Decizia nr. 10975/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10975/2012
Ședința 14 D. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M. B.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de SC A. SRL împotriva încheierii civile nr. 2. pronunțată de Tribunalul Sălaj, în contradictoriu cu intimat C. I. DE I. N. V. D., intimat S. E. C. S. Z., intimat O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL SĂLAJ, având ca obiect C. preventiv deschiderea procedurii concordatului preventiv.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din (...), mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
INSTANȚA
Prin încheierea civilă nr.277/C din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. s-a admis cererea formulată de debitorul SC E. C. SRL Z. și s-a dispus deschiderea procedurii concordatului preventiv.
S-a numit conciliatorul provizoriu propus de debitor C. N. V.-D., care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art.16 din legea nr.3. privind introducerea concordatului preventiv și mandatului ad-hoc.
S-a stabilit onorariul provizoriu al conciliatorului în sumă de 700 lei lunar plus TVA.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 13 din L. nr. 3. privind introducerea concordatului preventiv și mandatului ad- hoc arată că poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, astfel cum este definit la art.1 cu următoarele excepții: a) dacă împotriva debitorului s-a pronunțat o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infracțiuni economice; b) dacă împotriva debitorului a fost deschisă procedura insolvenței cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv; c) dacă cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv; d) dacă debitorul și sau acționarii, asociații, comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnați definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracțiuni de fals ori infracțiuni prevăzute în L. concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege; e) dacă membrilor organelor de conducere și sau supraveghere ale debitorului li s-a atras răspunderea în condițiile Legii nr.
85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolvență; prevederile lit. b) rămân aplicabile; f) dacă debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată art. 1 din același act normativ menționează prezenta lege se aplică persoanelor juridice care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvență. Cu privire la starea de dificultate financiară, instanța reține că aceasta este definită de legiuitor prin art. 3 lit. b), articol în care se arată că întreprinderea în dificultate este întreprinderea al cărei potențial de viabilitate managerială și economică se află într-o dinamică descrescătoare, dar al cărei titular execută sau este capabil să execute obligațiile exigibile.
În speță, societatea se află în dificultate financiară datorită scăderii volumului de vânzări și necorelării costurilor de producție cu cheltuielile de desfacere.
Prima instanță a reținut că debitoarea nu se înscrie între excepțiile enumerate de legiuitor în cuprinsul art. 13 lit. a) - f).
Prin urmare, conform prevederilor art. 20 din L. nr. 381/ 2009, a admis cererea formulată, în sensul deschiderii procedurii concordatului preventiv față de debitoare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs creditoarea SC A.
SRL solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii recurate.
În motivarea cererii de reformare, recurenta a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată întrucât societatea debitoare se află în insolvență . Or, potrivit prevederilor art.1 din L. nr.3. dispozițiile acestui act normativ pot fi aplicate persoanelor juridice care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvență.
Prin întâmpinarea formulată debitoarea s-a opus admiterii recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Deliberând asupra cererii de recurs, instanța relevă următoarele:
Cu titlu preliminar, asupra excepției de inadmisibilitate a recursuluiinvocată de intimată, curtea reține că dispozițiile art. 20 alin. 2 din L. nr. 3., care reglementează caracterul irevocabil a dispoziției prin care judecătorul- sindic numește conciliatorul provizoriu, nu sunt incidente în cauză.
Conform art. 4 din L. nr. 3. organele care aplică procedurile prevăzute de această lege sunt instanțele judecătorești, prin judecătorul-sindic sau, după caz, președintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv conciliatorul. Creditorii participă la procedură în mod individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanței lor, precum și în mod colectiv, în condițiile legii, prin adunarea creditorilor și reprezentantul creditorilor.
Potrivit art. 5 din L. nr. 381/200 T. în jurisdicția căruia se află sediulsau domiciliul profesional al debitorului este competent să soluționeze cererile și pricinile la care se referă prezenta lege. Cererile și pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competența judecătorului-sindic, desemnat în condițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Curtea de apel esteinstanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic (art. 6 din L. nr. 3. ).
Conform art. 15 din L. nr. 3. cererile formulate în acestei legi sejudecă în camera de consiliu, de urgență și cu precădere, părțile fiind citateîn termen de 48 de ore de la primirea cererii. Hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în aplicarea prezentei legi sunt definitive și executorii și pot fi atacate de părți cu recurs, în termen de 10 zile, care se calculează de la comunicare, pentru absenți, și de la pronunțare, pentru cei prezenți.
În baza art. 20 din L. nr. 3. orice debitor, cu excepția celor prevăzuți la art.
13 lit. a)-f), poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvență, autorizați conform legii. J.-sindic numește conciliatorul provizoriu prin încheiere irevocabilă.
Numirea conciliatorului provizoriu printr-o încheiere irevocabilă nuanihilează beneficiile ce decurg din caracterul necontencios la procedurii de deschidere a concordatului preventiv.
Conform art. 336 din Codul de procedură civilă, incident din perspectiva art. 331 C. proc.civ și art. 15 , 20 alin. 1 din L. nr. 3. , încheierea prin care s-a dispus deschiderea concordatului preventiv este supusă recursului.
Cererea de deschidere a concordatului preventiv este fără îndoială o cerere pentru dezlegarea căreia este nevoie de mijlocirea instanței.
Întrucât, prin exercitarea ei, debitoarea nu urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de altă persoană, autorizarea cererea de deschidere a concordatului preventiv este supusă dispozițiilor privitoare la procedura necontencioasă.
Autorizarea măsurii de deschidere a concordatului este precedată de verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și formă evocate de art. 20 coroborat cu art. 13 din L. nr. 3..
A reține că părțile interesate nu pot ridica obiecții cu privire la îndeplinirea acestor exigențe și cu privire la legalitatea încheierii prin care s- a încuviințat o atare cerere, într-o cale de atac de reformare, ar însemna să se aducă atingere dreptului de acces la justiție.
În consecință, instanța apreciază că recursul putea fi făcut de creditoare, în calitatea sa de persoană interesată chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea pricinii.
Prin încheierea nr.277/C/(...) s-a dispus deschiderea concordatului preventiv numindu-se totodată conciliator provizoriu C.. N. V.-D..
Prin încheierea nr. 3. din (...) pronunțată în dosar nr. (...), în temeiul art. 26 din L. nr. 3., judecătorul sindic a constatat concordatul preventiv.
Prin încheierea Civilă nr. 4. din (...) pronunțată în dosar nr.(...) s-a dispus omologarea concordatului preventiv al debitoarei.
Caracterul irevocabil al dispoziției de numire a conciliatorul provizoriu nu poate altera drepturile ce decurg din natura necontencioasă a etapei de deschidere a concordatului preventiv.
Recursul , deși admisibil, este nefondat în raport de următoarele considerente:
Recurenta a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată întrucât societatea debitoare se află în insolvență.
Conform art. 20 din L. nr. 3. (4) oferta de concordat preventiv se notifică de către conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigură posibilitatea verificării recepției ofertei de concordat. O. de concordat preventiv va fi depusă în dosarul deschis și, pentru opozabilitate față de terți, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrată într-un registru special. Despre depunerea și notificarea acesteia se face mențiune în registrul comerțului în care este înregistrat debitorul.. deconcordat preventiv va cuprinde și proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declarația debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum și lista creditorilor cunoscuți, inclusiv cei ale căror creanțe sunt contestate integral sau parțial, cu precizarea cuantumului și a garanțiilor acceptate de debitor.
Potrivit art. 24 concordatul preventiv se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă majoritatea de două treimi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate.
Conform art.. 26 după aprobarea concordatului de către creditori potrivit art. 24 alin. (5), conciliatorul solicită judecătorului-sindic să constate concordatul preventiv. J.-sindic constată concordatul preventiv prin încheiere pronunțată în camera de consiliu, de urgență și cu precădere, după ascultarea conciliatorului. Cererea de constatare a concordatului preventiv poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate. C. preventiv, aprobat de creditori și constatat de judecătorul-sindic prin încheiere, se comunică creditorilor, prin intermediul conciliatorului, și se menționează în registrul comerțului.
Potrivit art. 28 pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuți sau contestați, conciliatorul poate cere judecătorului-sindic omologarea concordatului. Pentru omologare, judecătorul-sindic verifică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:a) întreprinderea debitorului este în stare de dificultate financiară;b) valoarea creanțelor contestate și/sau în litigiu nu depășește
20% din masa credală;c) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezintă cel puțin 80% din valoarea totală a creanțelor. Dispunând omologarea, judecătorul-sindic suspendă toate procedurile de executare silită. La cererea conciliatorului, sub condiția acordării de garanții creditorilor de către debitor, judecătorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scadenței creanței lor, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalități, precum și orice alte cheltuieli aferente creanțelor. Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menționării concordatului în registrul comerțului. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulității este imprescriptibil și aparține oricărei persoane interesate(art. 32)
Procedura concordatului se desfășoară în mai multe etape
(deschiderea concordatului, constatarea concordatului și omologarea concordatului) , fiecare dintre acestea fiind supuse judecătorului sindic în vederea autorizării .
Îndeplinirea efectivă a cerințelor specifice privind aplicarea procedurii concordatului (proiectul de concordat, aprobarea creditorilor în procentul solicitat, modalitatea negociată de plată a creanțelor, etc.) sunt etape distincte prevăzute de L. nr. 3. supuse spre cenzură judecătorului sindic, care în cazul în care constată că nu sunt îndeplinite cerințe instituite lege care poate respinge cererea de constatare sau omologare a concordatului atunci când apreciază că nu sunt întrunite cerințele instituite lege pentru validarea acestor etape.
Intimata a îndeplinit cerințele privind constatarea și omologarea concordatului preventiv.
Astfel prin încheierea nr. 3. din (...) pronunțată în dosar nr. (...), s-a constatat concordatul preventiv, judecătorul sindic reținând că proiectul de concordat a fost aprobat de majoritatea creditorilor De asemenea s-aconstatat că proiectul de concordat prevede acoperirea integrală a pasivului, inclusiv a creanțelor pretinse de creditorii nesemnatari , categorie din care face parte și recurenta.
De asemenea prin încheierea civilă nr. 4. din (...) pronunțată în dosar nr.(...) s-a dispus omologarea concordatului preventiv al debitoarei. J. sindic a reținut că cerințele instituite de art. 28 alin. 2 din lege sunt îndeplinite, concordatul preventiv fiind aprobat de creditorii reprezentând de un procent de 93,55% din valoarea totală a creanțelor.
În vederea omologării judecătorul sindic este ținut să verifice și dacă întreprinderea se află în stare de dificultate financiară.
Conform dispozițiilor art. 28 omologarea concordatului are ca efect opozabilitatea concordatului preventiv față de creditorii nesemnatari, inclusiv creditoril necunoscuti sau contestați.
Atât timp cât actele jurisdicționale prin care s-a constatat și omologat concordatul preventiv nu au fost recurate de creditoarea petentă, apărarea privitoare la starea de insolvență nu poate fi invocată și analizată în această etapă a procedurii.
A se admite contrariul ar însemna să se repună indirect în discuție o componentă litigiului dintre părți, tranșată în etapa omologării concordatului, când judecătorul sindic a verificat și statuat că întreprinderea se află doar în stare de dificultate financiară.
Creditoarea nu mai poate readuce în discuție această apărare, odată ce ea a fost rezolvată( implicit) de către o autoritate jurisdicțională,printr-o hotărâre desăvârșită și care îi este pe de deplin opozabilă.
Regula imutabilității verificării jurisdicționale săvârșite prin încheierea civilă nr. 4. din (...) pronunțată în dosar nr.(...) se aplică în speță.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 C.pro.civ instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de SC A. SRL împotriva încheierii civile nr.277/C din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția inadmisibilității recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de SC A. SRL împotriva încheierii civile nr.277/C din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S., pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 2815 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 decembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
G. A. N. S. AL H. M. B. A. B.red.S.Al H./A.C.
2 ex. - 13.o2.2013 jud.fond.D. P.
| ← Decizia nr. 8717/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 1434/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
