Decizia civilă nr. 7396/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7396/2013
Ședința publică de la 21 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B. Judecător L. U. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul recurent O. E. S. împotriva sentinței civile nr. 634 din_ a Tribunalului Specializat C., privind și pe intimat SC B. S. PRIN LICHIDATOR J. C. D. A., având ca obiect Angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006_ /a1 antr.rasp.dep.de C. D. A. .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 18 iunie 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, iar la data prezentului termen de judecată recurentul a depus la dosar, prin registratură, un set de acte în probațiune.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., C. ea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
C. EA
Prin sentința civilă nr.634 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ /a1, a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar C. D. A. al debitoarei SC B. S., în contradictoriu cu pârâtul O. E. S. pârâtul fiind obligat să plătească întregul pasiv al debitoarei SC B. S., J_, în sumă de 86.731,72 lei.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că potrivit dispozitiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoana juridica ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de catre membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului. Natura juridica a raspunderii membrilor organelor de conducere si control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane si societate, fiind vorba de o raspundere civila, patrimoniala, iar sursa obligatiei incalcate determina natura raspunderii, intrucat incalcarea unei obligatii decurgand din contractul de mandat - cuprins in actul constitutiv - atrage raspunderea contractuala a administratorului, iar incalcarea unei obligatii legale atrage raspunderea delictuala a administratorului.
Antrenarea raspunderii membrilor organelor de supraveghere si conducere presupune constatarea indeplinirii unor conditii, respectiv prejudicierea creditorilor, existenta raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si culpa personala a celui fata de care se antreneaza raspunderea.
In speta dedusa judecatii, creditorii inscrisi in tabelul definitiv de creante au suferit in mod cert un prejudiciu, constand in imposibilitatea incasarii creantelor in cuantum total de 86.731,72 lei, intrucat desi scadente de mai mult timp, aceste creante nu au fost achitate de societatea debitoare, care se afla in incetare de plati.
In acelasi timp, faptele paratului intrunesc conditiile prevazute de art.138 lit. a din Legea nr. 85/2006, in sensul ca acesta a folosit bunurile persoanei juridice in folosul propriu, raportat la faptul ca societatea debitoare a detinut diverse bunuri in patrimoniu, care nu au fost predate lichidatorului judiciar. Astfel, din informatii economice rezultate din bilantul contabil afisat pe site-ul M.E.F. pentru anul 2009, rezulta ca la nivelul acestui an, debitoarea SC B.
S. figura cu active imobilizate in suma de 40.986 lei, active circulante in suma de 54.873 lei constand in: stocuri - 31.873 lei, creante - 22.624 lei si casa si cont in banca - 194 lei. Din informatiile furnizate de Municipiul C. T. - Serviciul Venituri rezulta ca debitoarea figura in evidentele fiscale cu trei mijloace de transport, iar prin adresa din data de_, Institutia Prefectului C. - Serviciul
P. Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor confirma faptul ca aceste bunuri mobile figureaza inmatriculate pe numele debitoarei. Datorita faptului ca paratul nu a prezentat actele contabile ale debitoarei si nici nu a predat bunurile si fondurile banesti lichidatorului judiciar, se prezuma ca acestea au fost folosite in interes propriu, aceste actiuni constituind fapte ilicite, cauzatoare de prejudicii in dauna creditorilor, care se circumscriu dispozitiilor art.138 lit. a din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, se constata ca a fost dovedit raportul de cauzalitate intre faptele paratului care a contribuit la ajungerea societatii in stare de insolventa, prejudiciind astfel societatea si indirect creditorii sai si paguba suferita de creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor asupra averii debitoarei SC B.
S. .
Nu in ultimul rand, aceste fapte sunt culpabile, raspunderea administratorului fiind angajata in orice situatie in care contractul de mandat este incalcat printr-o fapta culpabila. Culpa administratorului se apreciaza dupa tipul abstract - culpa levis in abstracto si este prezumata, revenindu-i fostului administrator obligatia de a rasturna prezumtia de culpa, proba care nu s-a facut in cauza.
In ceea ce priveste incidenta in cauza a conditiilor art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic a retinut ca lichidatorul judiciar a invocat savarsirea unor fapte reglementate de acest text legal, respectiv tinerea unei contabilitati fictive sau tinerea contabilitatii cu nerespectarea dispozitiilor legale in materie ori disparitia unor documente contabile produsa de administratorul statutar.
Judecatorul sindic a constatat ca poate fi retinuta in sarcina paratului fapta de a nu tine contabilitatea in conformitate cu legea, in conditiile in care acesta nu i-a predat lichidatorului judiciar documentele contabile si actele prevazute in art.28 din Legea nr.85/2006. Or, devreme ce legiuitorul a inteles sa sanctioneze netinerea contabilitatii in conformitate cu legea, cu atat mai mult sanctioneaza netinerea contabilitatii. In prezenta cauza paratul se face vinovat de netinerea contabilitatii anterior deschiderii procedurii, ultimele informatii contabile care au fost identificate de lichidatorul judiciar fiind din anul 2009.
Paratului ii revenea, in calitate de administrator statutar, obligatia de a duce la indeplinire contractul de mandat ce i-a fost incredintat, administratorul fiind direct raspunzator de modul in care este tinuta evidenta contabila, obligatiile sale in acest sens fiind prevazute de art. 73 alin. 1 lit. c si alin. 2 ale Legii nr. 31/1990. In acelasi timp, conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului.
In conditiile netinerii contabilitatii in conformitate cu legea, se prezuma existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs care consta in pasivul inregistrat in tabelul creditorilor, pasiv care, data fiind natura unora din creante inscrise in tabelul definitiv si anume, creante bugetare, in conditiile tinerii contabilitatii societatii debitoare putea fi substantial mai mic intrucat debitele principale nu ar fi atras penalitati si majorari de intarziere. De asemenea, aceasta lipsa de interes a administratorului in ce priveste tinerea evidentei contabile a societatii este in mod evident culpabila, paratul nefacand dovada unei imprejurari care sa rastoarne aceasta prezumtie de culpa.
Pentru toate considerentele expuse, judecatorul sindic a constatat ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art.138 al.1 lit.a si d din Legea nr.85/2006, impunandu-se admiterea actiunii, cu consecinta obligarii paratului la plata sumei de 86.731,72 lei, reprezentand pasivul stabilit prin tabelul definitiv al creantelor asupra averii debitoarei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul O. E. S. prin
care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și rejudecând cauza pe fond, admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În motivele de recurs se arată că instanța de fond în mod eronat a reținut faptul că sunt incidente prevederile art.138 alin.1 lit. a și d din Legea nr.85/2006.
În ce privește art.138 alin.1 lit .a invederează că, semiremorca cu nr.de înmatriculare_ marca MEILEINZ a fost înstrăinată la data de_ către SC AXUM RECYCLING C. S., cu factura nr.042/_ ; capul tractor cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat la data de_ către numitul Iova M., iar în acest sens depune contractul de vânzare-cumpărare.
Precizează că, autovehiculul cap tractor cu nr.de înmatriculare_, marca Iveco, a fost implicat într-un accident rutier cu victime la data de_, acesta fiind avariat în totalitate.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a reținut că recurentul- pârât ar fi folosit în interes propriu aceste mijloace de transport, care au aparținut SC B. S. .
În ce privește art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006 acesta nu este incident, având în vedere că recurentul și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege.
Practicianul în insolvență prin întâmpinarea formulată a solicitat admiterea în parte a recursului formulat de administratorul statutar .
În susținerea poziției sale procesuale, intimatul a relevat că
administratorul statutar a predat doar o parte din actele contabile, justificând modalitatea de ieșire din patrimoniul debitoare în privința unor active care figurau înscrise în ultimul bilanț contabil .
Deliberând asupra cererii de recurs curtea reține următoarele:
Recurenta, în calitate de administrator statutar al societății falite, nu predat lichidatorului o parte din activele evidențiate în ultimul bilanț contabil. Se poate astfel prezuma( în condițiile art. 1203 C.civ.) că acesta și-a însușit
bunurile respective sau le-a transmis altor persoane, în detrimentul intereselor
debitoarei, acuzația de fraudă întemeiată pe dispozițiile . 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006 fiind întemeiată.
Legea insolvenței a integrat acestei răspunderi excepționale doar faptele ilicite enumerate limitativ în articolul 138, judecătorul sindic putând dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către administratorii care au cauzat starea de insolvență prin folosirea bunurilor sau creditului persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Norma sancționează abuzul executivului, care a urmărit satisfacerea unui interes personal în detrimentul celui social, afectând prin conduita sa nu numai compania, ci și întreaga comunitate de interese din jurul acesteia.
Astfel, judecătorului sindic îi revine misiunea de a verifica regularitatea actelor de gestiune în raport cu interesul social și de a repera abuzul care a condus la instaurarea stării de insolvență, deoarece sarcina acoperirii pasivului poate atribuită doar acelor administratori care se fac vinovați de valorificarea capitalului întreprinderii conform interesului personal, ori care, prin politica de gestiune promovată, nu au urmărit protejarea interesului social, ci ocrotirea altor interese.
Interesul social și interesul personal al administratorului sunt două din
limitele puterilor conferite acestuia prin lege și statut. Misiunea executivului este extrem de clară, aceea de a milita pentru "cauza"; interesului social, orice abatere de la obiectivul menționat trebuind atent cercetată, deoarece frauda constituie o
importantă barieră pentru exercitarea prerogativelor de administrare.
În situații normale, interesul personal al administratorului se confundă cu
interesul social și doar instalarea unei stări de anormalitate în domeniul politicii sociale anulează caracterul convergent al celor două noțiuni .
Orice subordonare a interesului social față de alte interese este contrară regulilor unei bune administrări, un act de gestiune dobândind caracter ilicit dacă acesta a fost săvârșit de administrator în interesul său personal și în prejudiciul societății .
Activul societății
se reflectă în inventarul anual și în bilanțul contabil.
Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor patrimoniale de activ și de pasiv, cantitativ, valoric sau numai valoric, după caz, existente în patrimoniul societății la data la care se efectuează această operațiune. Bilanțul contabil este cel care reflectă elementele activului patrimonial, grupele principale de elemente ce trebuie să se regăsească în acest document fiind: activele imobilizate (imobilizări corporale, necorporale,
financiare), activele circulante (stocuri creanțe, titluri de plasament sau alte valori), conturile de regularizare și asimilate de activ (cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie-activ), primele de rambursare a obligațiunilor.
Reprezintă metode de deturnare a activului nerestituirea bunurilor aparținând societății de către administrator, transferul fără contrapartidă a unor mărfuri ce constituie proprietatea debitoarei .
Jurisprudența a statuat că numai existența unei contrapartide reale și suficiente, care să fie expresia echilibrului dintre angajamentele asumate de părțile contractante îl poate apăra pe administrator de răspundere. Soluția pare naturală cât timp compatibilitatea liberalităților cu principiul specialității capacității de folosință trebuie pusă sub semnul îndoielii.
Din informațiile economice rezultate din bilantul contabil afisat pe site-ul
M.E.F. pentru anul 2009, rezulta ca la nivelul acestui an, debitoarea SC B.
S. figura cu active imobilizate in suma de 40.986 lei, active circulante in suma
de 54.873 lei constand in: stocuri - 31.873 lei, creante - 22.624 lei si casa si cont in banca - 194 lei.
Din informațiile furnizate de Municipiul C. T. - Serviciul Venituri rezulta ca debitoarea figura in evidentele fiscale cu trei mijloace de transport, iar prin adresa din data de_, Institutia Prefectului C. - Serviciul P. Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor confirma faptul ca aceste bunuri mobile figureaza inmatriculate pe numele debitoarei.
Lichidatorul judiciar notificat administratorul statutar al SC Brantrns S. -
E. S. în vederea depunerii actelor contabile pe care le deține.
La data de 10 iunie 2013 administratorul statutar a predat o parte din actele contabile, conform procesului verbal de predare-primire anexat respectiv:
balanța de verificare aferentă exercițiilor financiare 2009 și 2010, acte contabile aferente anului 2010: registrul jurnal, extrase de cont și balanțele de verificare lunare pentru anul financiar 2010.
Conform bilanțului afișat pe site-ul MFP societatea debitoare deținea în patrimoniu, la data de_, active imobilizate în sumă de 40.986 lei, constând din: un autovehicul cu doua axe Iveco, seria motor 4., autovehicul cu trei axe Roman, serie motor 9927 si o semiremorca Meierling, nr. identificare 9., bunuri care nu au fost predate de administratorul statutar. De asemenea, societatea mai deținea active circulante în sumă de 54.691 lei, constând din: stocuri - 31.873 lei, creanțe - 22.624 lei și casa și cont în bancă - 194 lei.
In urma predării actelor contabile de către administratorul statutar s-a constatat faptul că o parte din activele imobilizate au fost înstrăinate sau grav deteriorate după cum urmează :- semiremorca Meierling a fost vândută ca deșeu fier vechi la SC Axum Recycling C. S. C. T., conform facturii nr. 042/_
, în valoare de 2.000 lei, din care s-a reținut un procent de 3% fond mediu, rămânând un rest de 1.940 lei, prețul în valoare de 1.940 lei fiind încasat conform chitanței nr. 001/_ ; autovehicul cu trei axe Roman a fost vândut numitului Iova M., în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la _
. Autotractorul IVECO, cu nr de înmatriculare_, acesta a fost accidentat ca urmare a unui accident rutier ce a avut loc la data de_ . Acest autotractor a fost pus la dispoziția lichidatorului judiciar.
Din analiza balanței de verificare încheiată la_, depusă de administratorul statutar, rezultă că debitoarea deținea active circulante, constând în stocuri, creanțe și disponibilități bănești.
Stocul în valoare de 31.873,11 lei ,reprezentând combustibil, a fost reportat, fapt care atestă că societatea debitoare nu înregistrat nici un consum în anul financiar 2010.
Raportat la veniturile realizate în acest an financiar ( în sumă de 37.536,97 lei ),consumul stocului de combustibil nu poate fi justificat.
Stocul de combustibil nu a fost predat lichidatorului judiciar de către administratorul statutar, neexistând fizic în patrimoniul debitoarei.
În privința creanțelor a căror valoare se ridică la suma de 10.899,06 lei,recurentul nu a prezentat documente contabile sau o listă a clienților în raport de care să se poată verifica dacă acestea au fost sau nu încasate.
ea reține că disponibilitățile bănești în valoare de 2.194,24 lei evidențiate în contul 5311 au fost utilizate în vederea stingerii unor obligații fiscale.
Înscrisurile depuse în probațiune de recurent nu dovedesc modalitatea de ieșire din patrimoniul debitoarei pentru o parte dintre activele evidențiate în ultimul bilanț .
Nepredarea valorilor înscrise în bilanț ori a documentele care permiteau o conservarea și realizarea creanțelor
constituie un indiciu
temeinic al prezumției simple că pârâtul a săvârșit acte de dispoziție aspra unor bunuri care alcătuiau patrimoniul societar, acte care au afectat conținutul acestuia.
Diminuarea activului net cu aceste valori fără o compensare reală se află în mod cert în raport de cauzalitate cu insuficiența activului și
justifică obligarea pârâtului la complinirea activului societar.
Creditorii înscriși in tabelul definitiv de creanțe au suferit in mod cert un prejudiciu,
constând in imposibilitatea încasării creanțelor in cuantum total de 86.731,72 lei, întrucât deși scadente de mai mult timp, aceste creanțe nu au fost achitate de societatea debitoare, care se afla in încetare de plăți.
Neapelarea la mecanismul prezumțiilor judiciare ar face imposibilă, în cazul dat, identificarea legăturii dintre diferitele acte privitoare la gestiune socială și consecințele economice financiare care au condus la încetarea plăților. Soluția se întemeiază pe principiul protecției creditorilor și adagiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans, nimănui nefiindu-i îngăduit să se prevaleze de propria incorectitudine pentru a obține protecția judiciară a unui drept. A nu admite că există un raport de cauzalitate caracterizat între fapta imputată în speță pârâtului și insuficiența activului ar însemna să se permită celui căruia i se
"reproșeză"; conduita frauduloasă să se apere de răspundere prevalându-se de propria sa culpă
. Creditorii ar fi puși astfel în imposibilitatea dovedirii originilor insuficienței activului, misiunea stabilirii situației patrimoniale a societății la diferite etape devenind practic imposibilă pentru titularii acțiunii.
Administratorul statutar a predat doar o parte din actele contabile. Administratorul statutar nu a depus bilanțul contabil aferent anilor 2010, 2011 și 2012.
În baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, conform art. 71, administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere.
Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Potrivit dispozițiilor art. 1, alin. (1) din Legea nr. 82/1991 a contabilității, societățile comerciale, au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi.
Art. 79 din OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prevede că în vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a obligațiilor fiscale de plată datorate, contribuabilii sunt obligați să conducă evidențe fiscale, potrivit actelor normative în vigoare.
Administratorul statutar nu a condus evidența contabilă a debitoarei din ianuarie 2011, nedepunând declarațiile fiscale la organul fiscal și bilanțul contabil.
Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect și la zi. Astfel că, sunt incidente prevederile art. 138, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 85/2006.
Așa fiind, în baza art. 312 C.proc.civ curtea va admite recursul declarat de pârâtul O. E. S. împotriva sentinței civile nr. 634 din_ a Tribunalului Specializat C., pe care o va modifica în sensul că va admite în parte acțiunea și va obligă pârâtul să plătească suma de 42772,17 lei reprezentând pasiv al debitoarei SC B. S. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul O. E. S. împotriva sentinței civile nr. 634 din_ a Tribunalului Specializat C., pe care o modifică în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pârâtul să plătească suma de 42772,17 lei reprezentând pasiv al debitoarei SC B. S. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
S.
AL H.
M.
B.
L. U.
GREFIER
B.
red.S.Al H./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.Botiș M.
| ← Sentința civilă nr. 2872/2013. Răspundere organe de... | Decizia civilă nr. 2559/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
