Sentința civilă nr. 3389/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R.
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a3
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3389/2013
Ședința Camerei de consiliu din data de 6 decembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: V. LAURA G. GREFIER: A. Z.
Pe rol fiind examinarea contestației formulate de către contestatoarea A.
J. A F. P. C. împotriva procesului verbal al adunării creditorilor debitoarei SC C. R. S. din data de 20 noiembrie 2013 publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 19857/_ .
La apelul nominal se prezintă administratorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC C. R. S., practician în insolvență G. M. L. și reprezentanta administratorului special al debitoarei, doamna av. Bica Rosana, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform Codului de procedură civilă, cât și prin Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a depus atât de către administratorul judiciar al debitoarei, cât și de către administratorul special al acesteia, la data de 4 decembrie 2013, întâmpinări.
Reprezentanta administratorului special al debitoarei depune la dosar dovada transmiterii întâmpinării înregistrate la dosar și contestatoare.
Administratorul judiciar susține că poziția procesuală cu privire la contestația dedusă judecății a fost comunicată și contestatoarei, sens în care depune la dosar acte justificative în acest sens.
Administratorul judiciar și reprezentanta administratorului special al debitoarei învederează instanței că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Judecătorul sindic, deliberând, ia act de faptul că părțile nu au cereri în probațiune și acordă cuvântul pe fondul contestației.
Administratorul judiciar învederează instanței că susține întâmpinarea așa cum a fost formulată și solicită instanței respingerea contestației, apreciind că motivele invocate de către contestatoare în susținerea contestației sunt neîntemeiate. În acest sens învederează instanței că contestatoarea își întemeiază contestația în fapt pe două texte de lege, respectiv art. 15 din Legea nr. 85/2006 legat de cvorumul de participare, contestatoarea făcând referire la faptul că în baza art. 15, litera c din legea insolvenței ar trebuie să se aibă în vedere cvorumul din programul de plăți al planului de reorganizare a activității debitoarei la diferite adunări ale creditorilor. Cu privire la acest aspect arată că în speță debitoarea se află în perioada de observați când nu s-a confirmat un plan de reorganizare, motiv pentru care susține că sunt aplicabile prevederile art. 15 litera b din Legea nr. 85/2006, în sensul că cvorumul de participare se raportează la tabelul definitiv al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei care a fost afișat la ușa instanței și publicat în Buletinul procedurilor de insolvență. În ceea ce privește cel de al doilea temei de lege invocat de către contestatoare, respectiv art. 100, al. 3 din legea insolvenței, învederează instanței că în
mod legal și corect au votat cele 5 categorii de creditori prevăzute în tabelul definitiv al creanțelor, respectiv creanțele garantate, creanțele salariale, creanțele bugetare, creanțele chirografare conform art. 96 din lege și celelalte creanțe chirografare. Afirmă că din cele 5 categorii de creanțe, 3 categorii și-au exprimat votul pozitiv, în sensul că au aprobat planul de reorganizare și 2 categorii de creanțe, respectiv cele garantate și bugetare au votat negativ. Față de aceste aspecte, apreciază că în speță sunt întrunite prevederile art. 101 litera a din Legea nr. 85/2006, iar pe cale de consecință susține că planul de reorganizare a fost aprobat de către creditorii debitoarei. Afirmă că în măsura în care legiuitorul ar fi avut în vedere să limiteze votul unei categorii de creanțe la care se referă contestatoarea, ar fi menționat în mod expres. În acest sens înțelege să invoce art. 100, alin. 5 și art. 17, alin. 5 din Legea nr. 85/2006 și apreciază că în ipoteza în care creanțele care nu vor primi sume de bani din planul de reorganizare nu ar avea drept de vot, acest aspect ar reprezenta în fapt o îngrădire a dreptului de vot a creditorului. Pentru toate aceste motive, apreciază că în speță sunt întrunite prevederile legale, iar pe cale de consecință solicită respingerea contestației.
Reprezentanta administratorului special solicită instanței respingerea contestației ca fiind neîntemeiată. Învederează instanței că în susținerea contestației contestatoarea a invocat o serie de texte legale care ar fi fost încălcat la momentul la care s-a votat planul de reorganizare al debitoarei și apreciază că, în esență, singurul motiv care se invocă de către partea adversă este faptul că hotărârea prin care s-a aprobat planul de reorganizare a fost adoptată cu luarea în considerare a votului exprimat de către 2 categorii de creanțe care prin planul de reorganizare, respectiv prin programul de plăți s-a propus un procent de recuperare de 0% din creanțe. Arată că singurele motive pentru care s-ar putea anula hotărârea adunării generale a creditorilor ar fi doar motivele de nelegalitate ori, în speță, singurul motiv invocat de către contestatoare nu vizează motive de nelegalitate. În ceea ce privește faptul că 2 categorii de creanțe cărora li s-a propus o recuperare de 0% din creanță au votat pozitiv pentru aprobarea planului de reorganizare nu poate conduce la admiterea contestației deduse judecății întrucât legiuitorul nu a prevăzut nicăieri în cuprinsul Legii nr. 85/2006 faptul că un vot pozitiv nu poate fi exprimat în ipoteza în care creditorul nu primește nimic din creanța anterioară. Arată că reținerile pentru care un creditor privat poate să-și exprime un astfel de vot sunt de natură economică pentru că creditorii chirografari și creditorii prevăzuți de art. 96 alin. 1 din legea nr. 85/2006 urmează să încaseze creanțe curente pe perioada celor 3 ani de reorganizare a activității debitoarei. Învederează instanței că înțelege să achieseze la poziția procesuală susținută de către administratorul judiciar al debitoarei în ceea ce privește temeiul de drept invocat de către contestatoare, în sensul că apreciază că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 85/2006 a fost interpretat eronat de către contestatoare, respectiv că în speță sunt incidente dispozițiile art. 15, alin. 2, litera c din legea nr. 85/2006 ori, debitoarea nu se află în procedura de reorganizare judiciară, adunarea creditorilor fiind convocată tocmai pentru votarea acestuia, motiv pentru care apreciază că în speță sunt aplicabile prevederile art. 15, alin. 2, litera b din legea insolvenței. Afirmă că administratorul judiciar a consemnat în procesul verbal al adunării creditorilor faptul că raportat la dispozițiile art. 15 sunt îndeplinite condițiile de cvorum și de legalitate a ședinței. În ceea ce privește invocarea de către contestatoare a dispozițiilor art. 100 din legea nr. 85/2006, afirmă că partea adversă a făcut doar o apreciere generală în cuprinsul contestației și apreciază că au fost respectate dispozițiile articolului de lege menționat anterior, planul de reorganizare fiind supus votului tuturor categoriilor de creanțe distincte prevăzute de lege, respectiv au votat
toate cele 5 categorii de creanțe. În privința dispozițiilor art. 101, al. 1, litera a din legea nr. 85/2006 apreciază că legiuitorul a atribuit judecătorului sindic competența de a verifica îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 101. alin. 1, literele a- e, după caz. Apreciază că în speță sunt incidente dispozițiile art. 101, alin. 1 litera a din legea insolvenței, astfel încât procesul verbal al adunării creditorilor consemnează voturile exprimate de către fiecare creditor din categoria din care face parte, respectiv un vor pozitiv sau votul negativ, iar administratorul judiciar a apreciat că planul votat de către 3 categorii de creanțe din 5. Afirmă că judecătorul sindic va fi cel care va analiza dacă au fost îndeplinite sau nu condițiile prevăzute de lege la momentul votării planului de reorganizare, cu atât mai mult cu cât acest articol invocat de către contestatoare nu condiționează acceptarea planului de către o anumită categorie, în funcție de valoarea creanței propuse a se plăti prin planul de reorganizare. În ceea ce privește argumentația și logica indusă de către contestatoare prin contestația dedusă judecății, apreciază că ar conduce la concluzie conform căreia planul de reorganizare nu a fost acceptat de către creditori întrucât 2 categorii de creanțe care ar urma să nu primească nici o sumă de bani prin planul de reorganizare deși au exprimat un vot pozitiv ar urma să fie ignorate la soluția de confirmare sau de infirmare a planului, pentru toate aceste motive, solicită respingerea contestației.
Judecătorul sindic, cu privire la contestația formulată împotriva procesului verbal al adunării creditorilor debitoarei SC C. R. S. din data de 20 noiembrie 2013, reține cauza în pronunțare, pe baza actelor și probelor aflate a dosar.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul acestui tribunal la_, sub numărul de dosar de mai sus, contestatoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A F. P.
C. -N. prin A. J. A F. P. C. a contestat procesul verbal al adunării creditorilor din data de_ .
În motivare, contestatoarea a arătat că procesul verbal al adunării creditorilor din data de_ a fost publicat în BPI nr.19.857/_, având ca ordine de zi supunerea spre aprobare a planului de reorganizare întocmit de administratorul special în colaborare cu administratorul judiciar și aprobarea onorariului administratorului judiciar în cuantum de 2000 lei + Tva lunar pentru perioada de observație si reorganizare, 1.000 lei + Tva lunar si 5 % din sumele distribuite creditorilor pentru perioada de faliment. Prin procesul-verbal în cauză s-a reținut, în mod nelegal, ca planul de reorganizare a fost aprobat ca urmare a aprobării de către 3 categorii din 5 votante, cu următoarele majorități, respectiv 95, 57 % din categoria creanțelor salariale; 88,80 % din categoria creanțelor chirografare; 100% din categoria creanțelor prevăzute de art.96 alin.1 din Lege.
Cu privire la primul punct de pe ordinea de zi, contestatoarea a învederat faptul că, în opinia sa, hotărârea adunării creditorilor a fost adoptată cu încălcarea dispozițiile art. 100 si următoarele din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, în condițiile în care în cadrul adunării creditorilor și-au exprimat votul pozitiv luându-se hotărârea de aprobare a planului în baza votului exprimat de două categorii de creanțe care potrivit programului de plați nu vor fi achitate. În acest sens, s-a menționat că creditorii chirografari si creditorul prevăzut în categoria prevăzuta de art.96 alin.1 din lege, care deși în urma reorganizării nu încasează nici o suma din cuantumul creanței înscrise în tabelul preliminar al creanțelor, au votat în sens pozitiv. In sprijinul poziției sale procesuale, contestatoarea a făcut referire si la
prevederile art.15 din Legea 85/2006, din interpretarea cărora a rezultat ca la stabilirea cvorumului se va avea în vedere valoarea creanțelor astfel cum au fost menționate în planul de reorganizare, respectiv în programul de plăți, precum si prevederile art.101 alin.1 lit.A din același act normativ care stipulează că, "Cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la arț.100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul";.
Astfel, contestatoarea a precizat faptul că este nelegal procesul-verbal si cu privire la punctul doi de pe ordinea de zi, respectiv aprobarea onorariului administratorului judiciar în cuantum de 2000 lei + Tva lunar pentru perioada de observație si reorganizare, 1.000 lei + Tva lunar si 5 % din sumele distribuite creditorilor pentru perioada de faliment. În acest sens, s-a precizat faptul că, contestatoarea și-a exprimat un vot negativ, așa cum a rezultat din cuprinsul adresei nr. 17.917/_, administratorul judiciar reținând faptul că numai votul contestatoarei, cu privire la acest punct de pe ordinea de zi, ar fi un vot de prorogare. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 4 decembrie 2013, administratorul judiciar CII M. -L. G. al debitoarei SC C. R. S., a solicitat respingerea contestației ca fiind neîntemeiată și menținerea hotărârii
adunării creditorilor ca fiind legală.
În motivare, administratorul judiciar a arătat că este neîntemeiata contestația formulata, raportat atât la respectarea prevederilor art. 15 privind cvorumul de prezență si de adoptarea hotărârilor, cât si la categoriile distincte de creanțe care votează separate, prevăzute de art. 100 alin 1 pct. 3. Astfel, cvorumul de prezenta a fost stabilit în baza tabelului definitiv al creanțelor afișat, conform prevederilor art. 15 alin 1 lit. b, "ulterior afișării tabelului definitiv si până la confirmarea unui plan de reorganizare astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv";.
Cu privire la votul exprimat, administratorul judiciar a menționat că au fost respectate prevederile art. 100 alin 3 din lege, în sensul ca au votat separat categoriile distincte de creanțe, respectiv 5 categorii: garantate, salariale, bugetare, chirografare conform art. 96 din lege si celelalte creanțe chirografare. Cele 5 categorii votante si-au exprimat în mod neechivoc votul asupra planului de reorganizare, voturi care au fost în mod corect consemnate, respectiv categoriile creanțelor garantate și bugetare au votat negativ si celelalte 3 categorii au votat pozitiv, creanțele salariale, chirografare prevăzute de art. 96 alin 1 si celelalte creanțe chirografare. Prin urmare, din 5 categorii votante 3 categorii, au aprobat planul si 2 categorii au votat negativ.
În concluzie, s-a apreciat ca sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 101 alin. 1 lit. A, ca cel puțin jumătate plus una din categoriile de creanțe menționate în programul de plăți dintre cele menționate la art. 100 alin. 3 accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul, precizându-se faptul ca toate categoriile sunt defavorizate.
De asemenea, administratorul judiciar a considerat nelegala opinia creditorului contestator, în sensul ca sunt exceptate de la vot, categoriile de creanțe care nu primesc sume de bani prin planul de reorganizare. În acest sens, s-a învederat faptul că, în situația în care legiuitorul ar fi considerat ca aceste categorii de creanțe nu votează, ar fi prevăzut expres, astfel cum sunt prevederile art. 100 alin 5 din lege. Ca urmare, s-a apreciat ca, în mod legal si temeinic s-a reținut în procesul verbal al adunării si s-a luat ca fiind valabil votul exprimat de către creditorii chirografari si cei prevăzuți de art. 96 alin 1 din lege.
Referitor la al doilea punct, privind stabilirea onorarului administratorului judiciar, acesta a considerat ca fiind legala hotărârea adoptata, aceea de prorogare,
deoarece creditorul AJFP C., a votat împotriva si prorogarea luării deciziei, vot care a fost consemnat ad literam, așa cum a rezultat din procesul verbal, nefiind adoptata nici o decizie.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 4 decembrie 2013, J. M. B., în calitate de creditor și administrator special al SC C. R. S., a solicitat respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.
În motivare, administratorul special a arătat că în cadrul adunării creditorilor care a avut loc la data de_, au fost adoptate 2 hotărâri respectiv s-a aprobat planul de reorganizare cu majoritatea categoriilor de creanțe, fiind votat de 3 categorii din cele 5 categorii votante, conform tabelului definitiv al creanțelor și s-a prorogat aprobarea onorariului administratorului judiciar pentru o altă dată.
În ceea ce privește prima hotărâre, administratorul special a învederat faptul că, s-a invocat de către contestatoare, dispozițiile art. 15, art. 100 și art. 101(1) lit. A din Legea 85/2006, în sensul în care hotărârea de aprobare a planului de reorganizare s-a luat cu luarea în considerare a votului exprimat de 2 categorii de creanțe care potrivit programului de plăți nu vor fi achitate. Astfel, s-a observat faptul că s-a invocat, într-o manieră pur formală, o serie de articole din Legea insolvenței fără a se preciza în concret, argumentele pentru care contestatoarea a considerat hotărârea adoptată de creditori ca fiind nelegală, în acest sens, art. 15 din legea insolventei, stabilește cvorumul și majoritatea în adunările creditorilor, pentru ca hotărârile luate să fie considerate valabile, în funcție de etapa procedurală în care are loc adunarea creditorilor.
De asemenea, s-a arătat că contestatoarea a interpretat eronat, dispozițiile art. 15, atunci când a susținut că, "din interpretarea cărora rezultă că la stabilirea cvorumului se va avea în vedere valoarea creanțelor așa cum au fost menționate în planul de reorganizare, respectiv în programul de plăți";. Ipoteza care se desprinde din susținerea contestatoarei, este cea prevăzută de art. 15 alin. 2) lit. c) care reglementează calculul valorii totale a creanțelor ulterior confirmării planului de reorganizare, situație în care, întradevăr valoarea creanțelor se determină prin raportare la planul de reorganizare confirmat, debitoarea neregăsindu-se însă în această ipoteză, societatea aflându-se în perioadă de observație la data adunării creditorilor, fiind incidente disp. art. 15 alin. 2 lit. b. De altfel, în procesul verbal al ședinței, administratorul judiciar a constatat în mod judicios, îndeplinirea condițiilor de cvorum prevăzute de art. 15, raportat la prezența creditorilor care dețin 18,63% din totalul creanțelor, precum și la voturile primite în scris cu o pondere de 81,34% din totalul creanțelor, în total 99,97%.
In privința dispozițiilor art. 100 din Legea 85/2006 care stabilesc categoriile de creanțe care votează separat planul de reorganizare, contestatoarea a făcut o apreciere generală. Astfel, disp. art. 100 din Legea 85/2006 au fost respectate întrutotul, planul de reorganizare fiind suspus de către administratorul judiciar votului separat al următoarelor categorii de creanțe cu drept de vot, rezultate din tabelul definitiv :categoria creanțelor garantate; categoria creanțelor salariale; categoria creanțelor bugetare; categoria creanțelor chirografare; categoria creanțelor prevăzute de art. 96 alin. L.
Referitor la dispozițiile art. 101(1) lit. A din Legea 85/2006, administratorul special a învederat faptul că legiuitorul a atribuit judecătorului sindic competența de a verifica îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la alin.l lit. A - E ( după caz
), în vederea confirmării sau infirmării planului de reorganizare. Astfel, procesul- verbal al adunării creditorilor, consemnează fidel voturile transmise administratorului judiciar precum și cele exprimate de creditorii prezenți,
judecătorul sindic fiind cel care va analiza, dacă prin raportare la categoriile distincte de creanțe prevăzute de art. 100 (3), cel puțin jumătate plus una din categorii au acceptat sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minim una dintre categoriile defavorizate să accepte planul.
Faptul că 2 dintre categoriile de creanțe defavorizate respectiv cele chirografare și cele prevăzute de art. 96 alin. 1, au votat pozitiv planul de reorganizare, în pofida faptului că nu vor încasa creanța anterioară deschiderii procedurii, administratorul special a arătat că acest lucru nu constituie un argument legal pentru admiterea contestației. Aceasta cu atât mai mult cu cât, disp. art. 101 alin. l lit. A), nu condiționează sub nici o formă acceptarea planului de către o anumită categorie, de valoarea creanței propusă a se plăti prin programul de plăți.
Astfel, s-a menționat faptul că, în realitatea economică a activității unei societăți comerciale, creditorii diligenți analizează obiectiv votul asupra unui plan de reorganizare prin comparație cu posibilitatea de recuperare a creanței în faliment, care în speță s-a demonstrat a fi 0, precum și cu posibilitatea încasării în cei 3 ani de reorganizare a creanțelor curente rezultate din furnizarea mărfii sau serviciilor prestate în continuare debitoarei.
Ori, logica și argumentația contestatoarei, ar conduce la impunerea automată a unui vot negativ acestor categorii de creanțe, în condițiile în care legea insolvenței conferă fiecărei creanțe dreptul de a accepta sau de a respinge planul de reorganizare.
In ceea ce privește cea de a doua hotărâre, administratorul special a considerat că se impune respingerea contestației, având în vedere faptul că votul exprimat de contestatoare cu privire la punctul 2 din ordinea de zi, a fost exprimat în mod echivoc, respectiv a votat și împotrivă și a solicitat și prorogarea acestuia, condiții în care hotărârea de prorogare a aprobării onorariului administratorului judiciar pentru o dată ulterioară este judicioasă și nu a prejudiciat contestatoarea în nici o modalitate.
Analizând cererea și actele dosarului, judecătorul reține următoarele:
În cadrul adunării creditorilor debitoarei S.C. C. R. S.R.L. din_ au fost supuse spre aprobarea creditorilor planul de reorganizare al debitoarei S.C. C.
R. S.R.L. propus de administratorul judiciar CII M. -L. G. al debitoarei, și onorariul administratorului judiciar (filele 199-201, dosar nr._ ).
În ce privește votarea planului de reorganizare, judecătorul sindic reține că nu poate fi primită susținerea contestatoarei în sensul că la aprecierea rezultatului votului ar fi trebuit să nu se ia în considerare votul exprimat de creditorii chirografari și de creditorul din categoria prevăzută de art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, raportat la împrejurarea că aceștia nu ar încasa nici o sumă în cadrul procedurii reorganizării judiciare a debitoarei conform planului de reorganizare supus spre aprobare.
Astfel, judecătorul sindic reține că în cauză sunt incidente prevederile art. 15 alin. 2 lit. b din Legea nr. 85/2006, conform cărora calculul valorii totale a creanțelor ce votează în cadrul adunării generale a creditorilor debitoarei se determină prin raportare la cuprinsul tabelului definitiv, ulterior afișării acestuia și până la confirmarea unui plan de reorganizare. Astfel, câtă vreme planul de reorganizare nu a fost confirmat de către judecătorul sindic, rezultatul votului în cadrul adunării generale a creditorilor debitoarei poate fi stabilit doar prin raportare la creditorii înscriși în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei, iar nu și prin raportare la conținutul planului de reorganizare, neexistând nici o rațiune pentru a înlătura dintre creditorii votanți tocmai pe cei care ar avea cel mai mult de pierdut în urma confirmării planului de reorganizare, prin aceea că nu ar încasa nimic în realizarea creanțelor lor înscrise în tabelul definitiv. Totodată, din dispozițiile art. 101
alin. 1 lit. C din Legea nr. 85/2006, care prevăd condiția ca fiecare categorie defavorizată de creanțe care a respins planul să fie supusă unui tratament corect și echitabil în plan, rezultă că și votul creditorilor care dețin categoriile defavorizate de creanțe trebuie să fie luat în considerare la confirmarea planului de reorganizare. Or, potrivit art. 3 pct. 21 lit. a din același act normativ, creanțele defavorizate sunt, printre altele, cele pentru care planul de reorganizare prevede o reducere a cuantumului creanței, iar prin urmare, cu atât mai mult trebuie să fie considerată creanțe defavorizate cele pentru care planul de reorganizare prevede că nu vor fi plătite.
În ce privește contestarea rezultatului votului asupra celui de-al doilea punct de pe ordinea de zi a adunării creditorilor debitoarei S.C. C. R. S.R.L. din_, judecătorul sindic reține că în mod corect a fost prorogată aprobarea onorariului administratorului judiciar pentru o altă dată. Aceasta deoarece contestatoarea nu a votat doar împotriva onorariului propus de administratorul judiciar, ci a solicitat totodată și prorogarea votării acestuia, după cum rezultă explicit din votul scris exprimat de către aceasta, anexat procesului verbal al hotărârii adunării creditorilor (filele 207-208, dosar nr._ ).
Astfel, prin votul exprimat, contestatoarea a arătat că "la punctul doi se supune aprobării onorariul administratorului judiciar: 2000 lei + TVA lunar pentru perioada de observație și reorganizare, 1000 lei + TVA lunar și 5% din sumele distribuite creditorilor pentru perioada de faliment, votăm împotriva acestuia, solicitând prorogarea acestuia având în vedere următoarele motive: …";.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006, constatând că nu sunt întemeiate motivele de nelegalitate invocate de către contestatoare, judecătorul sindic va respinge, ca neîntemeiată, contestația formulată de contestatoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A F. P. C. -N. prin
A. J. A F. P. C., împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei
S.C. C. R. S.R.L. din_ .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația formulată de contestatoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A F. P. C. -N. prin A. J. A F. P.
C., împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei S.C. C. R. S.R.L. din _
.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cu depunerea apelului la Tribunalul Specializat C. .
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR, GREFIER,
V. LAURA G. A. Z.
Red./G.V.L./Dact./U.L.;G.V.L./3ex./_
| ← Sentința civilă nr. 1706/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 2303/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
