Decizia civilă nr. 11563/2013. Acțiune în anulare. Faliment, procedura insolvenței
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a4
DECIZIA CIVILĂ NR. 11563/2013
Ședința publică din data de 02 Decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: A. M. ION GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul P. A., împotriva sentinței civile nr. 1148 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a4 al T. ui B. N., cauza privind și pe intimații SC T. DS, PRIN LICHIDATOR
J. U. S., având ca obiect acțiunii în anulare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită. Recurentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, solicitarea acestuia regăsindu-se la fila 4 din dosar.
Se constată că la data de_, recurentul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., coroborat cu dispozițiile art. 8, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și art. 3, pct. 3, C.pr.civ., constată este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentului recurs.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară deschise dezbaterile, iar față de absența părților pentru a pune concluzii, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr.1148 din_ pronunțată în dosarul nr._
/a4 al T. ui B. -N. s-a admis acțiunea formulată de lichidatorul judiciar
U. S., în contradictoriu cu SC T. DS, și P. A. și s-a constatat nulitatea vânzării semiremorcii SCHMITZ SKI24, serie sașiu WSKOOOOOOO1204084, nr. de înmatriculare_, vehicul înstrăinat din patrimoniul societății SC T. DS prin factura fiscala nr. 201/_ în favoarea paratului P. A. .
A fost obligat pârâtul să predea lichidatorului bunul, obiect al vânzării, în materialitatea sa, iar în situația în care nu mai deține acest bun, va achita suma de 27.500 euro sau contravaloarea lor în lei la data plății.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin sent.civ.nr. 269 din l_ pronunțată de T. BN în dosar nr. 549/ll2/2009, s-a deschis procedura generală a insolvenței debitoarei SC T. denimarex S. B., a fost desemnat administrator judiciar, au fost stabilite termenele prev.de art.6l din L.85/2006.
In condițiile în care debitoarea și celelalte persoane îndreptățite nu au formulat un plan de reorganizare judiciară, prin sent.civ.ll30/23.ll.2009 a fost admis raportul administratorului judiciar și s-a dispus deschiderea procedurii falimentului debitoarei, a fost desemnat lichidator judiciar, procedându-se la verificarea patrimoniului debitoarei în vederea valorificării bunurilor.
După deschiderea procedurii falimentului, debitoarea a înstrăinat din patrimoniul său semiremorcii SCHMITZ SKI24, serie sașiu WSKOOOOOOO1204084, nr. de înmatriculare_, vehicul înstrăinat din patrimoniul societății SC T. DS prin factura fiscala nr. 201/_ in favoarea paratului P. A., conf. fact.nr. 20l din 23.06.20l0 și a chitanței nr.l0 din aceeași dată (f.8).
Sunt lipsite de relevanță susținerile pârâtului cu privire la lipsa calității numitului Tiuș G. înscris în factura fiscală ca fiind delegatul debitoarei în această tranzacție, în condițiile în care, factura și chitanța sunt semnate, fiind aplicată ștampila debitoarei.
In condițiile în care, administratorul judiciar nu a încuviințat acest transfer patrimonial, sunt incidente disp.art.46 alin.l din L.85/2006, potrivit cărora, în afara de cazurile prev.la art.49 sau cele autorizate de judecătorul sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Vânzarea din patrimoniul debitoarei a unui asemenea bun nu s-a făcut în condițiile art.49 din aceeași lege, respectiv în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, vânzarea nu a fost încuviințată de administratorul judiciar și nici de comitetul creditorilor sau de către judecătorul sindic.
In aceste circumstanțe, vânzarea fiind nulă, pârâtul a fost obligat să restituie lichidatorului bunul obiect al vânzării în materialitatea lui, iar în situația în care, nu mai deține acest bun, va fi obligat să restituie lichidatorului judiciar suma de 27.500 euro reprez.prețul de achiziție al acestui bun de către debitoare, preț înscris în factura externă din_ .
Excepția tardivității acțiunii invocată de către pârât și întemeiată pe disp.art.8l din L.85/2006, urmează a fi respinsă. Potrivit textului arătat, sunt supuse termenului de l an de la data întocmirii raportului prev.la art.20 alin.l lit.b, dar nu mai târziu de l6 luni de la data deschiderii acțiunii, doar acțiunile pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi, precum și cele pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art.79 și 80 și care vizează întocmirea acestor acte de către debitoare în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Acțiunea în constatarea nulității actelor juridice încheiate ulterior deschiderii procedurii reglementată de prev.art.46 din L.85/2006, nu este supusă termenelor prev.de art.8l din L.85/2006, această acțiune putând fi promovată oricând în cursul desfășurării procedurii insolvenței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul P. A. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate cu consecința respingerii cererii în anulare formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei SC T. DS, U.
S., ca neîntemeiată
.
În motivele de recurs se arată că instanța în mod greșit a admis cererea formulată de lichidator și a constatat nulitatea vânzării în temeiul art. 46 alin 1
din Legea 85/2006 în situația în care factura de vânzare nu a fost încheiată de către debitoare printr-un reprezentant legal. A arătat că, toate formalitățile pentru vânzarea acestei semiremorci au fot îndeplinite de către numitul TIUS G.
, persoană care nu are nicio calitate în cadru! societății debitoare.Am solicitat în probațiune audierea acestei persoane tocmai pentru a lămuri instanța asupra calității sale și care au fost limitele mandatului pe care-l avea. Audierea nu a fost posibilă întrucât este plecat din țară, iar instanța nu a încuviințat în probațiune cererea de a efectua o adresa la Seviciul P. Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor B. N. în vederea comunicării actelor care au stat ia baza eliberării talonului către TIUS G. .
Menționează că în apărările invocate a susținut că lichidatorul judiciar nu este limitat în a formula acțiuni doar potrivit Legii 85/2006, întrucât această persoană nu era reprezentant lega! al debitoarei, fiind doar un detentor precar al bunului înstrăinat, fiind astfel în prezența unei acțiuni întemeiate în drept pe prevederile Codului civil, iar nu pe Legea 85/2006.
Astfel, dispozițiile art.46 din Legea nr.85/2006 invocate ca temei juridic de către lichidator în cadrul acțiunii se referă la faptul că "sunt nule acele acte, operațiuni și plăți efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii insolvenței. Analizând stricto sensu dispozițiile textului legal arătat, se poate constata că, legiuitorul s-a referit strict la acele operațiuni, acte si plăți care au fost efectuate ulterior deschiderii procedurii, numai de către debitor, ori vânzare bunului a cărui anulare se solicită nu a fost efectuată de către organele de conducere ale societății debitoare. În acest sens trebuie avute în vedere prevederile art. 33 alin. 2 din Decretul nr.31/1954, potrivit cu care actele făcute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanelor juridice însăși. Din analiza acestui text rezultă că, atâta vreme cât persoana care a înstrăinat bunul nu avea un mandat din partea societății debitoare să încheie astfel de acte juridice, nu se poate vorbi despre actele debitoarei, nefiind aplicabile prevederile art.46 din Legea 85/2006.
Sub acest aspect instanța de fond nu a motivat în nici un fel susținerile formulate, limitându-se în a menționa doar că sunt incidente prevderile art.46 din lege. Apreciază că nu este lipsită de relevanță calitatea persoanei care a
încheiat actul de transfer, întrucât tocmai lipsa calității de reprezentant poate califica tipul de acțiune ce poate fi promovat de către iichidator.
O altă critică adusă sentinței recurate vizează prețul pe care pârâtul trebuie să-l achite în situația în care bunul ce a făcut obiectul vânzării nu se mai află în patrimoniu! acestuia. Sub acest aspect instanța dispune "obligarea pârâtului la restituirea bunului în materialitatea sa, iar în cazul în care nu mai deține acest bun va achita suma de 27.500 euro sau contravaloarea în lei la data plății".
Consideră că în mod greșit instanța s-a raportat la prețul de achiziție al bunului din anul 2007, iar nu ia prețul de vânzare, respectiv suma achitată de către pârât la data achiziționării semiremorcii. Din factura fiscală nr. 21/23.06.2030 și din chitanța nr. 10/_ rezultă că prețul de vânzare al semiremorcii achitat de pârâtul-recurent este de 5.000 lei.
Menționează că potrivit legii 85/2006, în situația în care bunul nu se mai află în patrimoniul terțului dobânditor, acesta va fi obligat la restituirea valorii bunului la data efectuării transferului efectuat de către debitor si nicidecum la restituirea pretului de achiziție al bunului. Prețul achitat este cât se poate de real, având în vedere starea în care se afla semiremorca, respectiv fără roți, fără cabină, fără cauciucuri, complet nefuncțională, aspect care rezultă și din declarația martorului D. FRANCIS. Instanța nu a ținut cont nici măcar de valoarea de amortizare a bunului din contabilitatea debitoarei, de uzura fizică și
morală a semiremorcii, multumindu-se în a se raporta ia prețul de achiziție din 2007.
Ca efect al anulării vânzării părțile sunt repuse în situația anterioară ceea ce presupune restituirea bunului către debitoare sau echivalentul în lei ia prețul de vânzare, iar nu la prețui de achiziție.
Analizând recursul declarat de către pârâtul P. A. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al lichidatorului judiciar al debitoarei SC T. DS vizează maximizarea averii debitoarei prin reîntoarcerea în patrimoniul acesteia a bunurilor înstrăinate de către administratorul societății după momentul deschiderii procedurii insolvenței, fundamentat fiind pe prevederile art.46 din LPI.
Potrivit art.46 alin.1 din LPI, în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Curtea constată că în speță ipoteza normei legale instituite de legiuitor prin art.46 din LPI este întrunită întrucât înstrăinarea bunului debitoarei - semiremorca SCHMITZ - a avut loc la data de_ către recurent în condițiile în care la data de 1_ împotriva debitoarei s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență.
Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că această operațiune efectuată de către administratorul debitoarei nu a fost încuviințată sau autorizată în condițiile legii și nici nu se încadrează în ipoteza reglementată de art.49 din LPI întrucât vânzarea autoturismului nu reprezintă o activitate curentă, obișnuită a acesteia și, prin urmare, se poate susține cu temei că este supusă anulării.
Prin urmare, Curtea constată că în mod corect judecătorul sindic a statuat că actul de vânzare-cumpărare încheiat în condițiile art.46 din LPI este nelegal și a dispus anularea acestuia.
Apărările recurentei referitoare la respectarea dispozițiilor legale enunțate anterior nu pot fi primite. Astfel, contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat la data de_, fiind semnat din partea debitoarei de către administratorul debitoarei, deși la data respectivă acesta nu mai avea capacitatea de a contracta în lipsa unui acord al administratorului judiciar sau a autorizării judecătorului sindic, susținerile contrare fiind nefondate.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, constatând că soluția pronunțată de către judecătorul sindic este temeinică și legală, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din LPI va respinge recursul declarat și va menține în întregime hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de P. A. împotriva sentinței civile nr.1148 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a4 al T. ui B. -N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
A. M. C. M. SA M. ION M. N.
red.M.S./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.P. I.
← Decizia civilă nr. 10709/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... | Sentința civilă nr. 472/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... → |
---|