Sentința civilă nr. 909/2013. Acțiune în daune delictuale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 909/2013
Ședința publică din data de 23 aprilie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: C. V., judecător GREFIER: T. E.
Pe rol judecarea cauzei - litigii cu profesioniștii - privind pe reclamanții P. A.
I. și P. I. și pe pârâții SA R. A. V. I. G. SA B. și S. L.
S. C. -N., având ca obiect acțiune în daune delictuale.
Cauza s-a judecat în fond la data de 9 aprilie 2013, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea hotărârii judecătorești, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a fost amânată pentru data de 16 aprilie 2013, și apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de 23 aprilie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată că :
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanții P. A. I. și P.
I. au chemat în judecată pe pârâții SA R. A. V. I. G. SA B. și S. LS C. -N., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la plata despăgubirilor civile și anume: daune materiale în sumă de 30.000 euro și daune morale în sumă de l.000.000 euro, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii s-a arătat că la data de_, pe DN 17, în localitatea J. Bîrgăului s-a produs un grav accident de circulație soldat cu decesul numitului P. A. Nicusor, fiul reclamanților, decedat la data de_ și cu vătămarea corporală a altor persoane.
Concluziile accidentului au fost consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat la data de_ și în referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale încheiat de Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, în dosarul nr. 1647/P/2010, nr. dosar poliție 6557/2010 din data de 12 martie 2011.
In momentul premergător producerii accidentului, victima se afla în fața casei pe bancă și observând că autovehiculul implicat în accident se îndrepta spre el a fugit pentru a se salva, dar a fost surprins și strivit pe stâlpul din beton al rețelei electrice, iar reclamantul era în curte și în acele clipe a observat și auzit bufnitura și alergând în strada a văzut pe fiul său prins între autovehicul și stâlpul de beton, a țipat, a zbierat, a încercat singur să îndepărteze autovehicul pentru salvarea fiului, bineînțeles că nu a putut, iar aceste imagini de coșmar pe care le-au trăit nefericit la fel și reclamanta
care a ieșit din casa în câteva secunde, observând tragedia, nu le mai pot uita niciodată.
Reclamantul prin declarația dată în fața organelor de cercetare, după ce a fost informat că șoferul autovehiculului care la strivit și omorât pe fiul său a decedat prin infarct miocardic înainte de producerea tragediei, a consemnat că are pretenția acordării despăgubirilor materiale și morale din partea asigurătorului RCA a autovehiculului implicat în accident.
Persoanele audiate în legătură cu accidentul produs au declarat la unison că șoferul ar fi decedat înainte de producerea evenimentului tragic prin care fiul reclamanților și-a pierdut viata la numai 18 ani, aflat în pragul examenului de bacalaureat.
Decesul victimei P. A. Nicușor s-a produs instantaneu, prin explozie toracică, potrivit certificatului medical constatator al decesului nr. 128/_ care i-a marcat profund și iremediabil pe reclamanți, tragedia și durerea pierderii unicului fiu au fost și este în continuare devastatoare, iar reclamanți nici în momentul de față nu acceptă faptul morții fiului lor.
Pentru acordarea justificată a daunelor morale, reclamanții solicită în mod respectuos instanței de judecată să aibă în vedere evaluarea multilaterală a tuturor consecințelor negative pricinuite de pierderea unicului fiu, importanța pe care o are valoarea nepatrimonială lezată, durata urmărilor tragediei și intimitatea durerilor fizice și psihice cauzate.
Având în vedere tragedia care a marcat iremediabil viata reclamanților, suferința prin care trec, au avut nevoie de consiliere psihologică, iar de la data decesului și până în prezent se află sub tratament medical și pentru a face față cheltuielilor reclamanta a plecat la muncă în Germania.
Reclamanții au încercat soluționarea pe cale amiabilă a pretențiilor față de asigurător pentru a evita procesul de judecată cu toate procedurile dureroase, mai întâi prin adresa nr. 10/_, la care au primit un răspuns evaziv, apoi prin adresele nr. 16/_ și nr. 17/_, la care nu au mai primit nici un răspuns, fiind tratați cu indiferență.
Cu toate acestea, în momente de maximă tristețe când trebuie să retrăiască comemorarea morții celui dispărut, determinate de preconstituirea cu probe a evenimentelor întâmplate, reclamanții au fost și mai afectați, motiv justificat de a solicita acordarea daunelor morale pretinse ca pretium doloris în compensarea traumelor psihice suferite și pe cele pricinuite cu actualul proces.
Reclamanții nu urmăresc o îmbogățire fără just temei, daunele morale solicitate se încadrează în limita de despăgubire pentru deces prevăzută de lege pe anul 2010 și nu acoperă decât în parte imensul prejudiciu moral suferit, iar daunele materiale solicitate reprezintă cheltuieli materiale efective și reale suportate care constau în cheltuieli cu îndeplinirea tuturor ritualurilor religioase înmormântarea, cu masa comemorativă, cu monumentul funerar, cu pomenile săptămânale și parastas, cu masa comemorativă la un an de la deces și care vor fi dovedite potrivit prevederilor art. 1169, 1170 cod civil si art. 129 Cod procedură civilă.
Pentru constatarea calității de asigurător al autovehiculului implicat în accident cu nr. de înmatriculare_ se precizează că autovehicul a fost asigurat la SC A.
A. V. INSURANGE G. SA conform poliței de asigurare nr. 002153409.
Fiind întrunite și prevederile art. 1000 al. 3 cod civil, privind angajarea răspunderii civile a comitentului pentru fapta prepusului, a fost chemată în judecată și partea civilmente responsabilă, respectiv Societatea Comercială LS C. -N., evitând pierderea termenelor procedurale și amânarea sine die a cauzei.
Ulterior reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente sumelor solicitate (f. 70) după care a reveni asupra precizării iar prin concluziile scrise și prin cuvântul acordat în ședința publică din 1 aprilie 2013 nu a mai solicitat și dobânda legală (f. 94).
In drept: art. 2, 11 al. 1 pct. 3, 112, 274 cod procedura civila, art. 998, 999 cod civil, art. 22, 49, 50 si urm. din Legea 136/1995 modificata si completata.
Prin scriptul depus la fila 90 dosar, pârâta S.C. A. R. - A. V. I. GROUP S.A a depus concluzii scrise, de admitere în parte a acțiunii formulate de reclamanții P. A. I. și P. I., întrucât pretențiile formulate sunt exagerate.
In ceea ce privește petitul de obligare sa la plata sumei de 30.000 euro, daune materiale, solicită a se constata că s-au depus înscrisuri din care rezultă că s-a cheltuit suma de 915,99 lei. Susținerile reclamanților că nu au păstrat celelalte înscrisuri doveditoare a cheltuielilor făcute pentru înmormântare și parastase nu pot fi înlocuite cu declarații de martori. In conformitate cu prevederile art. 49 din OCSA nr. 21/2009, în caz de deces, asigurătorul acordă despăgubiri pentru cheltuielile de înmormântare și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative.
In ceea ce privește solicitarea sumei de 1.000.000 euro, cu titlu de daune morale, se apreciază că suma este foarte mare.
Este indubitabil că, în conformitate cu legislația și jurisprudența românească, acordarea despăgubirilor bănești pentru daune morale reprezintă prejudiciul afectiv cauzat victimelor și este justificată, dar cuantumul acestora este foarte mare.
Suferința morală este însă imposibil de cuantificat, iar fixarea sumei corespunzătoare pentru anumite satisfacții compensatorii nu poate fi decât aleatorie în lipsa unor criterii și gradații corespunzătoare, astfel că singurul criteriu valabil ar rămâne precedentul judiciar, care fără să oblige, ar orienta totuși spre a ajunge, pe această cale, la o relativă egalitate de tratament.
In opinia pârâtei, suma de 1.000.000 euro solicitată cu titlu de daune morale, depășește condiția unui echilibru între suferința morală și evaluarea materială a acesteia. Cuantumul acestei indemnizații trebuie să fie just, rațional și echitabil, astfel încât să asigure, în concret, o compensare suficientă, nu exagerată a prejudiciului moral suferit.
La data producerii accidentului de autovehicule, soldat cu decesul fiului reclamanților și al conducătorului auto, materia asigurării obligatorii era reglementată de Legea nr. 136/1995 și OCSA nr. 21/2009, în art. 49 din ordin se prevede că daunele morale se acordă în conformitate cu legislația și jurisprudența din România.
In cazul de deces al unui părinte sau copil în accident de circulație, acordarea de despăgubiri cu titlu de daune morale a fost de 50.000 - 80.000 lei.
Pârâta SC LS a depus la dosar întâmpinare prin care în principal a solicitat să se constate lipsa calității sale procesuale pasive iar în subsidiar a arătat că
nu se opune cererii de despăgubire materială și morală în limita legală potrivit poliței de asigurare RCA dar cuantumul pretențiilor trebuie dovedite în condițiile legii.
În motivarea întâmpinării se arată referitor la lipsa calității procesuale pasive că între ea și pârâta de rândul I s-a încheiat în data de_ polița de asigurare RCA seria RO/01/TO/XZ nr. 001253409, valabilă până la data de_ . Accidentul rutier s-a produs în data de_ .
Se învederează că polița de asigurare RCA este un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente rutiere, prin care s-a obligat să plătească pârâtei de rând I, prima de asigurare în sumă de 1100 lei potrivit chitanței nr. 001535688/_, iar asiguratorul A. V. I. G. SA, se obligă ca la producerea de către pârâtă sau de către prepusul său a unui prejudiciu unui terț, să despăgubească pe acest terț (în cauză reclamanții) în locul SC Liztarns S., ca parte responsabil civilmente până la valoarea maximă de despăgubire stabilită de polița RCA.
Contractul de asigurare fiind valabil la momentul producerii evenimentului rutier, contract ce a generat drepturi și obligații corelative părților semnatare, rezultă indubitabil, obligația contractuală a pârâtei de rând 1, de a despăgubii terții pentru prejudiciul produs de prepusul asigurator, decedat, numitul R. V. .
Reclamanții, ca părți civile, au dreptul la acțiune directă doar împotriva asiguratorului, pârâtul de rând 1 și nu împotriva sa, deoarece natura juridică a obligației asumate prin contractul de asigurare RCA, este total diferită de răspunderea pentru fapta altuia reglementată de art. 1000 Cod civil.
Pentru ca instanța să constate că patrimoniul reclamanților a fost prejudiciat cu suma de 30.000 euro, este absolut necesar a se aproba prin documente fiscale cheltuielile aferente. La momentul învestirii instanței, reclamanții nu au probat prejudiciul material suferit în cuantumul arătat în acțiune.
Sub aspectul daunelor morale pretinse în cuantum de 1.000.000 euro, se consideră că sunt exagerate față de împrejurările cauzei.
Pretențiile formulate cu titlu de daune morale, suferința psihică provocată prin pierderea unicului copil, nu poate fi decât aproximativă, iar despăgubirile trebuie să aibă un caracter reparator și nu represiv.
Analizând actele și lucrările dosarului,
instanța reține starea de fapt ce va fi redată în continuare.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC L.
și analizată de instanță prin prisma prev. art. 137 Cod proc. civilă se constată că excepția invocată este fondată.
Astfel potrivit prev. art. 49 și 50 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România asiguratorul este ținut să acorde despăgubirile ca efect al contractului de asigurare și în baza legii urmare a producerii riscului asigurat și nu comitentul pentru prepus, în aceste situații nefiind aplicabile prev. art. 998-999 și 1000 din Codul civil vechi ce reglementează răspunderea delictuală.
În consecință excepția invocată urmează să fie admisă.
Referitor la fondul cauzei se reține că în data de_ numitul R. V. conducea autoutilitara marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_, pe DN 17, în direcția Vatra Dornei - Bistrița. Ajuns pe raza localității J. B., imediat după intrarea în această localitate, pe fondul unei afecțiuni cardiace severe, a pierdut
controlul asupra volanului autovehiculului astfel că acesta a intrat pe contrasens continuându-și deplasarea pe o traiectorie rectilinie, puțin oblic stânga față de axul drumului. În traiectoria sa, autovehiculul menționat a inztrat în coliziune frontală cu microbuzul Volskwagen Transporter, cu nr. de înmatriculare LAU YB 58 condu regulamentar din sens invers de numitul Ullmann Ușeriu Grigore Alin. În urma impactului, microbuzul a fost împins înspre Bistrița și apoi proiectat înspre stânga, direcția de deplasare a autoutilitarei, oprindu-se în curtea imobilului cu nr. 389. După proiectarea înspre stânga a microbuzului, autoutilitara a acroșat și autoturismul marca Opel Meriva cu nr. de înmatriculare_, care era condus regulamentar, în spatele microbuzului, de persoana vătămată Dan S. . În continuarea deplasării sale autoutilitara l-a surprins pe numitul P. A. Nicușor, care era în afara părții carosabile, proiectându-l într-un stâlp din beton de susținere a rețelei electrice și apoi strivindu-l de acesta. Autoutilitara s-a oprit după impactul cu stâlpul din beton amintit pe care, de altfel, l-a rupt.
Tatăl victimei P. A. Nicușor, împreună cu alte persoane adunate la locul accidentului au eliberat cadavrul victimei cu ajutorul unui buldo-excavator așezându-l în locul unde a fost găsit de echipa de cercetare.
Prin Raportul de constatare medico-legală necropsie nr. 1068/III/129/2010 medicii au stabilit că moartea numitului R. V. este neviolentă și s-a datorat unei insuficiențe cardico-circulatorii acute, consecutivă, un infarct miocardic recent, la o persoană cu ateroscleroză coronariană.
În ce privește examenul toxicologic, acesta a relevat faptul că sângele prelevat de la cadavru nu conținea alcool etilic. Moartea poate data din_ .
Prin raportul de constatare medico-legală necropsie, nr. 1067/III/1128/2010, medicii au stabilit că moartea numitului P. A. Nicușor este violentă și s-a datorat unei hemoragii interne și externe masive, consecutivă unui politraumatism toracic și de membre, cu multiple fracturi costale și rupturi de organe (aortă, trahee, măduva spinală, ficat și splină).
După decesul fiului lor P. A. Nicușor, părinții săi reclamanții P. A. I. și
P. I. au organizat pe cheltuiala lor, potrivit tradiției și obiceiului locului, înmormântarea sa, urmată de pomenirea la șase săptămâni și la un an.
Referitor la acest aspect instanța constată că în cauză nu este dovedită de către reclamanți suma de 30000 de euro cu titlu de daune materiale, dar instanța nu își poate însuși nici opinia pârâtei de rândul 1 potrivit căreia cuantumul acestora se ridică numai la suma de 916 lei.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, examinate prin prisma obiceiului locului în mediu rural instanța a concluzionat că la înmormântare au participat aproximativ 500 de persoane, la pomenirea de șase săptămâni aproximativ 200 de persoane iar la pomenirea de 1 an aproximativ 150 de persoane (f. 60-62,63).
Din declarațiile acelorași martori coroborate cu celelalte probe de la dosar (f. 46-48,54) instanța apreciază că s-au făcut cheltuieli cu fiecare participant de aproximativ 100 de lei, ceea ce la 850 de persoane reprezintă un total de 85000 de lei. Instanța însă nu poate acorda câte 1000 de lei pentru fiecare masă care se va organiza în continuare în fiecare an deoarece aceste cheltuieli încă nu s-au efectuat și
în consecință cuantumul lor nu este probat.
De asemenea instanța nu poate acorda daune materiale reprezentând contravaloarea monumentului funerar în condițiile în care s-a încercat probarea acestora numai prin declarațiile de martori fără a se depune nici un înscris în probațiune.
Referitor la daunele morale instanța constată că în cauză existența prejudiciului moral constând în suferința de oralin afectiv cauzată pârâților de pierderea copilului lor este indiscutabilă, nefiind susceptibil de administrarea de probe pentru dovedirea existenței sale și nici pentru dovedirea dimensiunii sale pecuniare.
În consecință se constată că reclamanții pe lângă daunele materiale în cuantum de 85.000 lei sunt îndreptățiți și l acordarea de daune morale.
Însă instanța apreciază că suma de 1.000.000 euro cu titlu de daune morale este prea mare și în concluzie prea împovărătoare pentru pârâta de rândul 1 în calitatea sa de asigurator.
Pe cale de consecință pentru stabilirea cuantumului daunelor morale instanța va avea în vedere atât jurisprudența națională cât și practica CEDO și drept urmare stabilește contravaloarea daunelor morale la cuantumul de 30.000 de euro.
Pentru considerentele menționate instanța va admite în parte acțiunea precizată, respectiv pentru sumele de 5000 lei daune materiale și 30000 euro daune morale și fără dobânda legală la care s-a renunțat potrivit dispozitivului sentinței.
Prezenta hotărâre este întemeiată în drept pe disp. art. 49-50 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România și pe disp. art. 26 alin. 1 și 74 din Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 21 din 19 noiembrie 2009 în vigoare la data producerii accidentului în litigiu 26 aprilie 2010.
În baza prev. art. 274 Cod proc. civilă vechi instanța va obliga pârâta de rândul 1 să plătească reclamanților suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat (f.96).
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
A
dmite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC LS, cu sediul în C. -N., str.Andrei M. nr.l9, jud.C. .
Admite în parte acțiunea civilă precizată formulată de P. A. I. și P. I., ambii domiciliați în com.J. B., sat J. B. nr.389, jud.Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâții SA R. A. V. I. G. SA B., cu sediul în B., B-dul C. I, nr. 3l-33, sector 2, cod 0. și S. LS C. -N., cu sediul în C. -N., str.Andrei M. nr.l9, jud.C., și în consecință:
- obligă pârâta SA R. A. V. I. G. SA B. să plătească reclamanților suma de 85.000 lei cu titlu de daune morale și suma de
30.000 euro în echivalent lei la cursul BNR la data plății cu titlul de daune morale;
Obligă pârâta să plătească reclamanților suma de 4000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 23 aprilie 20l3.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. V. T. E.
Red/dact CV/CR/4 ex. 27.05.20l3
| ← Decizia civilă nr. 308/2013. Acțiune în daune delictuale | Decizia civilă nr. 533/2013. Acțiune în daune delictuale → |
|---|
