Decizia civilă nr. 11401/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
DECIZIE CIVILĂ Nr. 11401/2013
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. -I. A.
Judecător DP
Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea C. D. împotriva sentinței civile nr.1498 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C. în contradictoriu cu intimata SC A. P. S. PRIN LICHIDATOR J. J. I. S. ,
având ca obiect contestație contest.la pl.distrib.dep.de C. D. .
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat nu este legal timbrat lipsind taxa judiciară de timbru în valoare de 60 de lei și nu are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare.
C. ea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține că deși legal citată recurenta ( fila 5) cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 60 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 aferente judecării cererii formulate nu și-a îndeplinit această obligație. Motiv pentru care, invocă din oficiu, în temeiul art.137 C.pr. civilă coroborat cu art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 excepția nelegalei timbrări și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
C U R T E A ,
Prin sentința civilă nr. .1498 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C. s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de creditoarea C. D. împotriva planului de distribuire anexat raportului asupra fondurilor întocmite de lichidatorul judiciar J. I. S. în cadrul procedurii falimentului debitoarei SC A. P. S. .
În considerente se reține că prin cererea înregistrată la data de 17 aprilie 2010 în dosarul cu nr. de mai sus, C. D. în calitate de creditor al debitoarei SC A. PRODUCTION S. a contestat planul de distribuire anexat raportului asupra fondurilor obținute din lichidarea bunurilor debitoarei sub aspectul stabilirii cheltuielilor provizionate în cuantum de 5.977,43 lei, solicitând ca acestea să fie diminuate la suma de 1.500 lei, sub aspectul stabilirii cheltuielilor de judecată reprezentând plata retribuției lichidatorului judiciar, solicitându-se diminuarea acestora de la suma de 7.200 lei 4.800 lei, pentru ca în final să se solicite, în urma diminuărilor menționate, distribuirea în favoarea contestatoarei a sumei de 6.877 lei cu titlu de drepturi salariale parțiale restante în baza disp. art.123 pct.2 din Legea nr.85/2006.
Contestatoarea a susținut că a avut calitatea de angajat al debitoarei în baza contractului de muncă nr.81773/_, beneficiind de un salariu în cuantum de 315 lei brut lunar respectiv 211 lei salariu net.
S-a mai arătat că în perioada_ -_ debitoarea nu i-a achitat salariul, înregistrând o restanță constând în drepturi salariale în cuantum de 7.324 lei.
S-a mai arătat că la data de 21 august 2012 a înregistrat la dosarul de insolvență înscrisul intitulat "Completare și precizare a cererii de admitere a creanțelor la masa credală";, în cuprinsul căruia a detaliat restanțele salariale pe care debitoarea le avea în ceea ce o privește și că în conformitate
cu disp. art.123 pct.2 din Legea nr.85/2006, după distribuirile efectuate în condițiile prevăzute de pct.1 se impuneau a fi acoperite drepturile salariale restante care au prioritate absolută față de orice altă creanță.
Analizând contestația formulată de creditoare prin raportare la dispozițiile art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic a respins-o ca fiind nefondată apreciind că planul de distribuire a fost întocmit de lichidatorul judiciar cu respectarea dispozițiilor legale.
Înscrierea contestatoarei în tabelul definitiv al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC A. P. S. s-a făcut cu suma de 1.093 lei cu titlu de creanță salarială, astfel cum rezultă din tabelul preliminar al creanțelor întocmit de practicianul în insolvență și publicat în BPI nr.10318/_, deși contestatoarea solicitase la data de_, prin completarea și precizarea cererii de admitere a creanțelor formulată, înscrierea în tabel cu suma în cuantum de 7.324 lei. Împotriva acestui tabel nu au fost formulate contestații în termenul prevăzut de dispozițiile art. 73 din Legea nr. 85/2006 astfel încât, în ședința publică din_ judecătorul sindic a dispus prin raportare la dispozițiile art. 74 din legea insolvenței, în sarcina lichidatorului judiciar să procedeze de îndată la afișarea tabelului definitiv al creanțelor debitoarei la ușa instanței.
În cadrul aceleiași ședințe publice, în temeiul dispozițiilor art. 11 lit. d din Legea nr. 85/2006, luând în considerare faptul că hotărârea adunării creditorilor din data de_ nu a fost contestată, în condițiile prevăzute de art. 14-15 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a confirmat Societatea
J. I. S. în calitate de lichidator judiciar și onorariul negociat cu adunarea creditorilor în cuantum de 600 lei/lună și un onorariu de succes de 4% din sumele distribuite creditorilor, atât pentru perioada de observație cât și pentru perioada de faliment fapt ce rezultă din cuprinsul hotărârii depuse la dosar la filelel 11-13.
Așa fiind, prin raportare la data la care a fost desemnată în cauză societatea profesională J. I. S. să administreze procedura generală a
insolvenței și ulterior aprobării raportului prevăzut de art. 54, procedura falimentului în formă simplificată, respectiv cu începere de la data de_ și până la data întocmirii planului de distribuire, practicianului în insolvență îi era cuvenită, pe cele 12 luni de activitate suma de 7.200lei (600 lei/luna x 12 luni) cu titlu de remunerație lunară.
Drept urmare, susținerile contestatoarei referitoarea la cuantumul nelegal al onorariului practicianului propus spre distribuire au fost înlăturate ca fiind nefondate. În plus, legiuitorul a reglementat plata onorariului practicianului în insolvență cu prioritate, alături de celelalte cheltuieli ocazionate de derularea procedurii și cu prioritate față de creanțele înscrise în tabelul creanțelor, inclusiv prin raportare la creanțele salariale.
Au fost înlăturate și susținerile referitoare la cuantumul excesiv al cheltuielilor provizionate propuse prin planul de distribuire nr. 1036 întocmit la data de_ în urma încasărilor rezultate din valorificarea bunurilor debitoarei, a autoutilitarei Furgon marca Peugeot, înmatriculat sub nr._ și a unor bunuri mobile specifice obiectului de activitate al debitoarei, asupra unei părți din aceste bunuri fiind constituite garanții în favoarea creditorului garantat SC REIFFEISEN B. SA, înscris în tabelul definitiv cu suma de 81.129 lei, sumă care nu a fost nici măcar parțial recuperată ( f.14).
Constituirea provizioanelor a fost reglementată de legiuitor în condițiile prevăzute de art. 127 pct. 4 din Legea nr. 85/2006 fără a se stabili un cuantum minim sau maxim al acestora, rămânând la aprecierea practicianului în insolvență stabilirea cuantumului provizioanelor în funcție de specificul procedurii în fiecare caz în parte.
În speță, constituirea provizoanelor în cuantum de 5.977,43 lei a fost justificată de lichidatorul judiciar, sumele fiind necesare pentru acoperirea cheltuielilor de conservare a bunurilor debitoarei inclusiv cele necesare acoperirii chiriei pentru spațiul de depozitare, cheltuieli cu promovarea bunurilor nevalorificate, rămase în patrimoniul debitoarei, în vederea valorificării acestora, cheltuieli de comunicare prin poștă, inclusiv cele necesare acoperirii remunerației lichidatorului judiciar pentru perioada ulterioară întocmirii planului de distribuire parțială și până la data închiderii procedurii.
În acest context, legea permite și impune în sarcina practicianului, în insolvență provizionarea sumelor necesare pentru plata onorariului lichidatorului judiciar cuvenit până la data închiderii procedurii, în condițiile în care toate cheltuielile de procedură se impun a fi suportate din contul unic al averii debitoarei, conform prevederilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, acoperirea lor din fondul prevăzut la alin. 4 fiind îndreptățită doar în situația în care în contul unic nu există disponibilități. Pretinsul abuz invocat de contestatoare nu a putut fi reținut, pe cale de consecință.
Solicitarea de diminuare a cuantumului provizioanelor la suma de 1500 lei nu are nici o justificare legală din perspectiva dispozițiilor art. 127 pct. 4 din Legea nr. 85/2006 și a faptului că judecătorul sindic nu a analizat decât legalitatea măsurii și nu oportunitatea acesteia, legalitate care se impune a fi reținută în cazul în speță.
Împotriva sentinței a declarat recurs C. Doina,
arătând că motivele de recurs le va formula după comunicarea hotărârii instanței.
Examinând recursul, curtea reține următoarele
:
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurentei i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art.19 din Legea nr.146/1997.
Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează: Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanță.
Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială,
fără a se ține seama de reducerea ulterioara.
Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art.20 alin 3 din Legea nr 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ prin DECIZIA nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, C. ea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală.
C. ea Europeană a Drepturilor Omului amintește, în cauza Weissman și alții contra România, că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, pag. 80-81, §§ 61 și următoarele, și Kreutz).
Constatând că recurenta, deși legal citată cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, nu a îndeplinit obligația de plată până la termenul stabilit, astfel că urmează a se aplica sancțiunea anulării recursului în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Anulează ca netimbrat recursul declarat de C. D. împotriva sentinței civile nr.1498 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||||
A. | I. A. | D. | P. | C. | I. | M. N. | ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: C.C.
| ← Sentința civilă nr. 1751/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 2430/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
