Decizia nr. 8297/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8297/2012
Ședința publică de la 19 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
G. A. B.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul declarat de SC S. T. S. PRIN LICHIDATOR J. P. G. I. împotriva sentinței civile nr.1004 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., privind și pe intimat F. I., având ca obiect A. raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. { F. | } INSTANȚA Prin sentința civilă nr.1004 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. s-a respins acțiunea promovată de lichidatorul judiciar P. G. I., în contradictoriu cu pârâtul F. I. Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că retragerea (restituirea de către societate) a unei părți din datoria acesteia față de asociatul care a finanțat prin aportul sau în bani societatea, nu a constituit factorul generator al stării de insolvență, neexistând un raport de cauzalitate între această plată și starea de insolvență a societății. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. G. I. solicitândadmiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței recurate și pe calede consecință obligarea pârâtului-intimat să suporte cu averea personală o parte din pasivul debitoarei S. S. T. S. în sumă de 54.176,67 lei. În motivarea cererii de recurs, recurenta a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată, exigențele de fond ale acțiunii în acoperirea pasivului fiind îndeplinite,întrucât retragerea(unei părți din datoria societății față de asociatul care a finanțat-o a constituit factorul generator al stării de insolvență. Deliberând Curtea reține următoarele: Prin Sentința civilă nr. 3147/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...), s-a dispus deschiderea procedurii simplificate și intrarea în faliment împotriva debitoarei SC S. T. S., a fost numit lichidator judiciar. La masa credală s-au înscris creditorii: D. G. a F. P. M., M. B. M., SC R. S. cu un pasiv în sumă de 54.176,67 lei. Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 are natura juridică a unei răspunderi civile delictuale pentru fapta proprie, această răspundere intervine nu pentru săvârșirea oricărei fapte ilicite, ci numai dacă au fost săvârșite faptele ilicite expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a - g din lege. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere/conducere a debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care a cauza starea de insolvență a debitorului prin faptele expre și limitativ prevăzute, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții, și anume: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită a membrilor organelor de conducere/supraveghere sau a oricărei alte persoane vinovate de producerea stării de insolvență, faptă care să se încadreze în cel puțin unul dintre cazurile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită. Se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către membrii organelor de conducere dacă s-a dovedit în mod cumulativ că aceștia au săvârșit cel puțin una dintre faptele prevăzute expres de legiuitor, vinovăția acestora în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și ajungerea debitorului în situația încetării de plăți. Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent. Raportul cauzal are în vedere legătura dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea 85/2006 și ajungerea debitorului persoană juridică în stare de insolvență. În speță, lichidatorul judiciar a susținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006 motivat de faptul că pârâtul ar fi deturnat o parte din activul societății prin retragerea în numerar a sumei de 9.979,34 lei cu două zile anterior datei de deschidere a procedurii de insolvență. S-a menționat totodată că în cauză sunt întrunite și dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. g deoarece în luna precedentă încetării plăților, prin reducerea aportului de ca capital în sumă de 44.197,67 lei a fost plătit cu preferință un creditor, respectiv asociatul F. I. în dauna creditorului bugetar. La data de (...) debitoarea a efectuat inventarierea mijloacelor fixe - echipamente tehnologice utilizate în activitatea de carmangerie, în urma inventarierii identificându-se lipsa din gestiunea debitoarei a unui număr de șase utilaje. Valoarea acestor mijloace fixe a fost imputată pârâtului. La momentul inventarierii, în evidența contabilă a societății, pârâtul deținea față de societate o creanță în sumă de 579.866 lei (contul contabil 455- sume datorate asociaților). Din suma datorată de societate cu acest titlu , a fostscăzută suma imputată pârâtului (44.197,67 lei) ,reprezentând valoarea de înregistrare contabilă a mijloacelor fixe lipsa la inventar - 37.140,90 lei și taxa pe valoarea adăugată - 7.056,77 lei. Trecerea în debit s-a făcut prin înregistrare directă utilizându-se operațiunea prevăzută pentru viramentele interne, respectiv sistemul de compensare. La data de (...), cu dispoziția de încasare nr. 6705711, s-a încasat de la SC F. Z. B. M., suma de 4.980 lei, iar la data de (...), cu dispoziția de încasare nr. 6., suma de 4.999,34 lei. Suma (în cuantum de 9.979,34 lei )încasată astfel de la F. Z. și contabilizată în casieria societății, în vederea stingerii obligațiilor atestate de facturilor fiscale nr. 2. , 2., a fost achitată pârâtului F. I., potrivit dispoziției de plată nr. 1 din (...), cu titlu restituire aport . Judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin plata cu preferință a unui creditor în dauna celorlalți, în luna precedentă încetării plăților. Patru sunt premisele care permit obiectivarea acestui tip de răspundere. În primul rând, trebuie identificată o plată, în al doilea rând, stingerea obligației asumate de debitoare trebuie să preceadă încetarea plăților și, nu în ultimul rând, executarea să fie prioritară față de beneficiar și vătămătoare în raport de ceilalți creditorii, fiind necesar ca între plata preferențială și apariția stării de insolvență să existe un raport de cauzalitate. În dreptul comun, obligația de reparare a prejudiciului este condiționată de dovedirea legăturii de cauzalitate între greșeala imputată și prejudiciul suportat de victimă. Dacă există o îndoială asupra existenței acestei legături, pârâtul este exonerat de răspundere. În dreptul procedurilor colective soluția nu diferă. Acțiunea în acoperirea pasivului exercitată împotriva administratorului persoanei juridice aflată în procedura insolvenței nu are șanse de reușită, decât dacă greșeala de gestiune se află în raport de cauzalitate cu starea de insolvență. Prin urmare, este necesar ca în fața instanței de judecată să se facă dovada certă a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și nu doar a unei simple împrejurări care a favorizat starea de insolvență. O simplă afirmație a unei creditoare sau simpla apreciere a lichidatorului pentru a se putea antrena o astfel de răspunderea nu este suficientă , deoarece legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere, ci a prevăzut posibilitatea atragerii răspunderii organelor de conducere/supraveghere doar după administrarea de dovezi, care să ducă la concluzia că săvârșirea faptelor expres și limitativ prevăzute de lege a cauzat apariția stării de insolvență. Conduita ilicită trebuie să reprezinte factorul determinant pentru apariția stării de insuficiență a pasivului. Or, restituirea de către societate a unei părți din datoria acesteia față de asociatul care a finanțat-o, restituire care a avut loc doar cu două zile de deschiderea procedurii nu putea constitui factorul generator al stării de insolvență, neexistând un raport de cauzalitate între această plată și starea de insolvență a societății. Finanțând societatea din bani proprii, asociatul dobândește calitatea de creditor al societății la nivelul sumei cu care s-a realizat aportul, existând posibilitatea compensării între aportul adus de către asociatul administrator în societate și eventuale minusuri din gestiune. Plata sumei de 9.979,34 lei s-a făcut pe baza de document în conformitate cu normele privind înregistrarea operațiunilor de casă, plata reprezentând parte din datoria societății față de asociat (un creditor). Astfel, cedarea dreptului de proprietate asupra unor active în favoarea unui creditor nu are caracter ilicit în măsura în care creanța beneficiarului este certă lichidă și exigibilă. Această ultimă cerință era îndeplinită în speță. Mai mult, retragerea (restituirea de către societate) a unei părți din datoria acesteia față de asociatul care a finanțat societatea, prin aportul său în numerar nu a constituit factorul generator al stării de insolvență a societății comerciale, neexistând un raport de cauzalitate între această plată și starea de insolvență a societății În absența cerinței de fond privitoare la raportul de cauzalitate dintre faptele imputate pârâtului și starea de încetare a plăților, operațiunea de compensare între datoriile reciproce ale părților putea fi eventual contestată doar pe temeiul prevederilor art. 8o din Legea insolvenței. Întrucât acuzațiile referitoare la deturnarea activului și existența unor plăți preferențiale în sensul reglementat de art. 138 nu sunt fondate Curtea va respinge recursul declarat de P. G. I. împotriva sentinței civile nr.1004 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de P. G. I. împotriva sentinței civile nr.1004 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. M. B. G. A. N. S. AL H. A. B.red.S.Al H./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond.P. M.
| ← Decizia nr. 2449/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9386/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
