Decizia civilă nr. 10748/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIV ILĂ NR. 10748/2013
Ședința publică din data de 11 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR :M. S.
JUDECĂTOR: A. M. ION GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta A. F.
P. C. N., împotriva sentinței civile nr. 701 pronunțate la data de _
, în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimata SC I. C. S. PRIN LICHIDATOR J., I. C.
, S. R. DE T., având ca obiect procedura insolvenței - contestație.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită. Prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. Recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
La data de_, DGRFP C. a formulat o cerere de conexare a prezentei cauze la dosarul nr._ aflat pe rolul Curții de Apel C. .
La data de_, intimata SC I. C. S., prin lichidator judiciar, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefiind fondat.
C. ea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., coroborat cu dispozițiile art. 8, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și art. 3, pct. 3, C.pr.civ., constată este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentului recurs.
După deliberare, în examinarea cererii de conexare formulată de DGRFP CJ, în temeiul art. 6 și 8 din Legea 85/2006, având în vedere caracterul special al normelor indicate, apreciază că nu sunt incidente disp. art. 164 C.pr.civ., motiv pentru care respinge cererea de conexare.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, C. ea deschide dezbaterile în temeiul art. 150 C.pr.civ și văzând că părțile nu sunt prezente pentru a pune concluzii însă au solicitat judecarea și în lipsă, închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 701 pronunțată la data de_, în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., s-a respins ca
neîntemeiată, contestația formulată de creditoarea A. F. P. A MUNICIPIULUI C. N. .
Astfel, prin raportul asupra fondurilor atacat în cauza dedusă judecății, lichidatorul judiciar a arătat că suma disponibilă în contul unic se ridică la 2.545,01 lei, fiind formată din 1.250,01 lei sumă avansată de lichidator pentru plata executorului judecătoresc în vederea punerii în executare silită a unui debitor al societății debitoare, 45 lei reprezentând creditare lichidator pentru deschiderea contului unic și suma de 1.250 lei care a fost încasată dintr-o executare silită.
De asemenea, lichidatorul judiciar a arătat că din totalul sumei încasate au fost suportate cu titlu de cheltuieli de procedură onorariul executorului judecătoresc și cheltuielile de executare, comisioanele bancare, cheltuieli poștale, restituire creditare și combustibil.
În cauză contestatoarea a înțeles să conteste suma achitată în vederea executării silite cu titlu de onorariu și cheltuieli de executare.
Cât privește această sumă, judecătorul sindic a reținut că lichidatorul judiciar a fost în măsură să avanseze o parte din onorariu și cheltuielile de executare silită, din buget propriu, creditând în acest sens contul unic al procedurii, plata onorariului parțial și al cheltuielilor de executare fiind efectuată de către executorul judecătoresc la data de_ .
Așadar, această măsură care stă la baza punerii în executare a unei hotărâri împotriva debitorului Bere Cornel, a fost efectuată pe parcursul procedurii insolvenței, fiind menționată în raportul corespunzător depus în cadrul procedurii insolvenței. Măsura însă nu a fost contestată de nici un creditor. Ca atare, dacă măsura adoptată în acest sens este considerată nelegală de către contestatoarea din prezenta cauză, aceasta avea deschisă calea contestației împotriva măsurii lichidatorului judiciar întemeiată pe disp. art. 21 din Legea nr. 85/2006, însă a considerat că este nelegal ca lichidatorul judiciar să încaseze contravaloarea cheltuielilor de procedură pe care le-a avansat din resurse proprii, este lipsit de orice temei juridic.
În plus, în acest context, contestatoarea a refuzat să avanseze sume de bani, în sensul disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006 pentru a suporta cheltuielile de procedură, însă a apreciat nelegală măsura lichidatorului judiciar de a avansa sumele necesare din resurse proprii.
În subsidiar, instanța a reținut că într-adevăr cheltuielile privind executarea silită sunt în sarcina debitorului urmărit, precum și faptul că executorul judecătoresc nu poate condiționa punerea în executare a unui titlu executoriu de achitare a onorariului, însă din cuprinsul înscrisului care detaliază cheltuielile de executare silită, rezultă că doar o parte din suma achitată de către lichidatorul judiciar reprezintă onorariu, restul fiind cheltuieli de procedură, respectiv taxă de timbru și cheltuieli de trimitere și arhivare, care desigur sunt în sarcina creditorului, urmând ca ulterior să fie recuperate de la debitor. O altfel interpretare ar conduce la concluzia, desigur lipsită de un temei juridic, ca executorul judecătoresc să suporte taxele necesare punerii în executare a titlului.
Cât privește onorariul, contestatoarea nu a fost în măsură să facă dovada susținerilor sale, respectiv că punerea în executare a titlului ar fi fost condiționată de plata onorariului, motiv pentru care susținerea a fost apreciată neîntemeiată.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul disp. art. 122 alin.4 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată contestația.
Împotriva sentinței a declarat recurs A. F. P. a Municipiului C. -N. .
În motivare se arată că prin contestația impotriva măsurii luate de lichidatorul judiciar potrivit raportului privind fondurile obținute in procedura privind pe debitoare si impotriva planului de distribuire, a solicitat judecătorului sindic sa respingă raportul privind fondurile obținute in procedura privind pe debitoare si planul de distribuire si sa dispună modificarea acestuia potrivit dispozițiilor legale in materie. A arătat ca pe de o parte cheltuielile cu executarea silita nu se achita din averea debitoarei asa cum greșit a procedat lichidatorul, ci sunt in sarcina debitorului urmărit, iar pe de alta parte nu este legala nici plata anticipata a onorariului lichidatorului asa cum acesta pretinde pentru a duce pana la capăt procedura de faliment, adică pana la recupararea integrala a creanței debitoarei falite de la creditorul Bere Cornel. Totodată a arătat ca suma de 1250,01 lei colectata din încasare executare silita se cuvine a fi distribuita creditorilor cu excepția cheltuielilor cu procedura, (comisioane bancare, cheltuieli poștale combustibil), in măsura in care acestea nu sunt aferente executării silite. Astfel, prin raportul privind fondurile obținute in procedura privind pe debitoarea S.C. I. C. S.R.L., lichidatorul judiciar arata ca a avansat suma de 1.250 lei pentru plata executorului judecătoresc, in vederea executării silite a numitului Bere Cornel, debitor al debitoarei falite sus-mentionate. Prin același raport a arătat ca din totalul sumei de 2545,01 lei încasat in contul de lichidare ca urmare a executării silite (alcătuita din 1250,01 creditare lichidator pentru onorar executor; 45 lei pentru deschidere cont si 1250 lei încasare din executare silita de la biroul judecătoresc Todorut A. ) cheltuielile includ suma de 1250 lei reprezentând onorariu judecătoresc si cheltuieli de executare. Doua au fost motivele pentru care a fost de acord cu raportul privind fondurile obținute in procedura si planul de distribuire, dupa cum urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 39 alin (4) din Legea nr. 188/2000 (4)
"Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a executat-o de bunăvoie. "Al doilea motiv este acela ca potrivit dispozițiilor alin.(3) al art.39 din legea 188 "Executorii judecătorești nu pot condiționa punerea în executare a hotărârilor judecătorești de plata anticipată a onorariului." Prin urmare, pana la încheierea executații silite a sentinței 1692/_ executorul judecătoresc nu poate solicita debitorului plata onorariului.
Prin sentința atacata, judecătorul sindic a reținut pe de o parte ca intradevar, cheltuielile privind executarea silita sunt in sarcina debitorului urmărit precum si faptul ca executorul judecătoresc nu poate condiționa punerea in executare a titlului executoriu de achitarea onorariului.
Pe de alta parte arata insa ca din înscrisul care detaliază cheltuielile de executare silita rezulta ca doar o parte din suma achitata de către lichidatorul judiciar reprezintă onorariul, restul fiind cheltuielile de procedura care cad in sarcina creditorului, urmând ca ulterior sa fie recuparate de la debitor. Cat privește onorariul, contestatoarea nu a fost in măsura sa faca dovada susținerilor sale respectiv ca punerea in executare a titlului a fost condiționata de plata onorariului.
Soluția este nelegala întrucât, ca urmare a respingerii contestației la planul de distribuire, acesta a rămas neschimbat, onorariul executorului judecătoresc si cheltuielile de procedura fiind achitate in mod ilegal din averea debitoarei. In ceea ce privește momentul plații onorariului
executorului judecătoresc, este evident ca acesta s-a propus a fi achitat anticipat asa cum se vede din planul de distribuire. In contestația formulata a citat dispozițiile art.39 alin.(3) al din Legea 188/2000, pentru a arata faptul ca creditorii nu pot fi obligați la avansarea din averea debitoarei a sumei reprezentând onorariul executorului judecătoresc (si deci aceasta suma nu poate fi propusa spre distribuire) întrucât onorariul executorului judecătoresc nu se plătește anticipat, si deci nu se impune a fi avansat de creditori. In ceea ce privește cheltuielile de procedura ale executării silite, potrivit dispozițiilor art. 39 alin (4) din Legea nr. 188/2000 si acestea sunt în sarcina debitorului urmărit si acestea sunt in sarcina așa încât în mod greșit au fost reținute in sarcina creditorilor debitoarei falite.
Analizând recursul formulat, curtea reține următoarele:
Preliminar, trebuie arătat că, în vederea analizei susținerilor recurentei, se impune a se sublinia împrejurarea existenței unei distincții între oper aț iune a in iț ial ă de creditare a debitoarei
, realizată de către lichidatorul judiciar, în vederea achitării anticipate a onorariului executorului judecătoresc pentru punerea în executare silită a sentinței nr. 1692/_, onorariu care a fost achitat, astfel cum reiese din factura seria
EXE nr. 879/_, și operaț iune a de recuper are de l a deb ito are a cred itatăa sumei
avansate de către lichidatorul judiciar, moment ulterior celui de creditare, în care se află procedura în cauza de față.
În ceea ce privește creditarea debitoarei de către lichidatorul judiciar, curtea reține că împrejurarea că aceasta s-a realizat pentru achitarea onorariului executorului judecătoresc în mod anticipat, cu încălcarea prevederilor legale în opinia recurentei, nu prezintă nicio relevanță în cauză, având în vedere faptul că această creditare, precum și scopul realizării acesteia au fost nominalizate anterior într-un raport întocmit de către lichidatorul judiciar, raport care nu a fost contestat de către creditoare, aceasta însușindu-și în această manieră demersul lichidatorului judiciar.
Ori, având în vedere că acest raport, în care se menționa împrejurarea că se vor avansa, din partea lichidatorului judiciar, sumele necesare punerii în executare a sentinței nr. 1692/_, nu a fost contestat de către creditoarea recurentă, dispozițiile legale invocate, respectiv art. 39 alin. 3 și
4 din Legea nr. 188/2000, nu sunt incidente în cauză, acestea putând fi analizate la momentul la care s-a realizat creditarea debitoarei de către lichidator și s-a dispus achitarea onorariului către executorul judecătoresc, moment la care creditoarea a înțeles să nu acționeze, astfel că, având în vedere că raportul întocmit cu ocazia efectuării acestor demersuri de către lichidatorul judiciar nu a fost contestat de către creditoare, la acest moment alegațiile sale în ceea ce privește nelegalitatea avansării onorariului executorului judecătoresc sunt tardiv formulate, nemaiputând fi analizate în cauză.
Pe de altă parte, o dată realizată operațiunea de creditare a debitoarei de către lichidator, necontestată de către creditori, s-a născut în patrimoniul lichidatorului un drept de creanță asupra averii debitoarei și obligația corelativă în sarcina debitoarei de a acoperi această creanță, constând în cheltuieli efectuate cu derularea procedurii.
În conformitate cu prevederile art. 123 din Legea nr. 85/2006, creanțele vor fi plătite, în cazul falimentului, într-o anumită ordine care individualizează la pct. 1 taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii.
Prin urmare, suma avansată de către lichidatorul judiciar pentru derularea procedurii, respectiv pentru executarea silită a sentinței nr.
1692/_, sumă care de altfel putea fi avansată și de către creditoare, însă aceasta și-a manifestat în mod expres refuzul de a acționa astfel, arătând însă totodată că închiderea procedurii fără valorificarea sentinței ar reprezenta un abuz din partea lichidatorului, reprezentând o cheltuială pentru derularea procedurii, în mod legal și corect a procedat lichidatorul judiciar în sensul imputării acestei sume asupra averii debitoarei și distribuirii sale cu prioritate din suma obținută ca urmare a executării silite a sentinței nr. 1692/_ .
Pentru aceste motive, constatând caracterul nefundat al susținerilor recurentei, curtea, în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă, urmează să respingă recursul declarat de către recurenta A. F.
P. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 701 din_, pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de A. F. P. C. N. împotriva sentinței civile nr. 701 din_, pronunțate in dosarul nr. _
/a1 al Tribunalului Specializat C., pe care o menține in întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
A. | M. C. | M. | S. | A. M. | ION |
GREFIER
M. N.
Red. A.M.I. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: Koșa N.
| ← Decizia civilă nr. 5848/2013. Contestație. Faliment, procedura... | Încheierea civilă nr. 3177/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
