Decizia civilă nr. 11558/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 11558/2013
Ședința publică din 29 noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE :S. AL H. JUDECĂTOR :M. B. JUDECĂTOR :M. -I. I. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare contestația în anulare declarată de D. G. R. A F. P. C. N. ÎN NUME P. ȘI PENTRU A. J. A F. P.
S., împotriva deciziei civile nr. 8821 din_, pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Curții de Apel C., în contradictoriu cu SC C. S. COM SRL - PRIN ADMINISTRATOR C. F., SC C. S. COM SRL PRIN LICHIDATOR J.
SA D. C. I., având ca obiect contestație - contestație tabel preliminar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile litigante.
Contestația în anulare promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentei contestații în anulare, în temeiul art. 317 C.pr.civ. și a dispozițiilor art. 8 din Lega nr. 85/2006. Pricina fiind în stare de judecată, Curtea o va reține în pronunțare asupra căii de retractare prin prisma probațiunii administrare până în acest moment.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1689 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ /a1, s-a respins ca nefondată contestația formulată de creditorul D. G. A F. P. S. împotriva tabelului definitiv de creanțe întocmit la debitoarea SC C. S. Com SRL.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că DGFP S. a formulat contestație împotriva tabelului definitiv al creanțelor solicitând înscrierea la masa credală cu suma de 6.662 lei considerându-se că cererea de creanță a fost făcută în termen, arătând în motivare următoarele:
Contestația se fundamentează și pe disp. art. 75 alin. 1 din Legea insolvenței nr. 85/2006 în sensul că după expirarea termenului de depunere a
contestațiilor și până la închiderea procedurii, orice persoană interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau eroare esențială, precum și pe disp.art.7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 în sensul că creditoarea nu a fost notificată privind deschiderea procedurii insolvenței.
Asupra cauzei de față:
Condițiile prevăzute de art. 75 din Legea insolvenței nr. 85/2006 nu sunt îndeplinite în cauză. De altfel, creditorul nu aduce nici un argument sau vreo probă pentru dovedirea existenței unui fals, dol sau eroare esențială.
Pe de altă parte, textul art. 75 are în vedere contestarea înscrierii unei creanțe în tabel ca efect al unui dol, fals sau eroare esențială, or în speță, contestatoarea urmărește înscrierea unei creanțe în tabelul definitiv.
Cu privire la susținerea că nu i s-a notificat deschiderea procedurii insolvenței, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006, citarea părților precum și comunicarea oricărui alt act de procedura se efectuează prin Buletinul Procedurilor de Insolvența, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol ,,Prin excepție de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerata îndeplinită daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolvență,,.
În condițiile în care reprezentantul legal al debitoarei nu a predat o lista a creditorilor, în conformitate cu textul enunțat creditorii care nu pot fi regăsiți într-o astfel de listă sunt legal notificați prin Buletinul Procedurilor de Insolventa în vederea depunerii declarațiilor de creanța. Prin aceeași modalitate procedurala a fost comunicat și termenul de declarare a creanțelor, respectiv de întocmire și definitivare a tabelului de creanțe al debitoarei.
În consecință, în lipsa unei liste a creditorilor și a vreunei posibilități concrete de a afla identitatea celor care nu se regăsesc în aceasta listă, notificarea făcută prin B.P.I. este pe deplin temeinică și procedurală. În cazul concret dedus judecății, notificarea a fost publicata în B.P.I. numărul 339678/_
Față de cele ce preced, contestația formulată de creditorul DGFP S. împotriva tabelului definitiv al creanțelor întocmit la debitorul SC C. S. Com SRL, a fost respinsă ca nefondată .
Prin decizia civilă nr. 8.821 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Curții de Apel C., s-a respins recursul declarat de D. G. A F.
P. S. împotriva sentinței civile nr. 1689 din_ pronunțată în dosar nr._ /a1 al Tribunalului S., pe care a menținut-o în întregime.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea D.
G. R. A F. P. C. -N. în nume propriu și pentru A. J. A
F. P. S.
, în temeiul art. 318 C.proc.civ., solicitând admiterea acesteia și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii recursului pe care l-a formulat.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că nu a fost notificată conform dispozițiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, cu toate că lichidatorul judiciar avea cunoștință de faptul că asupra debitoarei se efectuează inspecția fiscală generală, așa cum rezultă și din cererea lichidatorului depusă la dosarul de insolvență și soluționată prin IC nr. 5.799/_ prin care s-a admis cererea acestuia și s-a dispus majorarea termenelor pe motiv că se efectuează un control fiscal la debitoare.
Pe de altă parte, contestatoarea a susținut că este vădită împiedicarea sa de a se înscrie la masa credală prin excluderea sa din lista creditorilor debitoarei, atâta timp cât debitoarea, prin administrator statutar cât și prin lichidatorul judiciar, aveau cunoștință de calitatea de creditor al D.G.F.P. și era în desfășurare inspecția fiscală.
Invocând disp. art. 75 alin. 1 din Legea insolvenței nr. 85/2006 potrivit cărora după expirarea termenului de depunere a contestațiilor și până la închiderea procedurii, orice persoană interesată poate face contestație împotriva
2
trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau eroare esențială, precum și pe disp.art.7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, creditoarea susține că nu a fost notificată privind deschiderea procedurii insolvenței, fiind astfel prejudiciat bugetul statului.
Analizând contestația în anulare formulată din perspectiva motivelor invocate, Curtea o apreciază ca fiind nefondaă din următoarele considerente
:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se pot desființa, în cazurile expres și limitativ prevăzute de textele legale care o reglementează, decizii pronunțate de instanțele de recurs.
În cazul de față, contestatoarea a invocat prevederile art. 318 C.proc.civ., iar din dezvoltarea contestației în anulare rezultă că s-ar reproșa instanței de recurs că a săvârșit o greșeală materială cu ocazia interpretării dispozițiilor art. 75 alin. 1 și 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, fapt ce a condus la o dezlegare greșită a recursului, respectiv că nu a analizat un motiv de recurs.
Se observă că argumentele prezentate de către contestatoare în susținerea căii extraordinare de atac declarate nu se circumscriu motivelor de contestație în anulare reglementate de art. 318 C.p.c. ci tind la o rejudecare a recursului sau la o reconsiderare a argumentelor care au stat la baza pronunțării deciziei irevocabile.
Art. 318 Cod procedură civilă prevede două motive pentru admisibilitatea acestei contestații: când dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este "rezultatul unei greșeli materiale"; sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Prima ipoteză a textului vizează exclusiv erorile materiale cu caracter procedural, care au condus la pronunțarea unei soluții eronate, erori comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății, cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deși era atașată dovada achitării taxei de timbru, greșita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat, etc.
Fiind un text de excepție, noțiunea de "greșeală materială" nu poate fi interpretată extensiv, fiind vorba doar despre o eroare evidentă, în legătură cu
aspectele formale ale judecății. În niciun caz, textul nu permite verificarea modului în care instanța a înțeles să interpreteze anumite prevederi legale, deoarece, în situația în care s-ar admite o astfel de interpretare, s-ar ajunge pe o cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs, ceea ce nu este admisibil.
Susținerile contestatoarei referitoare la greșita interpretare a dispozițiilor art. 75 alin. 1 și 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 nu deschid calea contestației în anulare deoarece astfel de critici se circumscriu mai degrabă unei pretinse greșeli de judecată, decât unei greșeli materiale în sensul prevederilor art. 318 C.proc.civ.
De asemenea nu se verifică nici afirmația contestatoarei potrivit căreia instanța de recurs ar fi omis să se pronunțe asupra unui motiv de recurs de vreme ce singura chestiune supusă analizei prin memoriul de recurs a privit chiar aplicarea prevederilor art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 la situația dedusă judecății.
Din considerentele deciziei civile nr. 8.821 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Curții de Apel C. rezultă că aceleași aspecte au fost invocate și examinate și în fața instanței de recurs care a concluzionat "că potrivit art.75 alin.1 din Legea nr. 85/2006, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe în anumite situații limitativ prevăzute de lege, respectiv în cazul
3
descoperirii existenței unui fals, dol sau eroare esențială care a determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință ori în situația descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute. Întrucât recurenta, în calitatea sa de creditoare, contestă neînscrierea creanței în sumă de 6.662 lei, în tabelul definitiv ipoteza reglementată de art. 75 din Legea nr. 85/2006 nu este incidentă în speță. În lipsa unei liste a creditorilor și a vreunei posibilități concrete de a afla identitatea celor care nu se regăsesc în aceasta listă, notificarea făcută prin B.P.I. îndeplinește exigențele prevăzute de Legea insolvenței. În cazul concret dedus judecății, notificarea a fost publicata în B.P.I. numărul 339678/_ ";.
Prin urmare instanța de recurs a oferit un răspuns pertinent și fundamentat motivului de recurs formulat de contestatoare.
Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 320 alin. 1 C.p.c. Curtea va respinge contestația în anulare declarată de D. G. R. A F.
P. C. -N. în nume propriu și pentru A. J. A F. P. S., împotriva deciziei civile nr. 8.821 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Curții de Apel C., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge contestația în anulare declarată | de D. | G. | R. | A F. | ||
P. | C. -N. în nume propriu și pentru A. | J. | A F. | P. | S. , |
împotriva deciziei civile nr. 8.821 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Curții de Apel C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, S. AL H. | JUDECĂTOR, M. B. | JUDECĂTOR, M. -I. I. |
GREFIER, V. D. |
Red.M.I.I./_ .
Dact.H.C./2 ex.
4
← Sentința civilă nr. 774/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1680/2013. Contestație. Faliment,... → |
---|