Decizia nr. 2453/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2453/2012
Ședința de la 27 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE : A.-I. A.
JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. G. : M. N. ȚÂR
Pe rol judecarea recursului declarat de A. B. R. SA împotriva sentinței civilenr.602/(...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T. M. în contradictoriu cu intimații SC T. TP C. S., SC T. TP C. S. PRIN LICHIDATOR J. C. I. DE I. B. S. I., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 martie 2012 , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr.602/(...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T. M. s-a respins contestația formulată de creditoarea A. B. R. împotriva planului de distribuire a sumelor obținute din valorificarea bunurilor nr.I aparținând averii debitoarei SC T. TP C. S. - în faliment, prin lichidator judiciar C. I. DE I. B. S. I.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că la data de (...), lichidatorul judiciar B. I. S., a întocmit și depus la dosarul cauzei planul de distribuire nr.304, a fondurilor obținute din vânzarea bunurilor debitoarei SC T. TP C. S.
În cuprinsul raportului s-a arătat că urmare licitației organizată pentru vânzarea imobilului, casă de locuit situată în B. M., str.Gh.P. de B., nr.20, P+2E, în suprafață de 357 mp și teren în suprafață de 234 mp, identificată în Cf nr.1840 B. M., nr.topo 2438, proprietatea debitoarei, sub garanția A. B. SA, a fost obținută în fondul de lichidare suma de 377.613,28 lei, din care au fost reținute comisioane bancare în cuantum de 744,51 lei.
Suma obținută din vânzare urmează a fi distribuită astfel:
P. art.4 alin.6 lit.c, suma de 7.552,26 lei către fondul de lichidare al
U..
P. art.121 alin.1 pct.1 suma de 17.511,61 lei, impozit clădiri și teren aferente perioadei de lichidare.
Cheltuielile de evaluare a bunurilor debitoarei (apartament în Mamaia), grevate în favoarea creditoarei A. B. SA și cheltuieli cu publicitate a vânzărilor, suma de 3.600 lei.
Remunerația lichidatorului stabilită conform adunării creditorilor din data de (...) suma de 4.400 lei, remunerație pentru perioada (...) - (...) și onorariu în procent de 9%, suma de 33.986 lei.
P. art.121 alin.1 pct.2 suma de 300.000 lei, către creditorul garantat
A. B. SA.
Suma de 9.818,9 lei se va păstra în contul de lichidare, pentru acoperirea cheltuielilor viitoare.
La data de (...), creditoarea A. B. R. SA B. a depus la dosar contestație la planul de distribuire, solicitând rectificarea acestuia, în sensul de a se dispune ca suma de 31.330,51 lei, reținută de lichidatorul judiciar să fie distribuită acesteia.
Examinând contestația, tribunalul a constatat că este neîntemeiată. Suma de 17.511,61 lei, a fost reținută de către lichidator cu titlu de impozit clădiri și teren aferente perioadei de lichidare, în mod corect, în temeiul art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006, întrucât alături de alte cheltuieli cu procedura se distribuie și cheltuielile necesare pentru administrarea bunurilor, iar plata impozitului este considerată un act de administrare a bunurilor.
Remunerația lichidatorului este de 4.000 lei, după cum a fost recunoscută și de acesta.
Suma de 3.600 lei reprezentând cheltuieli de evaluare a bunurilor debitoarei (apartament Mamaia) a fost redistribuită prin planurile de distribuire nr.II și III, urmare a valorificării următoarelor imobile, astfel încât, potrivit susținerilor lichidatorului această sumă o va distribui creditoarei contestatoare.
Suma de 9.818,90 lei pentru acoperirea cheltuielilor viitoare cu procedura insolvenței este justificată, întrucât în patrimoniul debitoarei mai există bunuri ce urmează a fi evaluate și valorificate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea SC A. B. R. SAnumai sub aspectul respingerii contestației băncii cu privire la suma de
17.511,61 lei reprezentând impozit clădiri și teren, reținută de lichidator conform Planului de distribuire nr.304/(...).
În motivare consideră ca fiind nelegală soluția judecătorului sindic sub aspectul respingerii contestației Băncii cu privire la suma de 17.511,61 lei, reprezentând impozit clădiri si teren, reținuta de lichidator conform Planului de distribuire nr. 3., pentru următoarele motive:
1. Art. 121 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței prevede următoarele:
"Fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:
1. taxe, timbre și orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri, precum și plata remunerațiilor persoanelor angajate în condițiile art. 10, art. 1 9 alin. (2), ari. 23 și 24;
2. creanțele creditorilor garantați, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel, precum și cheltuielile." (2) In cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanțe garantate, creditorii vor avea, pentru diferența, creanțe chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevăzute la art. 123, și vor fi supuse dispozițiilor art. 41. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezulta o diferența în plus, aceasta va fi depusăa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanța garantata este îndreptățit sa participe la orice distribuire de suma făcutaînaintea vânzării bunului supus garanției lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptățit sa le primească ulterior din prețul obținut prin vânzarea bunului supus garanției sale, dacă aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor să primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garanției sale ar fi fost vândut anterior distribuirii ".
Coroborând norma juridica citata cu restul dispozițiilor Legii nr.
85/2006 incidente, în ce privește procedura de distribuire a sumelor rezultate din vânzarea bunurilor debitorilor supuși procedurii insolvenței, respectiv cu dispozițiile art. 122 - 126, se poate constata ca prevederile art. 121 din Legea nr. 85/2006 sunt speciale fata de dispozițiile art. 123 aceasta dispoziție legala fiind o reflectare în materia insolvenței a dispozițiilor dreptului comun privind drepturile creditorului garantat constatându-se ca, și pe aceasta cale, legiuitorul a înțeles sa acorde o protecție speciala creditorului diligent care a constituit o garanție pentru plata creanței sale.
Astfel, în cazul vânzării unui bun al debitorului obiect al unei garanții reale constituite în favoarea unui creditor, fondurile obținute din vânzarea bunului adus în garanție se distribuie potrivit ordinii de prioritate prevăzute de art. 121 din lege nefiind aplicabile dispozițiile art. 123 din lege, în sensul ca din fondurile obținute din vânzarea bunului ipotecat se pot retine doar cheltuielile legate în mod direct de vânzarea, conservarea și administrarea bunului adus în garanție și cheltuielile legate de onorariul practicianului în insolvența sau a specialiștilor angajați de acesta și nu pot fi reținute alte sume de bani.
In speta, Primăria Baia Mare figurează în Tabelul definitiv la poziția nr.
4 categoria creanțelor bugetare cu suma acceptata de 3.196,41 lei. Prin urmare, din moment ce acest creditor - P. M. B. M. - este înscris în Tabelul definitiv cu ordinea de prioritate prevăzuta de art. 123 alin. 4 urmează ca acesta sa-și recupereze creanța din vânzarea activelor aflate în averea debitoarei și nu în temeiul art. 121 alin. 1 pct. 1 din vânzarea unui bun ipotecat în favoarea altui creditor.
Instanța de fond în mod greșit a reținut ca impozitul pe clădiri și terenuri reprezintă cheltuieli de administrare in înțelesul art. 121 alin. 1 pct.
1 din Legea nr. 85/2006.
Apreciază ca încadrarea acestei sume de către lichidatorul judiciar în categoria cheltuielilor de administrare și conservare reprezintă o grava eroare a acestuia cu consecința prejudicierii creditorului garantat A. B. R. SA.
Actele de conservare au fost definite în doctrina și practica judiciara ca acele acte prin care se urmărește preîntâmpinarea pierderii unui bun (sau a unui drept subiectiv civil referitor la acel bun), iar actele de administrare sunt acele acte prin care se urmărește sa se realizeze o normala punere în valoare a acelui bun.
In speta, impozitele și taxele locale nu au natura unor cheltuieli de administrare sau conservare, de vreme ce acestea nu fac obiectul unor acte care sa preîntâmpine pieirea bunului imobil sau sa ducă la punerea în valoare a bunului.
Pe de altă parte, arată ca în mod eronat lichidatorul judiciar a reținut suma de 17.511,61 lei în vederea achitării taxelor și impozitelor locale în dauna creditorului A. B. R. SA căruia îi revenea aceasta suma potrivit ordinii de prioritate stabilită de lege.
Lichidatorul judiciar își justifica măsura reținerii acestei sume invocând ca temei adresa nr. 7139/(...) emisa de Primăria Baia Mare. P.acestei adrese Primăria Baia Mare solicita plata acestei sume "reprezentând taxe și impozite locale, aferente perioadei de lichidare, în conformitate cu art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006". Or, potrivit planului de distribuire nr.
304/(...), lichidatorul judiciar a dispus distribuirea către acest creditor a sumei de 17.511,61 lei în conformitate cu art. 121 alin. 1 din Legea nr.
85/2006, în totală neconcordanta cu solicitarea creditoarei Primăria Baia
Mare.
In concluzie, toate taxele și impozite locale vor fi suportate din averea debitoarei, creditorul bugetar Primăria Baia Mare urmând sa-si recupereze creanța conform art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, iar suma de
17.511,61 lei va trebui distribuită către creditorul A. B. R. SA in temeiul art. 121 alin. 1 pct. 1.
Intimatul MUNICIPIUL B. M. prin P., prin întâmpinare (f.13-16) a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având învedere prevederile art.304, 3041C.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Față de debitoarea SC T. C. S. s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței la data de (...) prin sentința civilă nr.2816/2009 a T. M., iar ulterior prin sentința nr.39 din (...) s-a dispus intrarea debitoarei în faliment prin procedura simplificată.
Lichidatorul judiciar a trecut la evaluare ași vânzarea activelor aflate în patrimoniul debitoarei și urmare a valorificării prin licitație publică cu strigare a imobilului situat în B. M. str. Gh. P. de B. nr.21, ipotecat în favoarea creditorului A. B. R. SA B., s-a întocmit planul de distribuire nr.304 din (...).
Conform planului de distribuire suma rezultată din vânzarea bunului a fost distribuită creditoarei recurenta A. B. în calitate de creditor garantat iar următoarele sume au fost reținute de lichidatorul judiciar în vederea distribuirii potrivit art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006: 17.511,61 lei reprezentând impozit clădiri și teren, 3600 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu evaluările și publicațiile de vânzare, 4400 lei și 33986 lei reprezentând remunerația respectiv onorariu administratorului judiciar în procent de 9% și suma de 9818,9 lei reprezentând suma păstrată în contul de lichidare pentru acoperirea cheltuielilor viitoare cu procedura.
Împotriva planului de distribuire nr.304 din (...) A. B. a formulat contestație care a fost respins de judecătorul sindic.
Critica de nelegalitate a hotărârii judecătorului sindic se referă la respingerea contestației cu privire la suma de 17511,61 lei reprezentând impozit clădiri și teren, distribuită de acesta conform art.121 alin.1 ca fiind cheltuieli necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri.
Așa fiind, recurenta apreciază că instanța de fond în mod greșit a reținut că impozitul pe clădiri și terenuri reprezintă cheltuieli de administrare în înțelesul art.121 alin.1 pct.1 cu consecința prejudicierii acestui creditor deoarece impozitele și taxele locale nu au natura unor cheltuieli de administrare sau conservare câtă vreme ele nu fac obiectul unor acte care să preîntâmpine pieirea bunului imobil sau să ducă la punerea în valoare a acestuia.
Creditorul Municipiul B. M. a fost înscris la masa credală cu suma de
3196,41 lei reprezentând impozit clădiri și teren datorate de către debitoare până la data deschiderii procedurii de insolvență pentru imobilul ce a făcut obiectul vânzării la licitație, iar sumele obținute au fost distribuite de lichidatorul judiciar. P. art.249 aoin.1 și respectiv art.256 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal, orice persoană care deține în proprietateterenuri și clădiri datorează impozit pe acestea care se plătesc anual în două rate egale, până la data de 31 martie și respectiv 30 sept. a fiecărui an fiscal. De asemenea creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de C. fiscal, iar în tabelul preliminar precum și în tabelul definitiv de creanțe se înscriu doar creanțele exigibile născute anterior deschiderii procedurii insolvenței, în conformitate cu art.3 pct.16 și 17 din Legea nr.85/2006.
Prin urmare din dispozițiile legale sus amintite rezultă că Municipiul
B. M. a avut obligația să se înscrie în tabelul definitiv cu o creanță certă lichidă și exigibilă născută anterior deschiderii procedurii de insolvență, în speță fiind vorba de impozitul pe clădiri și impozitul pe teren datorate de către debitoare până la ultima scadență anterioară deschiderii procedurii, respectiv (...) deci inclusiv sem. I 2009. Așa fiind, aceasta s-a înscris la masa credală cu suma de 3196,41 lei reprezentând impozit clădiri și teren datorate până la data de (...).
Numai că, atât terenul cât și clădirile au rămas în proprietatea debitorului și după data deschiderii procedurii, iar aceste taxe și impozite se datorează și ulterior acestei date. Clădirea și terenul proprietatea debitoarei au fost înstrăinate de către lichidatorul judiciar prin contractul de vânzare- cumpărare nr.2736 din (...). În temeiul dispozițiilor legale arătate, debitoarea datorează impozit clădiri și impozit teren până la data vânzării, intervenind astfel două scadențe respectiv (...) și (...).
Impozitul pe clădiri și impozitul pe teren datorat de către debitoare ulterior datei deschiderii procedurii este în cuantum de 17.511,61 lei și este evidențiat în declararea de impozit și taxe aferente perioadei de lichidare, motiv pentru care s-a solicitat plata acestor sume conform art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006.
În temeiul acestei dispoziții legale lichidatorul judiciar a distribuit acestui creditor prin planul de distribuire contestat suma stabilită cu titlu de impozit teren și clădire, datorată de debitoare pentru perioada ulterioară deschiderii procedurii, care potrivit art.64 alin.6 din Legea nr.85/2006 se va plăti conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Totodată, art.66 alin.2 din Legea nr.85/2006 stipulează faptul că, creanțele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu nu sunt supuse procedurii de verificare.
Având de interpretat prevederile art.121 alimn1. pct.1 din Legea nr.85/2006, text care constituie temeiul legal al distribuirii acestei sume rezultă că fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului vor fi distribuite în ordinea stabilită, la pct.1 incluzându-se cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor.
Actele de administrare au fost definitive de doctrina juridică ca fiind acele acte prin care se tinde la o normală exploatare și punere în valoare a unui bun sau a unui patrimoniu, exemplificându-se ca fiind acte de administrare perceperea fructelor, asigurarea unor bunuri, reparațiile de întreținere, plata impozitului, închirierea unor bunuri etc. În consecință, pentru o normală punere în valoare a unui bun imobil persoana proprietara acestui bun este obligată să achite impozitul datorat, fără îndeplinirea acestei obligații nefiind posibilă nici vânzarea bunului. Această teză este împărtășită și de practica judiciară care a opinat în sensul în care plata impozitelor poate fi înscrisă în categoria actelor de administrare, fiind necesară pentru punerea normală în valoare a bunului.
Prin urmare, în mod întemeiat lichidatorul judiciar a dispus plata sumei de 17511,61 lei reprezentând impozit clădiri și teren în conf. cuprev.aret.121 alin.1 pct.1, aceasta incluzându-se în categoria cheltuielilor necesare cu administrarea bunurilor.
Pentru motivele mai sus expuse în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1
C.proc.civ. rap. la art.8 din Legea nr.85/2006 recursul declarat de creditorul
A. B. R. SA B. urmează a fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge recursul declarat de creditoarea A. B. R. SA B. împotriva sentinței civile nr. 602 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T. M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
P.nunțată în ședința publică din 27 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. I. I. C. P. D.
G.
ȚÂR M. N.
Red.CI Dact.SzM/2ex. (...)
| ← Decizia nr. 03/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 6248/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
