Decizia civilă nr. 5611/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS. L DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 5611/2013
Ședința publică din data de 13 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: V. D.
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de SC I.
C. S. și SC L. C. S., împotriva sentinței civile nr. 4382 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimații SC I. B. C. S. (F. SC K. S. ) prin administrator judiciar C. T. M. C., având ca obiect contestație la tabel preliminar - depus de SC L. C. S. in dos._ .
În data de_, s-au înregistrat la dosar concluzii scrise trimise pe fax, din partea lichidatorului judiciar.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4382 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., s-a dispus înscrierea definitivă în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei S.C. I. B. C. S.R.L. prin administrator judiciar CII T. M. C., a creanței chirografare a contestatoarei S.C. L. C. S.R.L. ca fiind în cuantum de 8.916.857,76 lei.
În considerente se reține că potrivit dispozițiilor art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, în cazul în care pentru soluționarea unei contestații este nevoie de administrarea de probe, "judecătorul sindic poate să admită, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv";.
Prin sentința comercială nr. 5278/2011 pronunțată de Tribunalul Specializat C. la_ în dosarul de față, a fost admisă în parte contestația formulată de contestatoarea S.C. L. C. S.R.L., împotriva tabelului preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei S.C. I. B. C. S.R.L., întocmit de administratorul judiciar CII T. M. C., și s-a dispus înscrierea provizorie în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei
S.C. I. B. C. S.R.L. a creanței în cuantum de 9.382.223,92 lei, a contestatoarei S.C. L. C. S.R.L., raportat la concluziile raportului de expertiză tehnică în construcții, ce urma a se întocmi în cauză.
În acest sens a fost încuviințată contestatoarei proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții, având obiectivele propuse de către aceasta prin cererea aflată la filele 53-54 din volumul II, depusă la dosar la termenul de
judecată din_, și obiectivele propuse de debitoare prin administrator judiciar prin cererea aflată la filele 2-3 din volumul III, depusă la dosar la_ .
În motivare, judecătorul sindic a reținut că în condițiile în care caracterul cert al creanței contestatoarei urma a fi stabilit prin soluționarea dosarului nr._ al Tribunalului B. - Secția a VI-a comercială, iar soluționarea acestuia a fost suspendată ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei, pentru verificarea temeiniciei apărărilor părților și stabilirea existenței creanței invocate de către contestatoare, se impune administrarea probei cu expertiza tehnică în specialitatea construcții, având obiectivele propuse de către contestatoare prin cererea aflată la filele 53-54 din volumul II, depusă la dosar la termenul de judecată din_, și obiectivele propuse de debitoare prin administrator judiciar prin cererea aflată la filele 2-3 din volumul III, depusă la dosar la_ .
Prin aceeași sentință, judecătorul sindic a analizat susținerile administratorului judiciar privind incorectitudinea cuantificării creanței la cursul leu-euro de la data deschiderii procedurii, constatând că acestea sunt neîntemeiate, având în vedere dispozițiile art. 69 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, conform cărora "creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii";. Totodată, s-a reținut că prin contractul nr. 45/_, care are putere obligatorie față de debitoare în baza art. 969 Cod civ., raportat la încheierea de către aceasta a contractului de novație din_, părțile au stabilit în mod expres cuantumul debitului în moneda euro. În consecință, nu prezintă relevanță că plata a fost efectuată prin echivalent în lei la data plății, de vreme ce debitul a fost stabilit în euro, restituirea sumei, pentru repunerea părților în situația anterioară impunând a se avea în vedere cuantumul debitului în moneda euro, astfel cum a fost stabilit de către părți.
Prin hotărârea de față, judecătorul sindic a dispus doar cu privire la creanța anterior înscrisă în mod provizoriu în condițiile art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, și cu privire la care s-a dispus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, reținând că aspectul cuantificării creanței la cursul leu-euro de la data deschiderii procedurii a fost anterior tranșat prin sentința comercială nr. 5278/2011 pronunțată de Tribunalul Specializat C. la_ în dosarul de față, împotriva căreia părțile nu au formulat recurs.
Astfel, a constatat că la_, la dosar a fost depus raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de expert tehnic ing. Drăgan Patricia.
Împotriva acestui raport de expertiză tehnică judiciară nu au fost formulate obiecțiuni, nici de către contestatoare, nici de către administratorul judiciar, acesta din urmă solicitând în cadrul concluziilor pe fond soluționarea contestației prin prisma documentelor aflate la dosarul cauzei și a concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză.
În fapt, între numita S.C. BUCHAREST DISTRIBUTION PARK S.R.L., în calitate de beneficiară, și debitoarea S.C. I. B. C. S.R.L., anterior având denumirea S.C. K. S.R.L., în calitate de antreprenoare, a fost încheiat contractul nr. 45/_, având ca obiect efectuarea de către debitoarea antreprenoare a lucrărilor de terasamente, fundații, structură de beton armat, izolație pereți, învelitoare, luminatoare de acoperiș, porți industriale, lucrări de pardoseală industrială a clădirilor ca parte a dezvoltării unui parc logistic și de distribuție pentru construcția și funcționarea unor depozite și spații de birouri de standard internațional modern situate în Drumul Buiacului, Tarlaua A324, Mogoșoaia, jud. Ilfov, în schimbul plății de către beneficiar a prețului forfetar de
6.680.000.000 euro fără TVA, potrivit secțiunii 3 din contract (filele 82-108, vol. II).
Ulterior, între aceleași părți cocontractante, au fost încheiate două acte adiționale la contractul nr. 45/_, primul la_, iar cel de-al doilea la _
, prin acest din urmă antecontract stipulându-se la art. 6.1 că în urma schimbărilor de proiectare și modificării prețului unitar, prețul contractului va fi în valoare de 7.772.897,66 euro.
La_, între beneficiara S.C. BUCHAREST DISTRIBUTION PARK S.R.L.,
contestatoarea S.C. L. C. S.R.L. și debitoarea S.C. I. B. C.
S.R.L. a fost încheiat contractul de novație a contractului de antrepriză, prin care părțile cocontractante au convenit preluarea de către contestatoare de la numita
S.C. BUCHAREST DISTRIBUTION PARK S.R.L., a calității de beneficiară derivând din contractul nr. 45/_, anterior încheiat între numita S.C. BUCHAREST DISTRIBUTION PARK S.R.L. și debitoarea S.C. I. B. C. S.R.L..
La_, între contestatoare și debitoare a fost încheiat actul adițional nr.
3 la contractul nr. 45/_, prin care părțile au convenit completarea obiectului contractului cu vânzarea și respectiv prestarea de către debitoare, către contestatoare, a bunurilor containere, mobilă, suport birouri prevăzute în anexa nr. 1, și respectiv aprovizionare apă și servicii de curățenie, în schimbul prețului prevăzut în aceeași anexă și respectiv de 225,33 euro lunar.
Prin adresa din_ notificată debitoarei sub nr. 41/_, prin intermediul Biroului executorului judecătoresc Șomâldoc P. D., contestatoarea S.C. L. C. S.R.L. a notificat debitoarei S.C. I. B.
S.R.L., în baza art. 59.4 din contractul nr. 45/_, decizia de reziliere unilaterală a contractului începând cu data notificării, solicitând totodată debitoarei, în baza art. 60.2 din același contract, să îi restituie până la_ suma de 2.199.766,46 euro, reprezentând diferența dintre avansul de 2.331.869,30 euro și costurile suportate de 132.102,84 euro. În ce privește această notificare, judecătorul sindic reține că aceasta produce efecte între părți în baza art. 969 Cod civ. raportat la art. 1020-1021 Cod civ., față de art. 59.4 din contractul nr. 45/_ astfel cum a fost acesta modificat prin actele adiționale încheiate la acesta și prin contractul de novație din_, prevedere contractuală potrivit căreia "beneficiarul poate denunța contractul și în mod unilateral";.
Totodată, judecătorul sindic a reținut că părțile au prevăzut prin art. 51.1 raportat la secțiunea 5 din contract, obligația beneficiarului de a plăti antreprenorului un avans de 30% din valoarea contractului, avans care putea fi folosit, potrivit art. 51.2 din contract, doar pentru a plăti echipament, instalații, materiale și costuri de mobilizare necesare în mod specific pentru execuția contractului, stabilindu-se prin art. 51.3 din contract, că rambursarea avansului se va face prin deducerea sumelor proporționale din plata datorată antreprenorului, conform anexelor ce descriu procentele finalizate din lucrări pe bază de plată.
Astfel, debitoarea a emis contestatoarei factura fiscală nr. K. 2299000 din_ în valoare de 7.507.220,02 lei, reprezentând contravaloarea sumei de 2.331.869,30 euro, cu titlu de avans conform contractului de antrepriză nr. 2299_01 din data de_ . Raportat la indicarea contractului ca având nr. 2299_01 din data de_, din cuprinsul facturii fiscale arătate, judecătorul sindic a reținut că în fapt factura a fost emisă pentru achitarea avansului în baza contractului nr. 45/_ astfel cum a fost acesta modificat prin actele adiționale încheiate la acesta și prin contractul de novație din_, fapt ce rezultă atât din pozițiile concordante sub acest aspect ale părților din contestație și respectiv întâmpinare, cât și din faptul că actul adițional nr. 3 la contractul nr.
45/_ încheiat între contestatoare și debitoare, poartă mențiune privind înregistrarea lui de către debitoare sub nr. 2299.01/_ . Avansul în cuantum de 7.507.220,02 lei a fost achitat de către contestatoare debitoarei la_, după cum rezultă din extrasul de cont al acesteia, coroborat cu copia ordinului de plată.
Urmare a denunțării unilaterale a contractului de către contestatoare, în calitate de beneficiar, sunt incidente prevederile art. 60.2 din contractul nr. 45/_, potrivit cărora "dacă oprirea contractului are loc din inițiativa beneficiarului";, atunci "inginerul va emite un certificat pentru valoarea lucrărilor efectuate, materialelor comandate, costului rezonabil de îndepărtare a echipamentului, repatrierii personalului antreprenorului angajat exclusiv pentru lucrări și costurilor antreprenorului de protecție și asigurare a lucrărilor, mai puțin plățile în avans primite până la data certificatului";.
În ce privește dispozițiile art. 60.2 din contractul menționat, judecătorul sindic a reținut că acordul de voință al părților cuprins în această prevedere contractuală se limitează la conținutul certificatului emis de către inginer în cazul denunțării contractului din inițiativa beneficiarului sau din cauza unei încălcări fundamentale a contractului de către beneficiar. În lipsa unei prevederi exprese în acest sens, această prevedere contractuală nu poate fi interpretată în sensul că plata ce se cuvine debitoarei pentru lucrările efectuate și cheltuielile suportate până la momentul rezilierii contractului prin voința unilaterală a beneficiarului s-ar limita la sumele stabilite de către inginer.
În ce privește prevederea cuprinsă în art. 24.1 din contractul nr. 45/_
, potrivit căreia "dacă antreprenorul consideră că o decizie luată de către inginer fie că a depășit autoritatea conferită inginerului prin contract, fie că decizia respectivă este luată greșit, decizia va fi deferită spre soluționare Camerei de Comerț a României, B. în termen de 30 de zile de la data certificatului de finalizare";, judecătorul sindic a reținut că aceasta privește deciziile luate de către inginer, cum este cea prevăzută de art. 59.3 din contract, ce prevede că atunci când oricare din părțile contractului notifică inginerului o încălcare a contractului dintr-un motiv diferit de cele listate în sub-clauza 59.2, "inginerul va decide dacă încălcarea este sau nu fundamentală";. Astfel, prevederea cuprinsă în art. 24.1 din contractul nr. 45/_ face referire expresă la tipul de litigii pentru care părțile au convenit să fie soluționate pe calea arbitrajului, respectiv cele îndreptate împotriva unei decizii a inginerului, nefiind menționată și situația în care antreprenorul ar invoca existența unor cheltuieli de tipul celor menționate în art. 51.2 din contract, în cuantum mai mare decât cele stabilite prin certificatul întocmit de către inginer potrivit art. 60.2 din contract, iar clauza compromisorie reglementată de art. 343 ind. 2 Cod proc.civ., este de strictă interpretare. De vreme ce art. 60.2 din contract nu vorbește despre o decizie pe care să o ia inginerul, ci despre emiterea de către acesta a unui certificat, judecătorul sindic reține că art. 24.1 din contract nu este aplicabil și în situația în care antreprenorul, în speță debitoarea, refuză restituirea avansului în cuantumul solicitat de către beneficiar, în speță contestatoarea, invocând existența unor cheltuieli de tipul celor prevăzute de art. 51.2 din contract, în cuantum mai mare decât cel stabilit de către inginer potrivit art. 60.2 din contract, cum este cazul în dosarul de față.
După cum s-a reținut mai sus, art. 60.2 din contractul în cauză nu stabilește faptul că antreprenorul ar avea dreptul la o eventuală restituire a avansului către beneficiar, să rețină doar contravaloarea cheltuielilor stabilite de către inginer prin certificatul emis de către acesta. Tot astfel, 51.3 din contract ce reglementează restituirea avansului de către antreprenor prin deducerea sumelor din plata datorată acestuia de către beneficiar, nu face trimitere la art. 60.2, ci
vorbește despre "plata astfel datorată antreprenorului";, referindu-se deci la prevederea anterioară, din art. 51.2, care stabilește la ce poate fi folosit avansul de către antreprenor, respectiv pentru a plăti echipament, instalații, materiale și costuri de mobilizare necesare în mod specific pentru execuția contractului.
Așa fiind, judecătorul sindic a reținut că trebuie să fie avute în vedere concluziile raportului de expertiză judiciară în specialitatea construcții întocmit în cauză de ing. Drăgan Patricia, împotriva căruia părțile nu au formulat obiecțiuni, pentru a se stabili cuantumul cheltuielilor de tipul celor prevăzute de art. 51.2 din contract, ce pot fi deduse de către debitoare din avansul achitat de către contestatoare, potrivit art. 51.3 din contractul în cauză. Mai mult, reține că în măsura în care debitoarea ar fi efectuat și alte cheltuieli necesare și utile pentru efectuarea de lucrări în baza contractului nr. 45/_, decât cele stabilite prin certificatul emis de către inginer, aceasta poate opune contestatoarei cuantumul acestor cheltuieli pentru a refuza restituirea către aceasta a întregii sume solicitate potrivit art. 51.3 din contract, în caz contrar contestatoarea îmbogățindu-se fără justă cauză.
Certificatul prevăzut de art. 60.2 din contractul nr. 45/_, a fost întocmit de numita S.C. ALBA PROJECT M. AGEMENT S.R.L. la_, prin acesta stabilindu-se valoarea lucrărilor executate de către debitoare, a materialelor comandate, costurile pentru înlăturare echipamente, costurile pentru evacuarea personalului antreprenorului angajat exclusiv pentru lucrări și costurile antreprenorului pentru paza și securitatea lucrărilor, ca fiind în cuantum total de 132.102,84 euro, iar diferența față de avansul de 2.331.869,30 euro achitat de către contestatoare debitoarei, s-a reținut a fi în cuantum de 2.199.766,46 euro.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, debitoarea a invocat faptul că până la denunțarea unilaterală a contractului de către contestatoare, a făcut lucrări în baza proiectului de execuție și a autorizației de construcție, ajungând la costuri de 9.977.311,72 lei.
Din raportul de expertiză judiciară în specialitatea construcții întocmit în cauză de ing. Drăgan Patricia, rezultă că lucrările executate de către debitoare, predate inginerului de proiect Alba M. agement și facturate de către contestatoare sunt în cuantum de 106.602,85 euro, constând în lucrări executate conform actului adițional nr. 4/_ și lucrări cuprinse în actul adițional nr. 3/_ . Totodată, din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că debitoarea a efectuat lucrări pe care le-a predat inginerului de proiect și nu au fost facturate către contestatoare, în cuantum de 37.297,14 euro, constând în întocmirea documentației de specialitate rezistență - infrastructură piese scrise și piese desenate faza PAC + PT + DE pentru Hala C. Or, împrejurarea nefacturării de către contestatoare a acestor din urmă lucrări nu poate fi reținută în favoarea acesteia, întrucât în caz contrar contestatoarea s-ar prevala de propria culpă, respectiv de faptul nefacturării acestor lucrări, deși existența și efectuarea lor de către debitoare nu a fost în mod concret contestată de către aceasta.
Instanța a constatat, față de raportul de expertiză, că au fost efectuate de către debitoare și lucrări de proiectare care nu au fost predate inginerului de proiect, acesta fiind probabil motivul pentru care expertul a apreciat că nu ar trebui incluse în cheltuielile pentru care putea fi utilizat avansul, în opinia acestuia exprimată prin răspunsul la primul obiectiv încuviințat contestatoarei, cheltuieli cu privire la care judecătorul sindic reține însă că au fost efectuate de către debitoare în executarea contractului, reprezentând cheltuieli dintre cele prevăzute de art. 51.2 din contractul în cauză, a căror realitate a fost confirmată de către expert, chiar dacă nu au putut fi constatate de către inginer prin certificatul întocmit în condițiile art. 60.2 din contract. Este vorba despre
cheltuieli pentru proiectare închideri faza PT + DE în valoare de 54.441,62 euro fără TVA.
Cuantumul total al cheltuielilor astfel constatate este de 203.540,42 euro fără TVA, respectiv de 242.213,10 euro cu TVA inclus.
Cu privire la aceste cheltuieli, nu s-a invocat de către părți și nu s-a prezentat în raportul de expertiză de ce nu s-ar încadra între cele prevăzute de art. 51.2 din contract, față de concluzia expertului în sensul că valoarea lucrărilor și serviciilor angajate de către debitoare care se încadrează în categoriile de cheltuieli pentru care putea fi utilizat avansul este în cuantum de 132.102,85 euro. Or, interpretarea contractului este de atribuția judecătorului sindic, expertul judiciar fiind chemat doar să facă verificări de fapt ce presupun cunoștințe de specialitate în materia construcții. Astfel, în ce privește concluzia expertului în sensul că valoarea lucrărilor și serviciilor angajate de către debitoare care se încadrează în categoriile de cheltuieli pentru care putea fi utilizat avansul este în cuantum de 132.102,85 euro judecătorul sindic reține că aceasta nu face decât să preia concluziile din certificatul întocmit de către inginerul de proiect, și să repete conținutul dispozițiilor art. 51.2 și ale art. 1.1 din secțiunea nr. 4 a contractului în speță, fără a se justifica de ce doar cheltuielile în acest cuantum s-ar încadra în condițiile art. 51.2, de vreme ce expertul stabilește apoi existența și a unor alte lucrări care se încadrează în prevederile contractului și pentru care debitoarea a prezentat documente justificative, în cuantum de 32.297,14 euro, iar apoi, în cadrul răspunsurilor la obiectivele încuviințate debitoarei, existența și a altor cheltuieli efectuate de către debitoare în baza contractului, astfel cum au fost reținute mai sus. De altfel, expertul reține un total de 174.598,80 euro fără TVA ca fiind lucrări, servicii, costuri pe care debitoarea le-a angajat în legătură cu proiectul, care se încadrează în prevederile contractului, după cum arată însuși expertul, și pentru care debitoarea a prezentat documente justificative în cuantum de 174.598,80 euro fără TVA, expertul adăugând pentru obținerea acestei sume la valoarea lucrărilor stabilite la obiectivul nr. 1, de 132.102,85 euro, lucrări de 37.297,14 euro specificate în răspunsul la obiectivul 1.1.b și cheltuieli de organizare șantier de 5.198,81 euro.
Pe de altă parte, verificarea faptului dacă au fost efectuate de către debitoare în mod efectiv cheltuielile pentru care aceasta a prezentat documente justificative, este de atribuția expertului judiciar, implicând verificări de fapt, ce pot fi cenzurate de către judecătorul sindic în cazul în care sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză, ceea ce nu se reține a fi cazul în speța de față, părțile însele neformulând obiecțiuni față de raportul de expertiză și necontestând așadar împrejurările constatate de către expert și corectitudinea calculelor efectuate de către acesta.
Nu au putut fi avute în vedere cheltuielile invocate de către debitoare, a căror efectuare nu a fost probată de către aceasta cu înscrisuri, după cum se precizează în raportul de expertiză, cum ar fi cheltuielile în cuantum de 591.614,56 euro fără TVA pentru care nu au fost puse la dispoziția expertului acte care să ateste recepționarea și plata efectivă a acestora, împrejurare necontestată de către debitoare, care nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Prin urmare, față de stabilirea de către expert a existenței cheltuielilor în cuantum total de 242.213,10 euro suportate de către debitoare în executarea contractului nr. 45/_, și confirmate prin înscrisuri puse de către aceasta la dispoziția expertului, judecătorul sindic a reținut că debitoarea are dreptul la despăgubire pentru aceste cheltuieli, dată fiind rezilierea unilaterală a contractului de către contestatoare.
Diferența dintre aceste sume datorate de către contestatoare debitoarei pentru cheltuielile efectuate de către aceasta în baza contractului nr. 45/_, potrivit art. 51.2 din contract, și avansul plătit de către contestatoare, de 2.332.869,30 euro, diferență la restituirea căreia contestatoarea este îndreptățită în baza art. 51.3 din contract, este de 2.090.656,20 euro, iar echivalentul în lei la cursul valutar de la data deschiderii procedurii, având în vedere dispozițiile art. 69 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, comunicat de BNR la_ este de 1 euro = 4,2651 lei, este de 8.916.857,76 lei.
Pentru considerentele arătate, cu observarea dispozițiilor art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit în cauză de ing. Drăgan Patricia, probă administrată în baza art. 201 alin. 1 Cod proc.civ., în condițiile anterior reținute, s-a dispus înscrierea definitivă în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei S.C. I. B. C. S.R.L. prin administrator judiciar CII T. M. C., a creanței chirografare a contestatoarei S.C. L.
C. S.R.L. ca fiind în cuantum de 8.916.857,76 lei.
Împotriva sentinței a formulat recurs S.C. I. B. C. S.R.L. prin administrator special,
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului arată că având în vedere sumele care constituie obiectul contestației și a faptului că ulterior planul de reorganizare din cadrul dosarului nr._ a fost propus tot de administratorul special, a avut interes foarte mare de a putea, pe lângă administratorul judiciar SC I. S. B. C.
S., să apere interesele debitoarei în cadrul definitivării tabelului definitiv de creanțe.
Judecătorul sindic în mod corect a considerat că la termenul din_ administratorul special poate să formuleze concluzii pe fondul cauzei fiind parte în proces.
Citații pentru termenul de judecată din_ când cauza a fost pusă pe rol, după depunerea expertizei au primit administratorul judiciar și contestatoarea SC L. Contactor S., singura care nu a primit citație a fost debitoarea SC I. B. C. S. .
Prin necitarea recurentei în cadrul prezentului dosar pentru termenul din_ și prin necomunicarea raportului de expertiză i-au fost grav vătămate drepturile la apărare, astfel hotărârea pronunțată cu încălcarea dreptului la apărare trebuie să fie considerată nulă fără a produce efecte juridice.
Judecătorul sindic avea obligația conform Legii nr. 85/2006 să dispună conexarea tuturor contestațiilor formulate. Această contestație a rămas cu număr distinct de dosar și nu a fost conexată cu celelalte contestații pentru a fi judecată împreună.
Judecătorul sindic nu a făcut aplicarea prev. art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, iar procedura de citare a recurentei a fost viciată, astfel că sunt incidente prevederile art. 105 alin. 2 Cod proc.civ.
Pe fondul cauzei, arată că expertul nu a luat în considerare actele puse la dispoziția sa din care ar rezulta valoarea totală a lucrărilor și serviciilor care se încadrează în categoriile cu cheltuielile pentru care putea fi utilizat avansul.
Expertul desemnat nu a luat în considerare niciuna din facturile puse la dispoziția sa raportat la prev. art. 27.1 din contract și de specificațiile programului de lucrări. Expertul desemnat stabilește o valoarea de 591.614,56 euro fără TVA și menționează că nu au fost puse la dispoziția expertizei acte care să ateste recepționarea și plata efectivă a lor.
Recurenta a pus la dispoziția expertei toate aceste documente, iar dacă experta avea nevoie și de alte acte justificative pentru efectuarea unei expertize corecte trebuia să solicite furnizarea de informații la SC I. B. C. S. .
Experta nu a luat în considerare costurile directe și indirecte ale recurentei în valoare de 210.399,48 euro compuse din cheltuieli - punct de lucru creat în comuna Otopeni strict pentru realizarea proiectului.
Așa cum rezultă din dispozitivul sentinței comerciale nr. 5278/2011, judecătorul sindic a încuviințat contestatoarei și debitoarei prin administratorul special participarea a câte unui expert asistent la efectuarea expertizei. Debitoarea nu a renunțat la această probă însă expertiza a fost efectuată fără participarea experților asistenți.
Împotriva sentinței a declarat recurs SC L. C. S.,
prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în principal în sensul înscrierii definitive în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei I. B. C. S. a creanței chirografare a creditoarei L. Contactor S. ca fiind în cuantum de 9.313.999,55 lei, in subsidiar înscrierea definitivă in tabelul definiților împotriva averii Debitoarei I. B. C. S.
, a creanței chirografare a creditoarei L. C. S. ca fiind in cuantum de 9.313.999,55 lei,in subsidiar in sensul inscrierii definitive in tabelul definiților impotriva averii Debitoarei I. B. C. S., a creanței chirografare a creditoarei L. C. S. ca fiind in cuantum de 9.081.800,60 lei.
În motivarea recursului arată că prin Sentința recurată, judecătorul sindic a dispus înscrierea definitivă în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii Debitoarei, a creanței chirografare a contestatoarei L. C. S. ca fiind în cuantum de 8.916.857,76 lei, cu toate că prin contestația formulată L. C.
S. a solicitat înscrierea cu suma totală de 9.382.223,92 lei.
Raportat la Concluziile judecătorului sindic, consideră că sentința recurată este netemeinică și nelegală având în vedere următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie ale acesteia.
Din perspectiva petitului principal al recursului arată că, conform celor arătate prin contestația formulată împotriva tabelului preliminar, la data de 24 februarie 2009, în temeiul dispozițiilor art. 59.4 din Contractul nr. 45/09.03.2006, L. C. a denunțat unilateral Contractul.
Încetarea unilaterală a contractului a avut loc la aproape doi ani de la încheierii acestuia, timp în care, în legătură cu obiectul acestuia s-au desfășurat exclusiv activități de proiectare și design care nu au fost definitivate, astfel că nu există o variantă finală și aprobată a documentației tehnice.
În contextul încetării unilaterale a contractului L. C. a solicitat Alba Project M. agement România S. - Inginerul de Proiect - întocmirea Certificatului prevăzut de art. 60 care să stabilească valoarea totală a prestațiilor efectiv realizate de debitoare.
Certificatul de plată reprezintă actul juridic emis de către persoana cu cunoștințe tehnice relevante, căreia părțile i-au stabilit dreptul și obligația să ateste veridicitatea, corectitudinea și conformitatea cu dispozițiile Contractului și cu dispozițiile legale speciale în materie de construcții a lucrărilor executate decătre Antreprenor - Debitoarea din prezenta cauză -, dar și a materialelor comandate, costului rezonabil de îndepărtare a Echipamentului, repatrierii personalului Antreprenorului angajat exclusiv pentru Lucrări și costurilor Antreprenorului de protecție și asigurare a lucrărilor.
Doar în urma emiterii Certificatului de plată și conform indicațiilor acestuia se naște dreptul la plată în favoarea Antreprenorului și respectiv obligația de plată a Investitorului L. C. .
Certificatul de plată are efect obligatoriu pentru părțile contractante.
În cazul în care ar fi considerat incorect Certificatul emis la încetarea contractului, Debitoarea avea un termen de 30 de zile să-1 conteste potrivit art. 24.Dispute și 25.Procedura disputelor.
Întrucât Certificatul de plată nu a fost contestat de debitoare conform procedurii agreate de părți, acesta nu a încetat niciodată să își producă efectele juridice în raporturile dintre părțile contractante, fiind prin urmare obligatoriu și pentru judecătorul sindic atunci când a statuat asupra litigiului dedus judecății.
Mai mult, corectitudinea Certificatului de plată este confirmată de expertul judiciar desemnat în cauză, prin răspunsul oferit la obiectivul 1 dintre cele încuviințate de judecătorul sindic pentru L. C., acesta reținând că valoarea lucrărilor și serviciilor angajate de Debitoare care se încadrează în categoriile de cheltuieli pentru care putea fi utilizat avansul, enumerate la art.
51.2 din Contractul nr. 45/_, astfel cum se completează acesta cu definițiile de la Secțiunea 4 art. 1.1 din Contract, este de 132.102,85 Euro.
De asemenea, este criticabil și considerentul instanței referitor la îmbogățirea fără justă cauză a L. C. în situația în care s-ar reține concluziile Certificatului emis de inginer cu privire la valoare ce urmează a fi rambursată de către Debitoare către L. C. . Aceasta deoarece, sumele care puteau fi deduse din avans au fost convenite de părți, justa cauză fiind reprezentată de dispozițiile art. 51.2 din Contractul nr. 45/_ cât și de celelalte dispoziții contractuale anterior menționate.
Prin prisma celor mai sus arătate, se poate observa că judecătorul sindic a schimbat natura și înțelesul vădit și neîndoielnic al Certificatului de plată emis de inginer potrivit art. 60.2 din Contract, a încălcat legea părților și competența instanței arbitrale atunci când a analizat dispozițiile Contractului 45/_ referitoare la efectele certificatului în discuție și a sumelor care putea fi reținute de către Debitoare din cuantumul total al avansul plătit de către L. C. .
Din perspectiva petitului secundar al recursului arată în subsidiar, în cazul în care instanța de recurs ar considera că judecătorul sindic a apreciat în mod corect atunci când a reținut că, raportat la prevederile art. 51.2 din Contractul nr. 45/_, pot fi reținute din cuantumul avansului datorat spre restituire către L. C. și alte sume de bani aferente lucrărilor realizate de Debitoare, solicită să se constate că acest fapt este posibil doar sub condiția ca lucrările în discuție să fi fost predate către Inginer și/sau au fost facturate de către Debitoare, altfel încălcându-se dispozițiile art. 42. Certificate de plată și art.
43. Plata din Contract.
Or, din această perspectivă, sentința recurată este nelegală deoarece judecătorul sindic a reținut în favoarea Debitoarei suma de 54.441,62 Euro cu titlu de preț al unor lucrări de proiectare care, însă, nu au fost predate inginerului de proiect și nici facturate de către Debitoare, respectiv acestea nu au putut fi verificate sub aspectul conformității cu Contractul și legislația specifică în materie de construcții.
Mai mult, potrivit art. 43.3 din Contract, "Punctele Lucrărilor pentru care nu s-au introdus tarife sau prețuri nu vor fi plătite de către Beneficiar". Ori suma de 54.441,62 Euro, după cum rezultă din fila 18 a raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, a fost determinată prin raportare la Onorariile de referință ale Ordinului Arhitecților din România.
Prin urmare, solicită în subsidiar modificarea Sentinței recurate în sensul înscrierii definitive în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii Debitoarei I.
B. C., a creanței chirografare a creditoarei L. C. S. ca fiind în cuantum de 9.313.999,55 lei [echivalentul în lei al sumei de 2.183.770,50 Euro = Avans achitat de L. C. în cuantum de 2.332.869,30 Euro - (203.540,42
Euro - 54.441,62 Euro), TVA nefiind aplicabilă conform celor precizate la pct. 2.2. din prezentul memoriu de recurs.
Cu privire la Concluzia 3 a judecătorului sindic sunt incidente motivele de recurs de ordine publică prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 Cod proc.civ.
Fără a pune în discuția părților, încălcându-se astfel formele de procedură care asigură respectarea principiul contradictorialității și dreptului la un proces echitabil, judecătorul sindic a dedus din avansul datorat de către Debitoare către
L. C. și TVA aferentă cheltuielilor reținute ca fiind efectuate de către Debitoare potrivit Contractului nr. 45/_ .
Or, la data plății avansului (_ ) erau în vigoare măsuri simplificate cu privire la TVA aferentă serviciior de construcții-montaj, conform cărora TVA nu era aplicată de prestator pe factură, ci de către beneficiar prin taxare inversă. Aceste măsuri presupuneau ca între prestator și beneficiar sa nu aibă loc o plată cu privire la TVA.
Masurile în cauză au fost abrogate începând cu 1 ianuarie 2008 pentru serviciile de construcții-montaj, dată la care dispoziții tranzitorii au fost introduse în normele de aplicare la Codul fiscal astfel: "în cazul lucrărilor de construcții- montaj pentru care au fost încasate avansuri și/sau au fost emise facturi pentru valoarea totală sau parțială în regim de taxare inversă până la data de 31 decembrie 2007 inclusiv, dar faptul generator de taxă intervine în anul 2008, respectiv data la care sunt emise situații de lucrări și, după caz, acestea sunt acceptate de beneficiari, se aplică regimul normal de taxa numai pentru diferența dintre valoarea lucrărilor pentru care faptul generator de taxă intervine în anul 2008 și valoarea avansurilor încasate/sumelor înscrise în facturi emise până Ia data de 31 decembrie 2007 inclusiv".
Astfel, din dispozițiile tranzitorii menționate de lege, reiese în mod clar că regimul normal de taxă se aplica doar pentru diferențele dintre valoarea serviciilor prestate după 1 ianuarie 2008 și avansurile plătite înainte de aceasta dată. Cum în situația de față avansul plătit în anul 2007 depășește cu mult valoarea lucrărilor reținute de judecătorul sindic, nu există o diferență la care să se aplice regimul normal de taxă. Prin urmare, toate prestațiile efectuate de Debitoare rămân supuse regimului de taxare inversă.
Așadar, judecătorul sindic a aplicat și reținut în favoarea Debitoarei în mod eronat TVA, sentința recurată fiind în contradicție cu dispozițiile legale de natură fiscală indicate mai sus.
Menținerea sentinței recurate sub acest aspect ar cauza societății L. C. un prejudiciu iremediabil deoarece acesta nu va avea dreptul de a deduce TVA aplicată și reținută din avansul supus restituirii în mod nelegal de către judecătorul sindic.
Acestea sunt motivele pentru care în formularea petitului principal și secundar a recursului, conform celor arătate în paragrafele finale ale pct. 2.1, lit.
a) și b) din prezentul, nu a luat în considerare TVA.
Așadar, chiar în condițiile în care s-ar constata de către instanța de recurs legalitatea și temeinicia Sentinței recurate față de motivele de recurs invocate față de Concluziile 1 și 2 ale judecătorului sindic, Sentința recurată urmează a fi modificată în sensul înscrierii definitive în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii Debitoarei I. B. C., a creanței chirografare a creditoarei L.
C. S. ca fiind în cuantum de 9.081.800,60 lei (echivalentul în lei al sumei de 2.129.328,88 Euro = Avans achitat de L. C. în cuantum de 2.332.869,30 Euro - suma de 203.540,42 Euro reținută de judecătorul sindic în favoarea Debitoarei cu titlu de cheltuieli efectuate în baza Contractului, fără TVA).
Prin întâmpinarea formulată, intimata SC L. C. S.
a solicitat în principal admiterea excepției lipsei calității procesuale active a I. Buiding C. și pe cale de consecință, respingerea recursului ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală activă, în subsidiar, admiterea excepției calității de reprezentant al administratorului special Gerocz Clara și anularea recursului în temeiul art. 161 alin. 2 Cod proc.civ., iar în cazul în care instanța va trece peste excepțiile invocate, respingerea recursului ca neîntemeiat.
Prin întâmpinarea formulată, intimata S.C. I. B. C. S.R.L
., in calitate de debitoare, a solicitat respingerea recursului declarat de SC L. Contactor S. cu privire la modificarea sentinței rcurate, în principal în sensul înscrierii definitive în tabelul definițiilor împotriva averii debitoarei I. B.
C. S. a creanței chirografare a creditoarei L. C. S. ca fiind în cuantum de 9.382.233,92 lei.
În subsidiar înscrierea definitivă in tabelul definiților împotriva averii Debitoarei I. B. C. S., a creanței chirografare a creditoarei L. C.
S. ca fiind in cuantum de 9.313.999,55 lei,in subsidiar in sensul inscrierii definitive in tabelul definiților împotriva averii Debitoarei I. B. C. S.
, a creanței chirografare a creditoarei L. C. S. ca fiind in cuantum de 9.081.800,60 lei.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și a dispozițiilor legale relevante, curtea reține următoarele:
Obiectul cauzei de față este contestație la tabelul preliminar al creanțelor împotriva debitoarei SC I. B. C. S. formulată de creditoarea SC L.
C. S., cadrul procesual fiind stabilit în fața primei instanțe potrivit Legii insolvenței, părți fiind creditoarea - contestatoare și debitoarea reprezentată prin administratorul judiciar.
Legea 85/2006 stabilește doar două cazuri în care debitoarea nu este reprezentată procesual prin administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, respectiv în cazul soluționării acțiunilor prevăzute de art.46 și celor reglementate de art.79 și 80 din lege, deci atunci când chiar administratorul/lichidatorul judiciar este reclamant, iar debitoarea este pârâtă, fiind reprezentată prin administratorul special, excepții care rezultă din interpretarea per a contrario a art.3 pct.26 din lege (dacă un administrator special nu a fost desemnat, pentru soluționarea acțiunilor prevăzute de art.46 și a celor reglementate de art.79 și 80, debitorul va fi reprezentat de un curator special).
Prin urmare, în speță, părți la judecata pe fond a cauzei au fost, potrivit legii, creditoarea și debitoarea reprezentată prin administrator judiciar.
Calitatea procesuală activă reprezintă o condiție esențială a oricărei cereri de chemare în judecată, inclusiv a căilor de atac exercitate de părțile din proces, indiferent de natura juridică a cauzei, fiind necesar ca acel care declară recurs să justifice și calitatea de parte în litigiul în care promovează calea de atac. Practic, înseamnă că are calitate procesuală activă în recurs numai persoana care a fost parte în primă instanță.
În speță, recurenta - debitoare reprezentată prin administratorul special nu a formulat contestația la tabel, astfel că nu poate justifica legitimare procesuală activă în exercitarea recursului.
Pe fondul cauzei, din ansamblul materialului probator administrat, curtea reține, în acord cu judecătorul sindic, faptul că între SC Bucharest Distribution Park S. și debitoare s-a încheiat contractul de antrepriză nr.45/_ pentru
prețul forfetar de 6.680.000 euro, preț modificat ulterior prin act adițional la 7.772.897,66 euro. Ulterior preluării calității de beneficiară a contractului de către creditoarea - contestatoare, obiectul contractului a fost completat prin actul adițional nr.3/_, iar la data de_ a fost notificată debitoarei decizia de reziliere unilaterală a contractului începând cu data notificării, cu solicitarea de plată a sumei de 2.199.766,46 euro, reprezentând diferența dintre avansul achitat în cuantum de 2.331.869,30 euro și costurile suportate în cuantum de 132.102,84 euro.
Astfel cum a constatat și judecătorul sindic, prin art.60.2 din contract părțile au convenit doar asupra posibilității ca prin certificat inginerul să stabilească doar anumite elemente limitativ prevăzute, nefiind stipulat expres și neechivoc că valoarea astfel stabilită este chiar suma de bani care i s-ar cuveni debitoarei.
Nu pot fi reținute criticile contestatoarei referitoare la obligația judecătorului sindic de a valorifica integral certificatul de plată întocmit de inginerul de proiect, întrucât corect s-a argumentat faptul că arbitrajul s-a limitat, chiar prin voința părților (art.24.1 din contract), la deciziile inginerului de proiect cum ar fi cea prevăzută de art.59.3 și nu la concluziile stabilite prin certificat. Întrucât este vorba despre instituirea unei excepții, interpretarea acestei clauze compromisorii nu poate fi decât restrictivă, neputând fi extinsă la alte acte ale inginerului de proiect decât cele avute în vedere de art.24.1.
Prin urmare, față de cele reținute în precedentele paragrafe, în mod legal și temeinic judecătorul sindic a dispus efectuarea unui raport de expertiză în specialitatea construcții, pentru lămurirea aspectelor de ordin tehnic deduse judecății, printre care se regăsește și cuantumul cheltuielilor prevăzute de art.51.2 din contract care pot fi deduse din avansul încasat de debitoare.
La efectuarea expertizei, expertul a ținut cont inclusiv de acest certificat de plată invocat de creditoarea - contestatoare și a stabilit, astfel cum a reținut și judecătorul sindic, că debitoarea a efectuat și facturat către creditoare lucrări în valoare totală de 106.602,85 euro, precum și lucrări predate și nefacturate în cuantum de 37.297,14 euro. De asemenea, au fost identificate și lucrări efectuate și nepredate inginerului de proiect, în valoare de 54.441,62 euro. Toate aceste lucrări au fost identificate și evaluate având la bază înscrisurile depuse de ambele părți, inclusiv de către debitoare (aceasta având, astfel, posibilitatea să depună orice acte considera relevante pentru expertiza dispusă).
Referitor la capătul de cerere subsidiar al recursului creditoarei, curtea apreciază că judecătorul sindic a reținut în mod corect existența unor lucrări de proiectare efectuate, justificate cu documente, dar nepredate inginerului de proiect, astfel că acestea trebuiau deduse din avansul încasat, fiind evaluate, în lipsa unor alte elemente, conform ofertei de preț acceptate de contestatoare și onorariilor de referință ale Ordinului Arhitecților din România.
Contrar susținerilor recurentei - creditoare, art.43.3 din contract nu poate fi interpretat în sensul că nu poate fi obligată la plata lucrărilor efectuate și nepredate întrucât pentru acestea nu s-ar fi stabilit tarife sau prețuri, curtea apreciind că această clauză contractuală nu poate fi invocată pentru a duce la o îmbogățire fără justă cauză a creditoarei, care a beneficiat, incontestabil, de lucrările respective. De altfel, chiar dispozițiile art.43.3 primul paragraf nu exclud posibilitatea ca o anumită sumă de bani să fie stabilită prin hotărâre judecătorească.
În ceea ce privește ultima solicitare din cadrul recursului declarat de creditoare, curtea constată că este întemeiată.
Astfel, la data achitării avansului, erau în vigoare dispozițiile art.160 alin.2 lit.c Cod fiscal, potrivit cărora pentru lucrările de construcții - montaj se prevedea regimul de taxare inversă, respectiv între părți nu se plătea, la acel moment, TVA (art.160 alin.3 Cod fiscal), curtea validând și susținerile recurentei cu privire la aplicabilitatea măsurilor tranzitorii stabilite prin HG 44/2003. Prin urmare, judecătorul sindic a procedat, în mod nelegal, la deducerea acestei taxe din valoarea avansului de restituit.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.304 pct.9 și art.312 alin.2 C.proc.civ., curtea va admite recursul declarat de SC L. C. S., împotriva sentinței civile nr.4382 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte contestația și dispune înscrierea creditoarei cu suma de 9.081.800,60 lei în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei.
Totodată, în temeiul art.312 alin.1 C.proc.civ., va respinge recursul declarat de SC I. B. C. S. prin administrator special.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de SC I. B. C. S. prin administrator special.
Admite recursul declarat de SC L. C. S., împotriva sentinței civile nr.4382 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte contestația și dispune înscrierea creditoarei cu suma de 9.081.800,60 lei în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
A. | M. C. | M. | S. | C. | P. | V. D. |
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: V.L.Oros
| ← Decizia civilă nr. 6017/2013. Contestație. Faliment, procedura... | Decizia civilă nr. 10706/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
