Decizia civilă nr. 11311/2013. Acțiune în anulare. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a8
DECIZIA CIVILĂ NR. 11311/2013
Ședința publică din data de 25 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. | ION | |
JUDECĂTOR: A. | M. | C. |
JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta M. V., împotriva Sentinței civile nr. 1185 pronunțate in data de_, în dosarul nr._ /a8, al Tribunalului B. N., în contradictoriu cu intimații R. &P. S., SC T. G.
P. S., având ca obiect acțiune în anulare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă Szoke Manea M. pentru lichidatorul judiciar al intimatei SC T. G. P. S., lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare nu este îndeplinită cu debitoarea intimată dar viciul de procedură este acoperit prin prezența in instanță a reprezentantei lichidatorului judiciar al societății debitoare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
La data de_, intimata, prin lichidator a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat in cauză.
La data de_, în cursul ședinței de judecată, s-a depus la dosar, din partea recurentei, dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Reprezentanta lichidatorului judiciar arată că nu are cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat în prezenta cauză.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., coroborat cu dispozițiile art. 8, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și art. 3, pct. 3, C.pr.civ., constată este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentului recurs și, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei lichidatorului judiciar al intimatei.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului declarat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința civilă
nr. 1185 pronunțată in data de_, în dosarul nr._ /a8, al Tribunalului B. N. s-a admis acțiunea lichidatorului judiciar
R. & P. S. în contradictoriu cu debitoarea SC T. G. P. S. - în insolvență și pârâta M. V. ca fiind întemeiată și s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare
încheiat la_ între SC T. G. P. S. și pârâta M. V., având obiect autoturismul marca Jeep Mercedes Benz ML 320 CD, serie șasiu WDC1641221A165766 și s-a dispus repunerea părților în starea anterioară vânzării.
A fost obligată pârâta să predea lichidatorului judiciar autoturismul obiect al vânzării .
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin încheierea comercială nr. 33l/CC/09.l0.2009 a fost admisă cererea debitorului SC T. G. P. S. și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței debitorului în temeiul L.85/2006.
După deschiderea procedurii insolvenței, în perioada de observație, la 30.06.20l0 administratorul statutar al debitoarei a vândut către pârâta M. V. un autoturism marca Jeep Mercedes Benz ML 320 CD, din patrimoniul debitoarei, cu prețul de 6l.6l2,20 lei conf.fact.fiscale seria BNVFW nr. 5007981 din 30.06.20l0.
In condițiile în care, administratorul judiciar nu a încuviințat acest transfer patrimonial, sunt incidente disp.art.46 alin.l din L.85/2006, potrivit cărora, în afara de cazurile prev.la art.49 sau cele autorizate de judecătorul sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Vânzarea din patrimoniul debitoarei a unui asemenea bun nu s-a făcut în condițiile art.49 din aceeași lege, respectiv în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, vânzarea nu a fost încuviințată de administratorul judiciar și nici de comitetul creditorilor sau de către judecătorul sindic.
In aceste circumstanțe, vânzarea fiind nulă, pârâta va fi obligată să restituie lichidatorului bunul obiect al vânzării în materialitatea lui, iar în situația în care, nu mai deține acest bun, va fi obligat să restituie lichidatorului judiciar suma de 61.612,20 lei reprezentând prețul de achiziție al acestui bun de către debitoare, preț înscris în factura arătată.
Nu au putut fi primite apărările formulate de către pârâtă prin întâmpinare potrivit cărora în condițiile în care debitoarea a achiziționat acest bun în leasing și ajungând în situația încetării de plăți ar fi fost obligată să restituie bunul către finanțator, contractul s-ar fi reziliat și bunul ar fi ieșit din patrimoniul debitoarei.
Articolul 46 alin.l din Legea insolvenței prevede sancțiunea nulității actelor operațiunilor și plăților efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii, nulitatea instituită de acest text având un caracter absolut, ea nu poate fi înlăturată sau acoperită în nici un mod.
Așa fiind, în afara de cazurile prev.la art.49 sau cele autorizate de judecătorul sindic, constatarea nulității absolute a tuturor actelor, operațiunilor și plăților efectuate, se aplică în temeiul legii, nefiind nevoie a se dovedi o eventuală fraudă la
interesele creditorilor sau o altă condiție de anulabilitate de transferurilor din cele prevăzute de prev.art.79 și 80 din L.85/2006.
Ca o consecință a constatării nulității absolute a vânzării cumpărării intervenită între părți prin contractul de vânzare-cumpărare arătat, instanța a admis acțiunea formulată de către lichidatorul judiciar și va dispune repunerea părților în starea anterioară vânzării cu obligația pentru pârâtă de a preda
lichidatorului judiciar autoturismul Mercedes, obiect al vânzării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta M. V., solicitând admiterea recursului si modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii in anulare formulate de R. & P. IPURL C. Napoca ca netemeinica si nelegala.
În motivele de recurs se arată că sentința atacata este neîntemeiata, ținând cont de faptul ca motivele pe care se sprijină sunt contradictorii si străine de natura pricinii, iar instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura si înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic ala cestuia, astfel că hotărârea este lipsită de temei legal.
Privitor la susținerile reclamantei ca actul solicitat a fi anulat ar fi fost încheiate in dauna creditorilor arătam faptul ca acestea sunt total nefondate.
Art. 491 (1) Pe perioada de observație, debitorul va putea sa continue desfășurarea activităților curente si poate efectua plați către creditorii cunoscuți, care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, după cum urmează:
sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a făcut o cerere de reorganizare in sensul art.28 alin.(l) lit.h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Actele, operațiunile si plățile care depășesc condițiile menționate la alin.(l) vor putea fi autorizate, in exercitarea atribuțiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o ședința a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 de zile de la data primirii acesteia.
In cazul propunerilor de înstrăinare a bunurilor din averea debitorului grevate de garanții, se va tine seama de prevederile art.39 referitoare la acordarea unei protecții corespunzătoare creanței garantate
Potrivit dispozițiilor mai sus arătate, ca efect al intrării debitorului în procedura insolventei, întreaga activitate a acestuia va fi condusa/se va desfășura conform principiului rentabilizării maxime a averii sale, astfel: de regula", activitatea debitorului încetează" complet si imediat, acesta găsindu-se în imposibilitate de a mai desfășura activități curente; prin excepție, activitatea debitorului va mai putea fi desfășurata", însă" sub rezerva ca aceasta sa"fie redusa"la minimul necesar evitării/reducerii pierderilor, funcție de specificul respectivei activități desfășurate;
In speța de fata, este in situația de excepție, respectiv, s-a urmărit evitarea si/sau reducerea pierderilor societății. Pentru a dovedi acesta, arat următoarele:
Arată că SC T. G. PRDEXIM S. a încheiat un Contract de Leasing cu VB Leasing România IFN SA având ca obiect autoturismul marca MERCEDES BENZ tip_, cap.cil 2987 cmc, an fabr. 2006.
Au fost achitate ratele lunare pentru autoturism conform contractului, dar datorita lipsei resurselor financiare ale societății, in anul 2009, datoria restanta a fost de 62.191,34 lei, suma care a fost achitata din fondurile proprii ale subsemnatei, asa cum reiese din dovezile anexate întâmpinării.
Precizează că a efectuat aceasta plata tinand cont de faptul ca societatea nu isi mai permitea sa achite sumele datorate si pentru ca societatea s-a obligat ca îi va vinde autoturismul.
In susținerea celor de mai sus, depune la dosar Antecontractul de Vânzare Cumpărare încheiat intre subsemnata si SC T. G. P. S. . (Fata de acest act, Instanța de fond nu s-a pronunțat.
De constatat faptul ca prețul de vânzare al autoturismului a fost de 61.612,30 lei, preț pe care recurenta l-a achitat. Reprezentantul ULTRALEX a fost înștiințat de aceasta situație, acceptând întocmirea facturii de vânzare cumpărare către subsemnata. Ni s-a respins, in mod nejustificat, proba solicitata de audiere, in calitate de martor, a reprezentantului ULTRALEX, astfel ca a fost in imposibilitate de a dovedi cele susținute. Din acest punct de vedere s-ar impune casarea hotărârii atacate si admiterea cauzei spre judecare instanței de fond in vederea administrării întregului probatoriu solicitat: proba cu martori, proba cu expertiza de evaluare etc.
Nu se poate dovedi faptul ca societatea sau creditorii acesteia ar fi fost prejudiciați din moment ce autoturismul nu ar mai fi intrat in proprietatea societății din cauza faptului ca nu ar fi fost achitat, iar contractul de leasing s-ar fi reziliat cu consecința restituirii autoturismului către firma de leasing si obligarea societății la plata diferențelor de sume ramase neachitate.
Consideră ca prin achitarea de către subsemnata a contravalorii sumei de 62.191,34 lei, obligațiile societății au scăzut, (cele referitoare la plata ratelor restante si a restituirii autoturismului către societatea de leasing). Astfel au fost reduse pierderile societății.
Mai mult, prețul de vânzare al autoturismului este unul real la acea data, nefiind subevaluat, așa cum reiese si din ofertele de vânzare pe care le-am anexat întâmpinării depuse la dosar.
De asemenea, absenta de lichidități constituie cel mai adesea un motiv de a recurge la vânzarea de bunuri in vederea acoperirii creanțelor restante. Acest fapt, corelat cu riscul la care era expusa societatea debitoare de a pierde autoturismul si de a achita ratele restante (conform contractului) conduc la concluzia ca nici debitoarea nu a fost de rea-credința.
Considera ca in speța, la data respectiva, erau îndeplinite toate condițiile pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare in forma autentica, astfel ca s- a procedat in consecința. De altfel, art.93/1 din legea 85/2006 obliga administratorul judiciar sa procedeze la vânzarea bunului, nefiind necesar acordul creditorilor.
Nu s-a contestat in nici un mod faptul ca pârâta a achitat sumele l-a care m- am obligat prin Antecontract, astfel ca fiind achitat prețul, era imperios necesar a se proceda la transferarea dreptului de proprietate asupra autoturismului.
In acesta situație este in cazul unei îmbogățiri fără justa cauza pentru debitoare, iar recurenta a fost prejudiciata. Daca s-a dispus anularea vânzării, instanța de fond avea obligația de a dispune repunerea pârtilor in situația anterioara, iar debitoarea la plata sumelor achitate! Si din acest punct de vedere se poate observa ca instanța de fond nu a soluționat in mod just acțiunea in anulare.
In concluzie, instanța de fond a interpretat in mod eronat probele administrate si actele, deoarece consimțământul privind vânzarea s-a dat anterior deschiderii procedurii insolventei, bunul a fost predat si nu se mai afla in posesia si patrimoniul debitoarei, astfel ca nu se poate retine ca s-ar fi încheiat acte care sa prejudicieze creditorii sau debitoarea. Fiind vorba de un bun mobil, vânzarea este perfectata prin simpla tradițiune a bunului, astfel ca aceasta s-a efectuat anterior deschiderii procedurii insolventei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata R. & P. S.P.R.L. solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat
.
În motivarea întâmpinării se arată că în fapt, acțiunea în anulare înregistrată la data de_ pe rolul Tribunalului B. N. de către R. a fost întemeiată pe prevederile art. 46 și 49 din Legea nr. 85/2006 și prevederile art. 948 și 950 Vechiul Cod Civil.
S-a procedat la înregistrarea acestei acțiuni având în vedere faptul că ulterior deschiderii procedurii generale a insolvenței față de debitoarea TGP1, administratorul societății, M. Pamfil a vândut către pârâta M. V., la data de_ autoturismul Jeep Mercedes Benz ML, 320 CD, din patrimoniul TGP contra unei sume de 61.612,20 lei, conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între părți și a facturii BNVFW/5007981 (anexa 1).
Arată că întreaga operațiune s-a desfășurat fără respectarea prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, neexistând un acord valabil al administratorului judiciar sau al judecătorului sindic pentru înstrăinarea autovehiculului.
Ca urmare a constatării încheierii contractului de vânzare cumpărare de către reprezentanții debitoarei cu încălcarea prevederilor legale, R. a solicitat instanței de fond constatarea nulității absolute a acestui contract perfectat între debitoarea TGP și M. V. la data de_, în temeiul art. 46 și 49 din Legea nr. 95/2006.
Sentința Civilă nr. 1185/2013 pronunțată de către Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._ /a8, a fost dată cu respectarea întru totul a prevederilor Legii nr. 85/2006.
Se susține că nu se face dovada solicitării acordului administratorului judiciar pentru încheierea în formă autentică a contractului în baza art. 931 din Legea nr. 85/2006.
Mai mult decât atât, arată faptul că factura pentru autoturismul Jeep Mercedes Benz ML, 320 CD a fost emisă la data de_, după data deschiderii procedurii, iar contractul de vânzare cumpărare a cărui anulare a fost solicitată de către R. a fost semnat de către părți la data de_, fără a fi menționat în cadrul acestor documente că ar fi încheiate în considerarea unui antecontract încheiat
între părți și fără a se fi obținut acordul administratorului judiciar.
Prețul achitat de către recurentă pentru autovehicul este unul real, urmărindu-se evitarea și/sau reducerea pierderilor societății, creditorii nefiind prejudiciați prin contractul semnat între părți: în speță, contractul de vânzare cumpărare s-a încheiat ulterior datei la care, s-a deschis procedura generală de insolvență, fiind o operațiune ce se încadrează în categoria celor care, fiind prohibite de art. 46 din legea nr. 85/2006, sunt lovite de nulitate.
În prezenta cauză excepțiile prevăzute de art. 49 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 nu sunt incidente, întrucât pe de o parte, operațiunea de vânzare nu se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente a debitoarei, iar pe de altă parte, administratorul judiciar nu a autorizat-o în condițiile legale.
O asemenea nulitate este absolută, care nu poate fi acoperită deoarece textul legal evocat mai sus conține o normă imperativă, care protejează interesele tuturor creditorilor participanți la procedură, conturându-i acesteia caracterul concursual.
Prin încheierea contractului de vânzare cumpărare a autoturismului menționat au fost încălcate și prevederile art. 1865 din Codul Civil în vigoare la data semnării contractului, lipsind capacitatea debitoarei de a contracta, un consimțământ valabil exprimat și o cauză licită.
Arată faptul că la data de_, fiind deschisă procedura insolvenței, debitorul nu mai avea capacitatea de a contracta, în lipsa acordului administratorului judiciar sau autorizării judecătorului sindic.
În aceste condiții, având în vedere faptul că încheierea convenției s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 46 și 49 din Legea nr. 85/2006, menționează că pentru acest contract cauza este una nelicită fiind prohibită de lege în condițiile art. 948 C.
Civ., fiind vorba despre o nulitate absolută, prejudicierea creditorilor neputând fi invocată ca o condiție pentru anularea contractului.
Precizează că administratorul judiciar al debitoarei la data înstrăinării autovehiculului ar fi fost de acord cu această înstrăinare. Se susține că pentru vânzarea autovehiculului reprezentanții debitoarei ar fi avut acordul fostului administrator judiciar ULTRALEX S.P.R.L., însă fără a fi prezentate dovezi ale acestui acord.
Mai mult decât atât înțelege să arate faptul că un simplu acord al administratorului judiciar nu ar fi fost suficient pentru ca vânzarea să fie conformă cu prevederile legale impuse de art. 49 din Legea nr. 85/2006.
În cazul de față, se susține faptul că administratorul judiciar ULTRALEX
S.P.R.L. a autorizat pur și simplu vânzarea de față, însă fără a avea votul pozitiv al Comitetului Creditorilor.
Astfel, așa cum a arătat operațiunea de vânzare nu se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, iar pe de altă parte, administratorul judiciar nu a autorizat-o în condițiile legale.
Nu are importanță în prezenta cauză dacă reprezentantul ULTRALEX (administrator judiciar al debitoarei până la data de_, când s-a dispus înlocuirea sa cu R. prin Sentința Comercială nr. 164/CC/2010 pronunțată de Tribunalul B. -N. ) a aprobat vânzarea, atâta timp cât acest acord nu a fost dat în condițiile legale impuse de dispozițiile art. 49 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Analizând recursul declarat de către pârâta M. V. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al lichidatorului judiciar al debitoarei SC T. G. P. S. vizează maximizarea averii debitoarei prin reîntoarcerea în patrimoniul acesteia a bunurilor înstrăinate de către administratorul societății după momentul deschiderii procedurii insolvenței, fundamentat fiind pe prevederile art.46 din LPI.
Potrivit art.46 alin.1 din LPI, în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Curtea constată că în speță ipoteza normei legale instituite de legiuitor prin art.46 din LPI este întrunită întrucât înstrăinarea bunului debitoarei - autoturism JEEP MERCEDES BENZ ML - a avut loc la data de 30 iunie 2010 către pârâta M.
V. în condițiile în care la data de_ împotriva debitoarei s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență.
Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că această operațiune efectuată de către administratorul debitoarei nu a fost încuviințată sau autorizată în condițiile legii și nici nu se încadrează în ipoteza reglementată de art.49 din LPI
întrucât vânzarea autoturismului nu reprezintă o activitate curentă, obișnuită a acesteia și, prin urmare, se poate susține cu temei că este supusă anulării.
Prin urmare, Curtea constată că în mod corect judecătorul sindic a statuat că actul de vânzare-cumpărare încheiat în condițiile art.46 din LPI este nelegal și a dispus anularea acestuia.
Apărările recurentei referitoare la respectarea dispozițiilor legale enunțate anterior nu pot fi primite. Astfel, contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat la data de_, fiind semnat din partea debitoarei de către M. Pamfil, deși la data respectivă acesta nu mai avea capacitatea de a contracta în lipsa unui acord al administratorului judiciar sau a autorizării judecătorului sindic.
Nu s-a făcut dovada faptului că vânzarea s-a efectuat potrivit art. 931din Legea nr. 85/2006, recurenta nefăcând dovada solicitării și obținerii acordului administratorului judiciar sau al judecătorului sindic pentru înstrăinarea bunului; dacă vânzarea a fost făcută sau nu în dauna creditorilor nu prezintă relevanță juridică întrucât însăși încheierea contractului de vânzare cumpărare este nulă, nefiind vorba despre o acțiune în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 79 - 80 din
Legea nr. 85/2006 ci de o acțiune în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 46 - 49 din cadrul acestui text legal.
Nu se poate reține susținerea recurentei conform căreia vânzarea ar fi intervenit anterior deschiderii procedurii de insolvență, prin simpla tradițiune a bunului, câtă vreme s-a procedat la semnarea antecontractului de vânzare cumpărare și la încheierea în data de_ a contractului de vânzare cumpărare, document a cărui nulitate absolută a fost constatată de către instanța de fond, nulitatea contractului de vânzare cumpărare fiind una absolută, care nu poate fi înlăturată, în aceste condiții.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, constatând că soluția pronunțată de către judecătorul sindic este temeinică și legală, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din LPI va respinge recursul declarat și va menține în întregime hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M. V. împotriva sentinței civile nr.1185 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a8 al Tribunalului B. -N. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
A. M. ION A. | M. | C. | M. | S. | M. N. |
red.M.S./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.P. I.
| ← Sentința civilă nr. 1199/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... | Sentința civilă nr. 61/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... → |
|---|
