Decizia civilă nr. 2589/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2589/2013
Ședința publică din data de 27 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâta BUTUNOI G. împotriva sentinței civile nr. 1639 din_, pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Tribunalului B. -Năsăud, în contradictoriu cu intimații SC G. S. PRIN LICHIDATOR J. CII P. I. și M. O. C., având ca obiect - angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta Butunoi
G. personal, identificată cu CI seria XB nr. 1. și intimatul M. O. C. identificat cu CI seria XB nr. 3., lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 6 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, lipsind diferența de taxă judiciară de timbru de 54 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimata SC G. S. prin lichidator judiciar, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, într-un singur exemplar.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.8 din Legea nr. 85/2006 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Recurenta depune la dosar dovada achitării diferenței de 54 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și arată că a studiat întâmpinarea depusă de către partea adversă.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1639 din_, pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii demersului introductiv, având în vedere că potrivit art. 407 al. 1 C.pr.civ. termenul de prescripție este de trei ani însă conform dispozițiilor art. 130 al. 1 C.fisc. termenul de prescripție este de 5 ani, în speță nefiind îndeplinite niciunul din aceste termene.
De asemenea arată că nu solicită acordarea cheltuielilor judiciare.
Intimatul-pârât M. O. C. solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii formulată de lichidatorul judiciar de obligare la plata pasivului debitoarei SC G. S. .
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
1
Prin sentința civilă nr. 1639/_ pronunțată de Tribunalul B. - Năsăud în dosar nr._ /a1 a fost admisă acțiunea lichidatorului judiciar al SC G. S. C.I.I. P. I. fiind obligați pârâții B. G. și M. O. C. în solidar la suportarea pasivului debitoarei în faliment, respectiv la plata sumei de 6.324 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 138 alin.
1 lit. a din Legea nr. 85/2006 reținând faptul că pârâții au folosit bunurile societății debitoare în folos propriu sau al unei terțe persoane.
Astfel, în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență s-a menționat faptul că indiferența administratorului statutar de a depune toate actele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 în principal
listele de inventar a mărfurilor denotă managementul defectuos și gestionarea necorespunzătoare a patrimoniului de către aceștia.
Deși au fost notificați să predea documentele contabile pârâții nu s-au conformat nejustificând creanțele în sumă de 18.295,6 lei menționate la clasa
"conturi de terți"; fapt ce creează prezumția că și-au însușit aceste sume în folos propriu sau al altei persoane.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta B. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând faptul că este nemulțumită de modul cum s-au depus documentele cu privire la dizolvarea societății.
Cu toate că în cuprinsul recursului declarat recurenta a făcut referire la acordarea unui termen de judecată mai lung în vederea angajării unui apărător, prezentă la termenul de judecată din_ nu a reiterat această solicitare Curții.
În cadrul cuvântului acordat în dezbateri judiciare a invocat prescripția acțiunii în răspundere patrimonială cu referire la termenul de 3 ani.
A fost depusă la dosar o întâmpinare din partea C.I.I. P. I. prin care se solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând recursul declarat prin raportare la motivele invocate, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 138 alin.1 lit. a din Legea nr. 85/2006 poate fi antrenată răspunderea materială a persoanelor cărora le este imputabilă starea de insolvență a debitoarei în situația în care aceștia au folosit bunurile societății în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Notificați de către practicianul în insolvență în vederea depunerii documentelor contabile aceștia s-au sustras obligațiilor legale și nu au justificat creanțele în sumă de 18.295,6 lei așa cum reiese din ultimul bilanț contabil depus.
În mod corect judecătorul sindic a apreciat că în acest caz se poate prezuma însușirea sumelor anterior arătate în folos propriu sau al unei alte persoane și respectiv îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. a din Legea insolvenței.
Recurenta nu critică niciunul din considerentele avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea hotărârii atacate arătând doar că "nu este mulțumită"; de modul în care s-au depus documentele cu privire la dizolvarea societății.
Aceste critici exced obiectului dedus judecății cu atât mai mult cu cât există posibilitatea contestării tuturor măsurilor practicianului în insolvență prin procedura instituită de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune, cu toate că motivul de recurs nu a fost formulat ca atare de către pârâtă, Curtea ține să precizeze faptul că potrivit art. 139 din Legea nr. 85/2006 termenul de prescripție este de 3 ani și
2
curge de la data cunoașterii persoanelor vinovate de insolvență, dar nu mai târziu de 2 ani de la deschiderea procedurii.
În speță, procedura simplificată a fost deschisă împotriva debitoarei SC G.
S. la_ prin sentința nr. 823 dată de Tribunalul B. -Năsăud, iar raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la insolvență a fost întocmit ulterior acestui moment astfel încât nu se poate susține faptul că acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, înregistrată la_ ar fi prescrisă.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de pârâta BUTUNOI G. împotriva sentinței civile nr. 1639 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului B. Năsăud pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta BUTUNOI G. împotriva sentinței civile nr. 1639 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului
B. Năsăud pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _
Președinte, D. M. | Judecător, F. T. | Judecător, M. H. |
Grefier, D. C. |
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: I. P.
3
| ← Sentința civilă nr. 1026/2013. Răspundere organe de... | Decizia civilă nr. 8855/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
