Decizia nr. 1932/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1932/2012

Ședința 09 M. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE G.-A. N.

Judecător S. Al H.

Judecător M.-I. I.

Grefier A. B.

S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de recurenta I. 2. I. - ADMINISTRATOR J. AL D. SC M. C. S. și contestatorul M. I. împotriva sentinței civile nr. 4523 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. în contradictoriu cu intimata D. G. A F. P. S., având ca obiect procedura insolvenței Contestație la tabelul preliminar al creanțelor .

Se constată că la data de 5 martie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise formulate atât de recurentul M. I. cât și de I. 2. I. în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC M. C. S.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 2 martie 2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr.4523 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al

Tribunalului S. s-a admis în parte contestația formulată de creditorul M. I., împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit la debitorul S. „. C. S.,

și s-a dispus înscrierea acestuia în tabel cu suma de 3691 lei.

S-a respins ca nefondată contestația formulată de debitoarea S. „. C.

S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor, privind pe creditorii D. S., B.

P., C. R. C. M. S. S. B.

S-a respins ca nefondată cererea formulată de debitoarea S. „. C. S. societate în lichidare judiciară, reprezentată de lichidatorul S. prof. I. 2. I., împotriva D. S. pentru anularea deciziilor nr. 183/(...) și 414/(...) privind suma de 52.240 lei, parte din creanța totală de 88.272 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

I. de succes reprezintă echivalentul bănesc al unei cote procentuale negociate, raportată la valoarea litigiului patrimonial rezolvat prin prestația consilierului juridic în favoarea angajatorului.

Dintre litigiile enumerate de contestator, instanța a reținut ca fiind rezolvate în favoarea angajatorului următoarele: anularea amenzii în cuantum de 5500 lei în dosar nr. (...) al Judecătoriei Oradea -550 lei indemnizație de succes, recuperarea taxei de primă înmatriculare în dosar nr. (...) în cuantum de 5441 lei - 544, recuperarea sumei de 7655 lei din dosarul nr. (...) al Judecătoriei C.-Napoca - 765 lei, în total sumă de 1859 lei.

Prima instanță a considerat nedovedite recuperarea sumei de 1313 lei, sumei de 52.240 lei stabilită prin decizia de impunere nr. 3556/(...) emisă de A. S. - acțiunea fiind respinsă, recuperarea sumei de 131.155,23 lei din dosar nr.(...) al Tribunalului S., sumei de 116.115,03 lei din dosarul (...) al Tribunalului Comercial C.,precum și sumei de 81.030,04 lei din dosarul nr. 47.(...) al Tribunalului B.

Valoarea creanțelor din acțiunile promovate de creditor în numele debitoarei nu a fost luată în considerare, dacă acestea nu au fost soluționate în favoarea angajatorului.

Modalitatea de salarizare, inclusiv indemnizația de succes, este prevăzută în contractul individual de muncă.

Contestația debitoarei împotriva tabelului preliminar al creanțelor, privind pe creditorii D. S., B. P. S. - S. S. și C. R. C. M. S. S. B., a fost respinsă ca nefondată.

Tabelul preliminar de creanțe a fost întocmit de administratorul judiciar în urma verificărilor întreprinse, conform disp. art. 66 din Legea insolvenței nr. 85/2006.

Creanța creditorului B. P. în cuantum de 222.694,70 lei rezultă din actele depuse alăturat cererii de creanță în dosarul nr. (...), care are ca obiect soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitorului

SC „. C. S.

În situația în care, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, creditorul a încasat din contul de insolvență vreo sumă de bani, în speță suma de 55.300,54 lei, administratorul judiciar are calitatea procesuală activă de a solicita judecătorului sindic, anularea acestei operațiuni, conform disp. art. 46 din Legea insolvenței.

Factura comercială este un înscris sub semnătură privată, prin care se constată executarea unei obligațiuni comerciale. Mențiunile din factură privesc părțile, marfa, prețul mărfii, condițiile de predare…

Factura se trimite destinatarului odată cu marfa, care va restitui emitentului duplicatul facturii acceptate.

Factura acceptată, expres sau tacit, face dovada în favoarea ambelor părți și obligă părțile să exercite obligațiile prevăzute în cuprinsul acesteia.

Prin facturile emise de creditorul C. R. C. M. S. S. B., s-a prevăzut o penalizare pentru neplata în termen de 0,25%, care este obligatorie pentru debitor din moment ce factura a fost acceptată. Prin această nouă convenție s-a modificat contractul inițial, astfel că instanța a respins contestația față de acest creditor.

De asemenea, instanța a respins contestația debitoarei cu privire la creanța invocată de creditorul D. S. debitorului SC M. C. S. împotriva deciziei nr. 183/(...) și a deciziei de impunere nr. 414/(...) privind obligațiile fiscale suplimentare de 52.240 lei, a fost de asemenea respinsă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea SC M. C.

S. prin administrator judiciar I. 2. I. motivele de recurs se arată căexpertiza contabilă nu are forța probantă absolută, ponderea sa fiind egală cu a oricărui mijloc de probă. Valorificarea expertizei contabile în activitate ajudiciară presupune insușirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile să se ajungă la concluzia ca aceasta nu este corespunzătoare. Calitatea necorespunzătoare a unui act de control poate fi atacată la instanțele de drept comun, iar calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiza contabilă judiciară sesancționează prin anulare de către organele care au dispus-o, evitându-se astfel consecințe de natura jurisprudenței.

Referitor la stabilirea taxei pe valoare adăugată în relația comercială cu SC ALUPKOMPRESSOREN R. S., arată că organul de control avea obligația să facă o verificare încrucișată la furnizor și să verifice dacă acesta a virat TVA-ul aferent utilajului achiziționat global sau în rate.

Cu privire la TVA-ul deductibil aferent facturilor emise către SC E. S. din raportul de expertiză contabilă judiciară rezultă că pentru lucrările de modernizare a imobilului efectuate de SC E. S. era aplicabil regimul de taxare inversă în conformitate cu prev.art.160 alin.2 lit.c din C.fiscal. Dar scopul legiuitorului prin dispozițiile legale amintite este ca beneficiarul să nu achite TVA chiar dacă inițial, în mod greșit, a achitat această obligație fiscală.

Concluzia corectă a expertului ar fi trebuit să fie că organele fiscale au sancționat numai beneficiarul și că aplicarea prev.art.160 , pct.82 alin.7 din HG nr.44/2004 impune obligarea furnizorului și a beneficiarului la rectificarea operațiunii și aplicarea taxării inverse cu finalitatea restituirii sumei de 27.105 lei firmei recurente.

Consideră că această sumă stabilită ca TVA este nelegală, întrucât firma-recurentă nu trebuia să achite această obligație fiscală, cu atât mai mult, nu i se poate impune să o achite de două ori.

Solicită ca majorările de întârziere în sumă de 21.884 lei aferente acestui TVA, să fie anulare odată cu debitul, deoarece reprezintă o măsură accesorie în raport cu debitul.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și creditorul M. I.solicitând în principal, admiterea recursului, casarea parțială asentinței .

Ținând seama de faptul că administratorul judiciar a luat măsura neînscrierii creanței în baza unei excepții și nu a procedat la verificarea creanței potrivit dispozițiilor menționate, solicită verificarea creanței de către lichidator.. fapt, arată că litigiul pe care trebuia să-l soluționeze instanța, izvorăște din clauze stipulate într-un contract de muncă a cărui legalitate a fost verificată de ITM S. cu ocazia înregistrării lui. Fiind un litigiu izvorât dintr-un contract de muncă, judecătorul trebuia să respecte și să aplice prevederile jurisdicției muncii. Solicită aplicarea în special a art.287 și 288

C.muncii. Consideră nedreaptă cerința judecătorului de la fond în sensul că sarcina administrării probatoriului îi revine în exclusivitate creditorului, în calitate de salariat.

Recurentul susține că a făcut dovada recuperării sumei de 55.000 lei de la firma SC G. S. prin extrasul de cont nr.124 din (...) sau a sumei de

5441 lei plus dobânzi de 945,17 lei conform adresei nr.3973/(...) a

Administrația F. P. S..

Menționează că, deși a fost prezent la toate ședințele de judecată, fostul administrator al firmei, dl.M. C. E., nu a contestat niciodată aceste drepturi salariale ale sale, având în vedere și retribuția de numai 300 lei stabilită în contractul de muncă. Prin acest spor de 10% administratorul firmei a dorit să recompenseze performanța în proces și nu prezenta sa în instanțele de judecată. De asemenea, nimeni nu a cerut anularea vreunei prevederi din contractul său de muncă.

Precizează că, administratorul judiciar, C. S. I., i-a reînnoit contractul de muncă cu aceleași clauze, inclusiv cu sporul de 10% din valoarea proceselor câștigate.

Solicită a se constata că nu a solicitat procent din valoarea acțiunilor promovate, așa cum greșit a reținut judecătorul la alin.2 al filei nr.4 din sentință, ci numai din acele demersuri făcute la instanțele de judecată în care s-a admis acțiunea în favoarea angajatorului.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de (...) Societatea I. 2. I. solicită respingerea recursului declarat de creditorul M. I., ca nefondat șimenținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, învederând faptul că, în ceea ce privește obligația lichidatorului de a verifica creanța solicitată, arată că aceasta a fost îndeplinită la data întocmirii tabelului preliminar al creanțelor, ocazie cu care în baza documentelor contabile ale debitoarei și ale celor depuse de către recurent, administratorul judiciar a constatat că aceasta are o creanță în sumă de 1832 lei. Din această cauză, cererea recurentului privind reverificarea creanței de către administratorul judiciar este inadmisibilă și fără niciun temei juridic.

Cu privire la admiterea în întregime a creanței solicitate, administratorul judiciar își menține în continuare opinia potrivit căreia sporul de 10% din creanțele recuperate sau din procesele câștigate nu este o clauză care să își poată produce efectele raportat la prevederile C. muncii și la legislația fiscală referitoare la impozitul pe venit și la contribuțiile aferente sumelor ce se acordă cu titlu de salariu, totuși instanța de fond a înțeles să acorde anumite sume creditorului în baza înscrisurilor prin care acesta a dovedit finalizarea cu succes a anumitor litigii, în măsura în care acesta nu a fost în măsură a aproba existența altor litigii prin care ar fi câștigat în mod irevocabil anumite cauze, consideră că cererea sa privind acceptarea întregii creanțe, urmează a fi respinsă.

Deliberând asupra cererilor de recurs Curtea reține următoarele:

Contractul individual de muncă este acea convenție în temeiul căreia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze o anumită activitate pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană juridică sau persoană fizică, care, la rândul ei, se obligă să plătească remunerația, denumită salariu.

Raportul juridic de muncă conține prestațiile reciproce ale părților și drepturile subiective și obligațiile corelative ale părților.

Potrivit Regulamentului privind formele de exercitare a profesiei de consilier juridic, consilierul juridic își exercită profesia în baza unui contract de muncă individual și are dreptul, pe lângă remunerația de bază pentru exercitarea activităților profesionale și la prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și indemnizația de succes.

Modalitatea de salarizare a recurentului M. I. era reglementată în contractul individual de muncă care prevedea acordarea unei indemnizații de succes. I. de succes reprezintă echivalentul bănesc al unei cote procentuale negociate, raportată la valoarea litigiului patrimonial rezolvat prin prestația consilierului juridic în favoarea angajatorului.

Dintre litigiile enumerate de contestator, instanța a reținut ca fiind rezolvate în favoarea angajatorului următoarele: anularea amenzii în cuantum de 5500 lei în dosar nr. (...) al Judecătoriei Oradea -550 lei indemnizație de succes, recuperarea taxei de primă înmatriculare în dosar nr. (...) în cuantum de 5441 lei - indemnizație de succes 544 lei , recuperarea sumei de 7655 lei din dosarul nr. (...) al Judecătoriei C.-Napoca

- indemnizație de succes 765 lei. Recurentul a mai făcut dovada recuperării creanței în valoare de 55.000 lei prin extrasul de cont nr.124 din

(...) indemnizația de succes aferentă fiind în cuantum de 5500.

Valoarea creanțelor din acțiunile promovate de creditor în numele debitoarei nu a fost luată în considerare, dacă acestea nu au fost soluționate în favoarea angajatorului ori ,deși au fost soluționate favorabil, creanțele nu au fost recuperate efectiv pentru că debitoarele se aflau în incapacitate de plată fiind în procedura insolvenței. În această categorie intră pretențiile vizând aplicarea onorariului de succes în privința următoarelor creanțe pentru a căror recuperare s-au promovat acțiuni în justiție care au fost respinse sau, deși au fost admise, nu s-au soldat cu recuperarea efectivă a debitului și anume : suma de 1313 lei, suma de 52.240 lei stabilită prin decizia de impunere nr. 3556/(...) emisă de A. S. - acțiunea fiind respinsă, suma de 116.115,03 -dosar nr. (...) al Tribunalului Comercial C.-debitoarea intrând în procedura insolvenței care ulterior a fost și închisă, și suma de

81.030,04 lei - dosar nr. 47.(...) al Tribunalului B.- debitoarea fiind în procedura insolvenței.

Pentru aceste motive, întemeiat pe dispozițiile art.312 C.proc.civ

Curtea va admite recursul declarat de creditorul M. I. împotriva sentinței civile nr. 4523 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o va modifica în parte, în sensul că va admite în parte contestația formulată de creditorul M. I. împotriva tabloului preliminar al creanțelor debitoarei SC M. C. S. și va dispune înscrierea acestuia în tabelul de creanțe cu suma de 9191 lei, în categoria creanțelor salariale.

Cu privire la creanța fiscală invocată de D. S. Curtea reține următoarele:

Factura nr. 6449025/(...) a fost emisă de furnizorul S. „. R. S., părțile convenind ca plata bunului cumpărat să se efectueze în 7 rate. Plata taxei pe valoare adăugată devine exigibilă la datele specificate în contract pentru plata ratelor. În cazul încasării de avansuri, taxa pe valoare adăugată devine exigibilă, la data încasării avansului.

Debitoarea și-a dedus integral TVA aferentă valorii bunului achiziționat la data emiterii facturii de către furnizor, deși, având în vedere disp. art. 145 rap. la art. 160 și urm. Cod fiscal, cumpărătorul, adică debitoarea avea dreptul de deducere la data prevăzută, pentru plata ratelor și corespunzător sumelor de plată, așa cum corect au stabilit organele de control.

În consecință, debitoarea datorează majorări de întârziere pentru TVA aferentă ratelor cu scadență ulterioară datei facturii, ce au fost deduse anticipat pe perioada dintre momentul deducerii fără drept și momentul scadenței ratelor.

În legătură cu facturile emise de către S. C. S. și S. E. S. se reține că aceste operațiuni au fost supuse măsurilor de simplificare, regim cunoscut și sub denumirea de taxare inversă, care se concretizează prin colectarea taxei pe valoare adăugată la nivelul taxei deductibile.

Beneficiarul are obligația să aplice taxarea inversă, adică să nu facă plata taxei către furnizor, ci să o evidențieze în jurnalele de vânzări și de cumpărări concomitent și să o înscrie în decontul de taxă pe valoare adăugată, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă.

Neprocedând în acest mod, debitoarea nu avea dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată, astfel că aceasta a fost calculată corect de organele de control, de asemenea și majorările de întârziere.

Culpa beneficiarului constă tocmai în neîndeplinirea obligațiilor menționate și deducerea taxei pe valoare adăugată din sumele datorate către stat.

Chiar dacă, din eroare a plătit furnizorului taxa pe valoare adăugată aferentă valorii bunului cumpărat, beneficiarul nu are dreptul de deducere dacă nu a procedat concomitent la colectarea taxei, ci are dreptul să exercite acțiunea de drept civil în restituirea plății nedatorate de la furnizorul care a încasat-o.

Prejudiciul constă în echivalentul taxei pe valoare adăugată, deduse de beneficiar din obligațiile fiscale către stat.

Pentru aceste motive , întemeiat pe dispozițiile art. 312 C.proc. civ

Curtea va respinge ca nefundat recursul declarat de debitoarea SC M. C. S. prin administrator judiciar I. 2. I. împotriva sentinței civile nr. 4523 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S..

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E CI D E

Respinge recursul declarat de debitoarea SC M. C. S. prin administrator judiciar I. 2. I. împotriva sentinței civile nr. 4523 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S..

Admite recursul declarat de creditorul M. I. împotriva sentinței civile nr. 4523 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte contestația formulată de creditorul M. I. împotriva tabloului preliminar al creanțelor debitoarei SC M. C. S. și dispune înscrierea acestuia în tabelul de creanțe cu suma de 9191 lei, în categoria creanțelor salariale.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 09 martie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

G. A. N. S. AL H. M. I. I. A. B.red.S.Al H./A.C.

2 ex. - (...)jud.fond.D. P.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 1932/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)