Decizia civilă nr. 11121/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a2
DECIZIE CIVILĂ Nr. 11121/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător A. -I. A. Judecător DP Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții B. M. L., B. A. împotriva sentinței civile nr. 3309 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului S. în contradictoriu cu intimata CII M. I. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC V. E. SS având ca obiect contestație.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă recurenții personal. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nelegal și neîntemeiat.
Un exemplar din întâmpinare se comunică cu recurenții.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Recurenta solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul anulării acesteia întrucât actele depuse la dosar reflectă sume care sunt ireale, astfel că se impune efectuarea unei expertize.Se mai arată că sumele prezentate cu titlu de creanțe nu sunt certe, lichide și exigibile.
Instanța solicită părții litigante să precizeze dacă sumele înregistrate cu titlu de creanțe și care provin din titluri executorii au fost contestate la momentul formulării cererii de deschidere a procedurii.
Recurenta arată că a contestat aceste sume de către soțul său prin împuternicire, însă la acest moment nu poate prezenta în instanță înscrisul doveditor.
Instanța solicită recurentei să precizeze dacă contestația formulată au avut ca și temei legal dispozițiile art.73 .
Recurenta arată că da.
În susținerea poziției procesuale arată că instanța de fond prin hotărârea pronunțată nu le-a oferit posibilitatea de a se apăra prin efectuarea unei expertize contabile, părțile neavând cunoștințe de contabilitate.
Curtea solicită reclamantei să precizeze dacă în ceea ce privește titlurile executorii au fost atacate în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură fiscală.
Recurenta arată că aceste titluri nu i-au fost comunicate, trecându-se în mod direct la executarea silită, fiind formulată contestație la executare.
Mai arată la solicitarea instanței că deschiderea procedurii a fost contestată, contestație care a fost respinsă fără a fi motivată.
Se mai învederează instanței că actele se află la administratorul judiciar, astfel că se află în ipoteza de a trăi cu prezumția că în cauză este vorba despre dol și eroare, o expertiză contabilă fiind astfel concludentă.
Recurentul arată că societatea a avut peste 100 de angajați, în lipsa unei expertize instanța nu ar avea ce să analizeze.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3309 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului S. s-au respins ca nefondate contestațiile formulate de contestatorii B. M. L., și B. A., contra tabelului definitiv și tabelului de distribuire către creditori a sumelor obținute din lichidarea patrimoniului debitoarei SC V. E. SS .
S-a luat act de faptul că s-a renunțat la contestația împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin Sentința Civilă nr. 3373/_ s-a respins contestația formulată de debitorul SC V. E. SS
, s-a admis cererea formulată de creditorul D.G.F.P. S., iar în temeiul art. 33 alin 4 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC V. E. S., fiind numit administrator judiciar pe M. I. .
S-a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului SC V. E. S., creditorilor și Oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Sălaj, în vederea efectuării mențiunii, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
În temeiul art.62 din Legea privind procedura insolvenței, s-au fixat: termenul limită pentru înregistrarea cererilor pentru admiterea creanțelor la _
; termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la_ ; termenul pentru soluționarea eventualelor contestații la_ și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la_ .
În urma lichidării patrimoniului debitoarei s-a înregistrat în contul de lichidare suma de 275.250 lei, iar lichidatorul a întocmit tabelul de distribuire a sumelor (f.16) contestat în cauză.
Potrivit acestui act după distribuirea sumelor reprezentând cheltuieli de procedură a rămas de distribuit suma de 194.071 lei care a fost distribuită BCR SA (178.801 lei) și DGFP S. (15270 lei).
Nici unul dintre creditorii din procedură nu au contestat raportul și planul de distribuire întocmit de lichidator.
Reținând că Planul de distribuire depus de lichidator (f.16) conține toate datele obligatorii prevăzute de art. 122 alin. 12 din Legea nr. 85/2006, iar contestatorii au formulat contestație la tabelul de distribuire invocând temeiuri de fapt și de drept străine de dispozițiile art. 122 și 123 din Legea nr. 85/2006 contestația acestora va fi respinsă ca nefondată.
Cu privire la contestația la tabelul definitiv al creanțelor debitoarei întemeiată în drept pe dispozițiile art.75 alin.1 din Legea nr. 85/2006, instanța a reținut că acest text prevede că, după expirarea termenului de depunere a contestațiilor împotriva tabelului preliminar de creanțe, prevăzut de art. 73 alin.2 și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv în cazul descoperirii unui fals, dol sau unei erori esențiale, care a determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
În speță, nu suntem în situația reglementată de dispozițiile art.75 alin.3, nefiind invocată nici un caz dintre cele reglementate de acest text de lege și care dă dreptul părții de a formula contestație împotriva tabelului definitiv, situație în care în care s-a respins și această contestație.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs B. M. L., si B.
A. splicitând admiterea recursului, anularea sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond.
În motivele de recurs se arată că instanța de fond nu a soluționat nici pina in prezent situatia prtevazuta in art.3 pct.6 din Legea 85/2006 modif. si nua lămurit diferența dintre suma pretinsa de creditoarea DGFP S., in fata judecătorului sindic prin lichidator, de 687.277-lei si suma stabilita de DGFP prin RIF ,de 423.121 lei. Fata de acest aspect instanța de fond nu s-a pronunțat.
Recurenta B. M. L. arată că nu i s-a comunicat Tabelul preliminar de creanțe, cu incalcarea dispoz.art.176-179 C.pr.civ.. Astfel, a fost lipsita intenționat de dreptul de a contesta acest tabel in nume propriu si sub semnătura proiprie.
Desi B. A. in calitate de imputernicit a contestat in termen Tabelul preliminar de creanțe, nu s-a arătat motivul pentru care i s-a respins contestația si temeiul legal al respingerii, aflindu-ne intr-un caz flagrant de discriminare de către Instanța prin suprimarea dreptului la apărare.
Avind in vedere lucrările din dosar, instanța de fondnu a lămurit suma reala datorata de debitoare creditoarei DGFP S., nu a admis Contestațiile formulate de către subsemnații in lămurirea cuantumului creanței, toate acestea producindu-se cu incalcarea Constituției tarii, a Codului de procedura civila si a Legii 85/2006 modif., prin neaprobarea efectuării unei Expertize fiscale judiciare al cărui cost i-a obligat sa-1 suporte si din care expertiza va rezulta suma certa, lichida si exigibila asupra căreia se poate pronunța Judecătorul sindic.
Astfel, de la introducerea Cererii de insolventa de catr creditoarea DGFP S.
, si pina in prezent, instanța de fond a judecat cauza care nici la introducere nu avea o suma certa, fara a cerceta discrepanta dintre suma stabilita prin RIF
/titlu executriu si suma inscrisa in cerea de insolventa. De asemenea, instanța de fond nu ne-a dat nici un drept la apărare, a respins toate cererile de efectuare a unei expertize fiscale judiciare, nu a solicitat lichidatorului precizări cu privire la veridicitatea pretențiilor DGFP S., si nici lichidatorul nu a informat judecătorul sindic in concluzie judecata s-a făcut unilateral, fara a se tine cont de cele susținute de debitoare pe tot parcursul judecații. Astfel, debitoarea, ca persoana juridica si recurenții ca administrator si imputernicit, au fost total discriminați in fata Legii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar CII M. I. solicită respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având în vedere prev.art.304, 304/1 C.pr.civ.de la 1864, Curtea reține următoarele
:
Recurenții B. M. L. și B. A. în calitate de asociat unic cea dintâi și administratori ai societății debitoare SC V. E. S. au formulat
contestație împotriva tabelului definitiv și tabelului de distribuire către creditori a sumelor obținute din lichidarea patrimoniului debitoarei SC V. E. SS . Totodată, în fața primei instanțe, contestatorii au renunțat la contestația formulată împotriva tabelului preliminar al creanțelor.
Prin hotărârea recurată au fost respinse ca nefondate contestațiile formulate, atât împotriva tabelului definitiv de creanțe, cât și împotriva planului de distribuire a sumelor obținute din lichidare.
În ceea ce privește contestația la tabelul definitiv, Curtea constată că cei doi contestatori recurenți și-au întemeiat această contestație pe disp.art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, condiția impusă de textul legal sus menționat fiind acela al descoperirii unui dol sau a unei erori esențiale care a determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare sau până atunci necunoscute.
Astfel, după cum a arătat și prima instanță, Curtea relevă că în mod corect s-a reținut că în speță nu sunt îndeplinite cerințele impuse de prev.art.75 alin.3 din Legea nr.85/2006, nefiind invocat niciun caz dintre cele reglementate de textul legal și care dă dreptul părții de a formula contestație împotriva tabelului definitiv.
În același timp contestatorii au formulat distinct contestație și împotriva planului de distribuire, reținându-se de către prima instanță că planul de distribuire depus de lichidator (f.16), conține toate datele obligatorii prevăzute de art.122 alin.1 și 2 din Legea nr.85/2006, iar contestatorii auf ormulat contestație la tabelul de distribuire invocând temeiuri de fapt și de drept străine de dispoz.art.122 și 123 din Legea nr.85/2006. S-a constatat de asemenea, că, suma de 275.250 lei existentă în contul de lichidare în mod judicios și legal a fost distribuită de către lichidatorul judiciar, după plata cheltuielilor de procedură (81.179 lei) fiind distribuită, în ordinea de preferință instituită de Legea nr.85/2006 (art.121 și art.123) suma de 194.071 lei, către BCR 178.801 lei și către D.G.F.P.S. suma de 15.270 lei.
În susținerea recursului contestatorii invocă ca și motiv de nelegalitate lipsa caracterului cert al creanței D.G.F.P.S. . Acest motiv de recurs este neîntemeiat deoarece cuantumul creanței declarate de creditorul D.G.F.P.S. a fost definitiv și irevocabil stabilit în urma soluționării contestației la tabelul preliminar prin respingerea ei în dosarul nr._ al Tribunalului S. - sentința civilă nr.6273 din_ rămasă irevocabilă prin nerecurare.
Faptul că tabelul preliminar de creanță nu a fost comunicat recurentei B.
M. L. și prin acest fapt a fost lipsită de dreptul de a-l contesta, este la rândul său neîntemeiat, deoarece valoarea creanțelor a fost stabilită definitiv și irevocabil în dosarul sus arătat, iar recurenta nu a înțeles niciodată să solicite o eventuală repunere în termenul de conteestare a tabelului preliminar. Nu este lipsit de relevanță nici faptul că recurenta B. M. L. a avut cunoștință de tabelul preliminar, însă a înțeles să-l împuternicească în vederea exercitării exercitării drepturilor procedura pe numitul B. A. care de altfel a și contestat respectivul tabel.
Prin urmare, invocarea lipsei caracterului cert al creanței D.G.F.P.și solicitarea de efectuarea unei expertize contabile în această fază procesuală (distribuirea sumelor obținute din lichidare) nu este posibilă și nici permisă de legea insolvenței, așa încât susținerile recurenților privind suprimarea dreptului la apărare, nu pot fi reținute în cauză.
În concluzie, contestatorii-recurenți nu au făcut dovada existenței condițiilor impuse de prev.art.75 din Legea nr.85/2006, așa încât în mod întemeiat judecătorul-sindic a respins atât contestația la tabelul definitiv, cât și
contestația la planul de distribuire, față de acesta din urmă nefiind invocate motive prevăzute expres de disp.art.122 din Legea nr.85/2006.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul dispoz.art.312 alin.1 C.pr.civ., raportat la art.8 din Legea nr.85/2006, recursul declarat de contestatorii B. M. L. și B. A. este neîntemeiat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge recursul declarat de B. M. L. și B. A. împotriva sentinței civile nr. 3309 din_, pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului S. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
C. | I. A. | I. | A. | D. | P. | M. N. ȚÂR |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.L. M.
| ← Decizia civilă nr. 6120/2013. Contestație. Faliment, procedura... | Decizia civilă nr. 6440/2013. Contestație. Faliment, procedura... → |
|---|
