Decizia civilă nr. 11303/2013. Obligație de a face. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 11303/2013
Ședința publică din 22 noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. -I. I. JUDECĂTOR :S. AL H. JUDECĂTOR :M. B.
G. :V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de SC M. SA PRIN L. J.
P. I. I., P. G. I. ȘI E. I., împotriva sentinței civile nr. 4450 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, în contradictoriu cu intimata H. H. G., având ca obiect obligația de a face rest de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimată, avocat M. M. lena Dobai Joltvinschi.
P. cedura de citare este legal îndeplinită cu părțile litigante. Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de_, s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei, prin care s-a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond s-a solicitat respingerea recursului.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. și ale Legii nr. 85/2006.
Reprezentanta intimatei solicită admiterea excepției nulității recursului în temeiul art. 3021alin. 1 lit. c și art. 306(1) C.pr.civ. Conform art. 3021cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul. Instanța nu are obligația de a analiza o hotărâre care nu a fost criticată pentru nelegalitate ei. Nu există nici un motiv de nelegalitate, nu critică hotărârea recurată, nu indică nici măcar temeiul de drept în baza căruia s-a formulat recursul, instanța ar analiza toate aspectele dacă ar avea ce, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 306 C.pr.civ. Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată conform dovezilor pe care le depune la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.4450 din_ pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui Maramureș s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. M.
S.A. B. M., prin lichidator judiciar P. I. IP.U.R.L., în contradictoriu cu pârâta H. H. G., Germania.
A fost obligată reclamanta S.C. M. S.A. B. M., să plătească pârâtei, cheltuieli de judecată în sumă de 1.395,55 euro.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în cursul anului 2005 cu factura nr. 101/_, reclamanta a livrat societății germane mărfuri lenjerie satin în valoare totală de 45.544,7 euro, din care s-a achitat suma de 28.691 euro rămânând diferența de 16.852,92 euro. De asemenea cu factura nr. 115/_ s-au livrat același gen de mărfuri în sumă totală de 12.477,50 euro achitată parțial, rămânând un sold de 1058 euro.
Cu ocazia concilierii prealabile pârâta a motivat plata parțială, prin anumite deficiențe calitative la recepția mărfii.
La dosar există documente care confirmă corespondența dintre cele două societăți comerciale referitor la diferențele prezentate și înțelegerea intervenită în sensul achitării de către societatea germană a 65% din valoarea facturilor(f.48- 49).
Documentele prin care s-a comunicat acceptarea plății parțiale a facturilor pentru diferențele de calitate au fost semnate de numitul Eduardo Salomone director general al SC M. SA la acea dată.
În acest context pretențiile reclamantei sunt nejustificate, considerent pentru care acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC M. SRL solicitând admiterea recursului formulat, modificarea sentinței atacate și obligarea
H. H. GmbH la achitarea sumei de 17.910,92 euro, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate, menționate în acțiune
.
În motivele de recurs se arată că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată întrucât creanța invocată este certă lichidă și exigibilă intimata figurând în evidențele sale contabile cu o datorie în cuantum total de 17.910,92 euro.
Prin întâmpinarea formulată intimata H.G.-HAHN-H. GmbH a invocat excepția nulității cererii de reformare, în subsidiar solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Cu titlu preliminar, întemeiat pe dispozițiile art. 304 1C.proc. civ raportat la art. 304 pct. 9, 306 alin.3 C.proc.civ, curtea reține că excepția nulității recursului este nefondată. Astfel, din dezvoltarea considerentelor pe care se fundamentează cererea de reformare rezultă că motivele de nelegalitate invocate se circumscriu prevederilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Recursul este nefondat în raport de următoarele considerente:
Prin demersul judiciar inițiat reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1. ,92 EURO reprezentând contravaloarea bunurilor livrate pârâtei în baza facturilor nr. 101/_, 115/_ . Aceste livrări au fost făcute în vederea executării comenzilor formulate de intimată.
În vederea soluționării diferendelor ivite în legătură cu executarea contractelor comerciale încheiate, reclamanta SC M. SA și intimata , prin reprezentanții lor legali, au încheiat o înțelegere, elementele acesteia fiind detaliate în corespondența comercială purtată de părți.
Prin încheierea acestei înțelegeri au înțeles să stingă toate creanțele reciproce ( simple sau afectate de modalități) în legătură cu raporturile contractuale constituite până la acea epocă, creanțe în categoria cărora intră și cele invocate de reclamantă în speța dedusă judecății.
Tranzacția reprezintă contractul prin care părțile termină un proces început sau preîntâmpină un proces eventual, prin concesii reciproce, care pot consta fie în renunțări de ambele părți la pretenții formulate sau care s-ar putea formula, fie chiar în anumite prestații.
Potrivit dispozițiilor art. 1704 al Codului civil din 1864 republicat aplicabil în cauză: "tranzacția este un contract prin care părțile termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce poate să nască". Aceasta poate interveni deci atât
în cursul unui proces început, dar și în afara oricărui proces între părți, esențial fiind ca aceasta să poarte asupra unor bunuri litigioase, cel puțin în concepția părților.
În acest sens, acordul încheiat între S.C. M. S.A. și intimată prin care părțile s-au înțeles ca intimata să achite doar 65% din valoarea comenzilor livrate și facturate de recurentă reprezintă o tranzacție perfectată în scopul preîntâmpinării unor procese. În acest sens este relevantă corespondența expediată la_ prin intermediul poștei electronice prin care reprezentantul legal cu acordul asociatului majoritar solicita intimatei achitarea valorilor facturate doar în limita procentului de 65%. Sumele achitate de intimată în vederea stingerii obligațiilor atestate de facturile fiscale nr. 101/_, 115/_ se încadrează în procentul de 65% negociat de părți.
Așa fiind, în mod corect a statuat prima instanță că pretențiile invocate de către S.C. M. S.A. nu au caracter legitim.
Tranzacția valabil încheiată de cele două entități nu a fost contestată de către reclamantă printr-o acțiune în anulare. Faptul că ulterior perfectării acordului, pârâta nu a efectuat înregistrările contabile necesare, nu are relevanță. Neînregistrarea situației juridice create prin încheierea contractului de tranzacție în evidențele contabile nu poate oblitera efectele produse de acest act juridic.
În raport de aceste considerente instanța, în baza art. 312 C.proc.civ va respinge recursul declarat de SC M. SRL, prin lichidatorul judiciar împotriva sentinței civile nr.4450 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș pe care o va menține în întregime.
În baza prevederilor art. 274 C.proc.civ raportat la dispozițiile art. 149, 36 va constata că intimata H.G.HAHN-H. GmbH are față de recurenta SC M. TEX SRL o creanță în cuantum de 350 lei și echivalentul în lei în sumă de 300 Euro, reprezintă cheltuieli de judecată parțiale în recurs, care urmează a fi valorificate în cadrul procedurii.
Cheltuielile de judecată trebuie să acopere, pentru cel care a câștigat în totul și în exclusivitate procesul, toate sumele avansate în vederea realizării judecății. Nu intră însă în această categorie și cheltuielile frustratoare. Prin urmare, este just și echitabil ca partea care cade în pretenții să poată fi obligată doar la plata acelor cheltuieli de judecată care se află într-un raport strâns și necesar cu judecarea pricinii, această interpretare fiind singura în măsură să răspundă exigențelor răspunderii civile delictuale pe care se fundamentează acest tip de răspundere procesuală.
Curtea apreciază că suma de 350 lei și echivalentul în lei a sumei de 300 Euro reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului procesual ce i s-a cauzat pârâtei prin faptul că a fost chemată în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulitării recursului.
Respinge recursul declarat de SC M. SRL, prin lichidatorul judiciar împotriva sentinței civile nr.4450 din_ pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui Maramureș pe care o menține în întregime.
Constată că intimata H.G.HAHN-H. GmbH are față de recurenta SC
M. TEX SRL o creanță în cuantum de 350 lei și echivalentul în lei în sumă de
300 Euro, reprezintă cheltuieli de judecată parțiale în recurs, care urmeză a fi valorificate în cadrul procedurii.
Decizia este irevocabilă.
P. nunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | ||||
M. | I. I. S. AL H. | M. | B. | V. | D. |
red.S.Al H./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.B. N.
| ← Decizia civilă nr. 9244/2013. Obligație de a face. Faliment,... | Decizia civilă nr. 11304/2013. Obligație de a face. Faliment,... → |
|---|
