Decizia civilă nr. 11304/2013. Obligație de a face. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 11304/2013
Ședința publică din 22 noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. -I. I. JUDECĂTOR :S. AL H. JUDECĂTOR :M. B. GREFIER :V. D.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de CABINETUL INDIVIDUAL DE I. ENȚĂ B. L. ÎN CALITATE DE LICHIDATOR J. AL SC
M. C. SA, împotriva deciziei civile nr. 9244 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, în contradictoriu cu intimata SC C. SA PRIN ADMINISTRATOR S. T. M. I. și SC C. SA PRIN ADMINISTRATOR J. P. G. I. și SC C. SA PRIN ADMINISTRATOR J. PRO I. I., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile litigante.
Contestația în anulare promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că, prin contestația formulată contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentei contestații în anulare în temeiul dispozițiilor art. 317 C.pr.civ. și ale Legii nr. 85/2006. În baza înscrisurilor aflate la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
C U R T E A :
Prin decizia civilă nr.9244 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a respins ca tardiv recursul declarat de CII B. L., lichidator judiciar al debitoarei SC M. C. SA, împotriva Sentinței civile nr. 3089 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș, pe care a menținut-o în întregime.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.3089 din_ pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Cabinet Individual de I. ență B. L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. M. C. S.A. în contradictoriu cu pârâții SC C. SA - în reorganizare judiciară - prin administrator special T. M. I.
, PARETO G. I. și PRO I. I.P.U.R.L în calitate administratori judiciari ai SC C. SA B. M. ,și în consecință: a fost obligată pârâta SC C. SA - în
reorganizare judiciară - prin administrator special T. M. I. să procedeze la clarificarea situației evidențiate în contul 473, respectiv să indice în mod concret drepturile și creanțele care trebuiau transmise cu ocazia divizării SC C. SA B. M., evidențiate în cuprinsul anexei nr. A III a protocolului de divizare constând în balanța sintetică la_ a S.C. C. S.A. B. M. și a societăților constituite în urma divizării, precum și la realizarea operațiunilor contabile necesare stabilirii activului pe care era obligată să îl predea S.C. M. C. S.A. până la concurența sumei de 1.019.678 lei.
S-a respins capătul de cerere al reclamantei privind predarea efectivă a activului identificat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că având în vedere faptul că pârâta S.C. C. S.A.-în reorganizare judiciară prin administrator special T.
M. I. cu actele solicitate a fi depuse la dosar nu a clarificat situația evidențiată în contul " 473";, respectiv nu a indicat în mod concret drepturile și creanțele care trebuiau transmise cu ocazia divizării S.C. C. S.A. către S.C. M.
C. S.A. și că administratori judiciari nu s-au opus clarificării acestor aspecte, Tribunalul urmează a admite în parte acțiunea cu privire la cele două petite.
În ceea ce privește capătul de cerere privind predarea efectivă a activului identificat către beneficiarul acestuia, respectiv S.C. M. C. S.A. în faliment, judecătorul sindic a apreciat că este neîntemeiat, în condițiile în care nu este certă predarea efectivă a unor elemente de activ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel - recalificat ca și recurs - SC M.
C. SA PRIN LICHIDATOR J. CII B. L. solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii ambelor petite ale acțiunii introductive.
Examinând, cu prioritate, excepția invocată, Curtea a constatat că aceasta este întemeiată, din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din Legea nr.85/2006, Curtea de Apel va fi instanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art.11. Alin.2 al aceluiași articol arată că termenul de este de 7 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
De asemenea, relevante în soluționarea excepției de tardivitate sunt și dispozițiile art. 104 Cod procedură civilă, potrivit cărora actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui.
În speță, sentința recurată a fost comunicată reclamantei la data 14 august 2013, aspect care rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare aflate la fila 74 dosar fond, ultima zi în care partea mai putea formula recurs, în raport de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 și calculat potrivit art. 101 C. pr. civ., fiind 21 august 2013, iar recursul a fost declarat la data de_ cu încălcarea termenului imperativ prevăzut de textul legal sus citat.
Drept urmare, în baza considerentelor mai sus reținute și a textelor legale invocate având temei legal disp.art. 8 alin.2 din Legea nr.85/2006, recursul reclamantei a fost respins ca tardiv, păstrându-se în întregime sentința atacată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare CABINETUL INDIVIDUAL DE I. ENȚĂ B. L. lichidator judiciar al debitoarei SC M. C. SA
solicitând a se admite contestația în anulare
formulată, cu consecința anulării Deciziei civile nr. 9244/_ și a reluării judecății în apel.
În motivarea contestației în anulare s-au arătat următoarele:
În fapt, debitoarea a formulat în termen legal APEL împotriva Sentinței civile nr. 3089 pronunțată în data de_ de către Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ având ca obiect "obligația de a face";
Astfel, societatea falită S.C. M. C. S.A. -în faliment, prin lichidator judiciar a sesizat instanța de fond, în contradictoriu cu S.C. C. S.A. - în reorganizare judiciară și administratorii judiciari ai acesteia, cu o acțiune în
instanță având ca obiect "obligația de a face", cerere ce a format obiectul dosarului nr._ ;
Asupra cererii formulate de către debitoare, Instanța de fond s-a pronunțat prin Sentința civilă nr. 3089/_ în dosarul nr._, în sensul admiterii în parte a cererii formulate;
Atrage atenția instanței de control judiciar asupra faptului că Sentința civilă nr. 3089 din 2013 a Tribunalului Maramureș a fost pronunțată la data de
14 mai 2013 si comunicată debitoarei la data de 13 august 2013, fiind pronunțată cu drept de apel în 15 zile de la comunicare;
În termen legal, debitoarea a promovat APEL la instanța de fond, iar dosarul a fost trimis spre competentă soluționare Curții de Apel Cluj.
La primul termen de judecată, respectiv_, instanța de control judiciar, prin decizia nr. 9244/_ pronunțată în dosarul nr._, a
"respins ca tardiv recursul formulat de către Cabinet Individual de I. ență B.
, lichidator judiciar al debitoarei, împotriva sentinței civile nr. 3089 din 14 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ pe care o menține în întregime. "
Având în vedere data la care a fost comunicată debitoarei sentința apelată, respectiv_ și data depunerii apelului la instanța a cărui hotărâre a apelat-o, apreciază că Instanța de control judiciar a pronunțat decizia civilă nr. 9244/_ în dosarul nr._, în sensul respingerii ca tardiv a recursului, ca rezultat al unei greșeli materiale de calcul a termenului de apel.
De asemenea, învederează instanței de control judiciar faptul că sentința apelată a fost pronunțată de către Instanța de fond într-un dosar conex dosarului de insolvență, iar sentința, în mod corect apelată de debitoare, nu face parte din categoria celor susceptibile de recurs, în înțelesul Legii nr. 85/2006 privind insolvență.
Raportat la împrejurarea că decizia atacată cu contestație în anulare nu este motivată, urmează a vă comunica în termen legal, prin memoriu separat, motivele de fapt și de drept pe care înțelege să își întemeieze prezenta contestație în anulare.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 317 - 321 Cod de Procedură Civilă, prin raportare la dispozițiile art. 27N.C.P.C. coroborate cu art. 6 alin. 5 din N.C.C.;
Analizând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin prezenta cerere, se critică o decizie pronunțată de către instanța de recurs, prin care a fost respins ca tardiv recursul declarat de contestatoare împotriva unei sentințe a Tribunalului Maramureș, pe motiv că s-a săvârșit o eroare materială de calcul a termenului pentru exercitarea căii de atac, cu atât mai mult cu cât acțiunea ce a fost soluționată nu respectă tipicul procedurii
insolvenței. Acest aspect rezultă, în opinia contestatoarei, chiar din analiza dispozitivului sentinței date la fond, în care se menționează că ea este susceptibilă de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
Plecând de la aceste premise, Curtea ia act de faptul că, în doctrină s-a arătat că, contestația în anulare specială întemeiată pe existența unei greșeli
materiale poate fi promovată cu succes doar în ipoteza în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie invocate greșeli materiale cu caracter procedural, cum ar fi: respingerea unui recurs ca tardiv, deși din plicul atașat rezultă că cerere a fost depusă la poștă înăuntrul termenului defipt de lege, respectiv este esențial ca pentru verificarea acestor greșeli să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.
De asemenea, greșeala trebuie să fie săvârșită de instanța de recurs, ea trebuind să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății, ea trebuind să fie rezultatul omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante, în acest sens fiind subliniată împrejurarea că cererea nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt sau de drept, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, întrucât acestea echivalează cu o greșeală de judecată.
S-a mai subliniat faptul că greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul interpretării unui text de lege, ea fiind necesar a fi esențială, ceea ce înseamnă că în lipsa ei, soluția ar fi fost alta.
Analizând aceste aspecte prin prisma motivelor invocate și a statuărilor instanței de recurs, Curtea apreciază că împrejurarea referitoare la greșita calificare a căii de atac, cu consecințele inerente asupra termenului de exercitare, nu poate fi calificată ca fiind o greșeală materială, în sensul art. 318 teza I C.pr.civ., întrucât, pe de o parte nu este vorba despre o eroare materială cu caracter procedural care să nu presupună reaprecierea stării de fapt și de drept reținute de instanță.
Textul legal are in vedere greseli materiale cu caracter procedural pentru care nu este necesara o reexaminare a fondului. Prin prezenta contestație însă se invoca o statuare eronată cu privire la incidența unei norme de drept, respectiv a prev. art. 8 din LPI, care, conform susținerilor contestatoarei, este urmarea greșitei interpretări a faptelor. Aceste motive nu pot face însă obiectul contestației in anulare, întrucât ceea ce se susține că ar fi fost săvârșită este o greșeală de judecată.
În plus, Curtea reține și că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante (cauza Blidaru c. României). Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie pusă în discuție (Brumărescu c. României, par. 61). Conform acestui principiu, niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Reexaminarea nu trebuie să devină un apel/recurs deghizat, contestatorului nefiindu-i permis să repună în discuție chestiuni cu privire la care există putere de lucru judecat, pe calea unui recurs la recurs.
Avand in vedere aceste aspecte, prezenta cerere va fi respinsă, luându-se act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de CABINETUL INDIVIDUAL DE I. ENȚĂ B. L., lichidator judiciar al SC M. C. SA, împotriva deciziei civile nr.9244 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
-I. I. S. AL H. M. B.
GREFIER,
V. D.
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.recurs: D.P., C.I., M.S. Jud.fond: Nela Borcutean
| ← Decizia civilă nr. 11303/2013. Obligație de a face. Faliment,... | Decizia civilă nr. 275/2013. Obligație de a face. Faliment,... → |
|---|
