru de furnizare nr. 32/_ și nici Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39/_
;
Variația circumstanțelor si, prin urmare, noile sarcini ce afectează executarea fac parte din riscul contractual, pe care-l suportă debitorul obligației de executat, în lipsa unei dispoziții contrare. "
Este de necontestat faptul că, în activitatea sa, comerciantul poate înregistra atât câștiguri, cât și pierderi; de altfel, în funcție de modul cum își gestionează balanța dintre câștiguri și pierderi el poate fi considerat un comerciant bun sau nu. Comercianții trebuie să dea dovadă de maximă diligentă în ceea ce privește încheierea unor acte juridice care sunt izvoare de obligații pe termen lung.
Or, având în vedere că prin încheierea acordului - cadru / contractului de furnizare Județul C. a urmărit satisfacerea unui interes general, iar reclamanta obținerea unui profit, aceasta din urmă și-a asumat răspunderea și riscurile activităților desfășurate.
Astfel, transformarea de către reclamantă a impreviziunii în excepție de neexecutare a contractului, încalcă principiul securității juridice.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de adaptare a contractului pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor, arătăm faptul că aceasta nu este posibilă, în condițiile în care contravaloarea produselor de panificație se plătește din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, conform prevederilor articolului 3, alineat 2 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002.
I. Ș. J. C. prin întâmpinare a solicitat respingerea petitului principal, referitor la "rezilierea contractelor: Acord-cadru de furnizare nr. 32 din_ și a Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39 din_, respingerea petitului subsidiar, privitor la cererea reclamantului de "adaptare a contractelor menționate, pentru a distribui în mod echitabil Intre părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor, ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivare se arată că în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin.(1) din Codul de procedură civilă, înțelegem să invocam excepția necompetenței materiala a Tribunalului Comercial C. mai sus menționată, ca o excepție de procedură legată de investirea Instanței de Judecată, raportat, pe de o parte, la raptul că acțiunea
reclamantului are ca obiect cererea de "reziliere" a "Acordului-cadru de furnizare nr. 32 din_ și a Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39 din 29.0. ", contracte de achiziție publică încheiate "în temeiul Ordonanței de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2007, cu modificările și completările ulterioare" (așa cum este, de altfel, menționat, în preambul acestor contracte); iar, pe de altă parte, în considerarea faptului că aceste contracte sunt "Încheiate de autoritățile publice care au ca obiect ...achizițiile publice" și sunt "asimilate actelor administrative", așa cu reglementează dispozițiile art. 2 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Prevederile art.10, alin.(1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, reglementează faptul că "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene ...se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.
De asemenea, prevederile art. 2, a(in.(1), lit. c), din același act normativ, reglementează faptul că sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, si contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziițile publice ...".
Pentru aceste considerente,se apreciază ca fiind justificată excepție invocată, motiv pentru care solicităm admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Comercial C., și, pe cale de consecință, declinarea competenței în favoarea Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului C., ca fiind, instanța competentă material care poate fi investită cu soluționarea prezentei cauze.
Se mai arată că este de notorietate faptul că, una dintre condițiile cerute pentru ca o persoană (fizica sau juridică) să poată fi parte în proces este aceea cu privire la existența calității procesuale - legitimația ad causem, care să contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și, în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Condiția calității procesuale prezintă o mare importanța deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.
Întrucât reclamantul este cel care declanșează o procedură judiciară, acestuia Ti revine obligația de a justifica atât calitatea sa activă cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului/pârâților. Prin indicarea de către reclamant a pretenției sale, acesta justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât/pârâți.
Instanța are atribuția de a verifica atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă. In ceea ce îl privește pe pârăt trebuie verificat dacă, pornind de la raportul juridic supus cercetării instanței, pârâtul este obligat în acel raport. Verificările se impun în privința oricărei acțiuni, indiferent de obiectul ei, deci indiferent dacă se urmărește realizarea dreptului sau numai constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
În acest sens, se solicită să constate faptul ca, deși avea obligația procedurală, reclamanta S.C. V. P. S.A. nu justifică, sub niciun aspect, presupusa calitate procesuală pasivă a I. ui Ș. J. C., nici cu privire la "pretențiile" referitoare la petitul principal al acțiunii, prin care se solicita "rezilierea contractelor: Acord-cadru de furnizare nr. 32 din_ și a Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39 din_ ", și, cu atât mai puțin, în ceea ce privește petitul subsidiar, referitor la cererea reclamantei de "adaptare a contractelor menționate, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor (adaptarea și ajustarea prețului de livrare)".
Astfel, în ceea ce privește capătul de cerere/petitul principal, referitor la rezilierea
"Acordului-cadru de furnizare nr. 32/_, este real faptul că acest Acord-cadru în accepțiunea prevederilor art. 3 lit. e*1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu completările aduse de pct. 2 al art. I din O.U.G. nr. 76 din 30 iunie 2010, are semnificația unul "contract") a fost încheiat de către reclamantă. în calitate de "promitent-fumizor". (în temeiul Ordonanței de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică,
a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2007, cu modificările și completările ulterioare), cu JUDEȚUL C. prin C. J. C. . în calitate de
"promitent achizitor", respectiv, cu I. Ș. J. C., In calitate de "beneficiar".
Raportat la aceste prevederi legale, mai sus menționate, se solicita să se constate faptul că, I. Ș. J. C., pe de o parte, nu are calitatea de autoritate contractantă în cadrul Acordului-cadru de furnizare nr. 32/_, ci doar calitatea de
"beneficiar".
Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 4 alin.(1) din Ordonanța de Urgență nr. 96 din 16 august 2002, "produsele de panificație, transportul si distribuția acestora la unitățile de învățământ se contractează de către consiliile județene, cu asistența inspectoratelor școlare județene".
Cu privire la capătul de cerere/petitul principal referitor la "rezilierea Contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39 din_ ", se solicită să se constate faptul că reclamanta SC. V. P. S.A. nu justifică, sub niciun aspect, presupusa calitate procesuală pasivă a I. ui Ș. J. C., motiv pentru care înțelege să invoce, de asemenea, excepția lipsei calității procesuale pasive a I. ui Ș. J. C. și cu privire la această pretenție.
In motivarea excepției, mai sus invocate, se solicită să se rețină ca fiind oportune și incidente atât considerentele învederate mai sus (la pct.1), respectiv prevederile legale invocate în acest sens, cât și faptul că nu există exprimat, în scris, consimțământul
I.S.J. C. cu privire la încheierea acestui contract (nefiind semnat/parafat de către reprezentantul legal al I.S.J.C., în condițiile și cu respectarea prevederilor legale în vigoare).
Se mai arată că acțiunea este inadmisibila, întrucât instanța poate suplini consimțământul autorității contractante doar atunci când interesul public o cer», anularea/modificarea unilaterala a contractului administrativ putând fi făcută numai pentru motive excepționale care pot fi considerate ca fiind orice modificări intervenite în legătură cu interesul național sau local și care fac ca serviciul public (furnizarea produselor de panificație conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002) să nu mai poată satisface corespunzător acest interes.
Instanța are posibilitatea de a interveni în contractul administrativ prin suplinirea consimțământului uneia dintre părți doar la situația în care o astfel de imixtiune este impusă de interesul public.
In speță, împrejurarea că "prețul de achiziție al făinii s-a majorat de la data încheierii acordului-cadru, respectiv a contractului subsecvent de furnizare", fapt ce a determinat executarea mai anevoioasă din partea reclamantei, nu produce efecte asupra interesului general.
Interesul public este reglementat de art. 2 alin.(1) lit. r din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind
"interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice". Insă, motivele invocate de reclamantă pentru suplinirea consimțământului autorității contractante nu produc efecte și nu sunt cerute de interesul public, ci de interesul privat al reclamantei. In mod evident, interesul invocat de reclamantă nu se încadrează în această definiție atâta timp cât rezilierea acord ului-cadru șl a contractului subsecvent de furnizare, respectiv o aliniere a valorii contractului în raport de prețul de fabricație al produselor de panificație ține exclusiv de interesul privat al societății reclamante,
neavând nici o legătură cu interesul public.
Totodată, nu se poate reține ca fiind o conduită abuzivă din partea autorității publice locale, astfel cum susține reclamanta, în condițiile în care prețul ferm al produselor a fost agreat de părți, iar reclamanta cunoștea că executarea acord ului- cadru urma să se desfășoare pe o perioadă îndelungată de timp.
Pentru exercitarea unei acțiuni de tipul celei formulate de reclamantă, dispozițiile speciale și derogatorii ale art. 18, alin.(4), lit. d) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ impun ca și condiție esențială aceea a interesului public,
iar faptul că reclamanta nu justifică un astfel de interes, face ca acțiunii să lipsească unul din elementele esențiale, de natură să paralizeze însuși exercițiul dreptului.
Neretroactivitatea legilor este un principiu de drept, consacrat inclusiv prin Constituția României, care la articolul 15, alineat 2, prevede că "legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale mai favorabile".
O situație juridica produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civila în vigoare la data producerii ei, regulă cristalizată în adagiul "tempus regrt actum".
Conform prevederilor art. 6 din însăși Legea privind Codul civil nr. 287/2009, cu modificările și completările ulterioare "(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor:"
Mai mult, art. 3 din Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr 287/2009 privind Codul civil, prevede faptul că "Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea in vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz. a săvârșirii ori producerii lor.
Chiar și în situația în care prevederile art. 1271 din Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, respectiv im previziunea ar fi aplicabile în cauză, acțiunea reclamantei ar fi nefondată. Aceasta în condițiile în care prevederile legale, susmenționat, instituie: regula potrivit căreia: "Părțile sunt ținute să își execute obligațiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creșterii costurilor executării propriei obligații, fie datorită scăderii valorii contraprestație.
Potrivit acestui prim alineat, fiecare parte în contract trebuie să își execute obligația sa conform clauzelor contractului, chiar si atunci când obligația proprie a devenit mai oneroasă decât părea să fie la data încheierii contractului., afectând echilibrul inițial, prezumat. dintre prestațiile reciproce.
excepția potrivit căreia: "dacă executarea a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației există posibilitatea intervenției instanței în contract.
Considerata ca fiind o excepție de la principiul "pacta sunt servanda", impreviziunea reprezintă posibilitatea revizuirii efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual, în urma schimbării împrejurărilor avute în vedere de părți la momentul încheierii actului juridic, întrucât se ajunge ca efectele acestuia să fie altele decât cele pe care părțile, în momentul încheierii respectivului act, au înțeles să le stabilească și care să fie obligatorii pentru ele.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat
C., invocată de pârâții C. J. C. și I. Ș. J. C. prin întâmpinare, tribunalul reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 10 octombrie 2012 pe rolul Tribunalului Specializat C. sub nr._ reclamanta S.C. V. P. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. J. C. și I. Ș. J. C. să se dispună rezilierea acordului-cadru de furnizare nr. 32 din_, precum și a contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39 din_, iar în subsidiar adaptarea contractelor menționate pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor.
Ulterior, la data de_, reclamanta a depus cerere modificatoare a cererii
˝introductive de instanță˝ prin care a înțeles să învestească Tribunalul Specializat C. exclusiv cu petitul de cerere privind adaptarea acordului-cadru de furnizare nr. 32 din_, precum și a contractului subsecvent de furnizare nr. 14.023/39 din_ pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor care au stat la baza încheierii lor.
Atât acordul-cadru de furnizare nr. 32 din_, cât și contractul subsecvent de furnizare nr. 14.023/39 din_ reprezintă contracte de achiziție publică, fiind încheiate în temeiul O.U.G. 34/2006 privind achizițiile publice.
Potrivit art.286 alin. 1 din O.U.G. 34/2006, în forma aflată în vigoare la momentul sesizării instanței,_, Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția comercială a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
Tribunalul Specializat C. apreciază că obiectul acțiunii referitor la adaptarea contractului de achiziție publică nu are în vedere executarea contractului, ci modificarea contractului de achiziție publică, contract ce reprezintă act administrativ potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și care, în temeiul art. 10 alin. 1 din același act normativ revine spre competentă soluționare Tribunalului Civil, Secția de contencios administrativ.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 158 alin. 3 C.p.c. raportat la art. 2 alin. 1 lit. c și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 tribunalul va admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. invocată de pârâți și, în consecință, va dispune declinarea competenței de soluționare a acțiunii formulate și modificate de reclamanta S.C. V. P. S.A. în contradictoriu cu pârâții C. J. C. și I. Ș. J. C. în favoarea Tribunalului C., Secția de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. invocată de pârâți.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate și modificate de reclamanta S.C. V. P. S.A. în contradictoriu cu pârâții C. J. C. și I. Ș. J. C. în favoarea Tribunalului C., Secția de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 07 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. H. C. P.
Red., tehnored. D.H./L.U.
2 ex/_
| ← Sentința civilă nr. 955/2013. Reziliere contract | Decizia civilă nr. 122/2013. Reziliere contract → |
|---|
