Sentința civilă nr. 1712/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a1
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1712/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: JUDECĂTOR SINDIC: C. C.
GREFIER: T. B.
Pe rol fiind examinarea cererii de antrenare a răspunderii formulată de lichidatorul judiciar H&B I. S.P.R.L. împotriva pârâtului B. T. N., în cadrul procedurii de insolvență deschisă față de debitoarea S.C. I. DSR.L., în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2006.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă reprezentanta reclamantului, d-na practician în insolvență Bica Rosana, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a depus la dosar de către reclamant, răspuns la întâmpinarea formulată de către pârât, înscrisul fiind înregistrat la dosar la data de 6 iunie 2013, prin care și-a menținut poziția procesuală exprimată prin cererea introductivă, în sensul de a se dispune angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului statutar.
Reprezentanta reclamantului arată faptul că a analizat întâmpinarea formulată de către pârât, arătând că pârâtul a depus un singur ordin de compensare nr.8587211/_ intervenit între I. DS și Rollstar Prodexim S., fără a se putea identifica facturile care constituie obiectul compensării și ilizibil cât privește ștampilele celor două societăți.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri prealabile, cereri în probațiune de formulat, instanța acordă cuvântul reprezentantei reclamantului în susținerea cererii de angajare a răspunderii patrimoniale.
Reprezentanta reclamantului arată că susține cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, întemeiată pe dispozițiile art.138 alin.1 lit. a din Legea nr.85/2006, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 504.301,43 lei reprezentând prejudiciul stabilit, raportat la valoarea înregistrată în contabilitate a bunurilor nepredate și a creanțelor pentru care nu au fost prezentate documente justificative în vederea efectuării demersurilor de recuperare a creanțelor, pentru toate motivele expuse pe larg în cuprinsul cererii introductive și a răspunsului la întâmpinare.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra cererii formulate de către reclamant.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea înregistrată la data de 25 februarie 2011, în dosarul cu nr. de mai sus, lichidatorul judiciar H & B I. S. desemnat să administreze procedura falimentului debitoarei SC I. DS a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. T. N. antrenarea răspunderii patrimoniale a acestuia în calitate de administrator statutar al debitoarei și obligarea acestuia la plata întregului pasiv al persoanei juridice în cuantum de 504.301,43 lei.
În motivarea cererii s-a susținut faptul că pârâtul îndeplinea funcția de administrator statutar al debitoarei și că, după data deschiderii
procedurii, a fost notificat pentru a prezenta documentele prev. de art.28 din Legea nr.85/2006, însă nu a dat curs acestor solicitări ale lichidatorului judiciar, deși a ridicat notificarea ce i-a fost comunicată.
S-a mai arătat că efectuarea analizei cauzelor și împrejurărilor care au condus debitoarea la starea de insolvență s-a realizat pe baza documentelor comunicate de creditoarea B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE și că din analiza acestor cauze a rezultat împrejurarea că la data de_ debitoarea a înregistrat stocuri de marfă și obiecte de inventar în sumă de 177.010,47 lei.
De asemenea, aceasta înregistra creanțe în sumă de 327.290,96 lei, fapt ce rezultă din balanța de verificare întocmită la aceeași dată, nefiind puse la dispoziția lichidatorului documentele necesare în vederea efectuării demersurilor de recuperare a acestor creanțe și nici activele pe care debitoarea le deținea la momentul deschiderii procedurii.
În condițiile în care nu au fost predate stocurile și nici documentele justificative pentru formularea unor acțiuni în vederea recuperării creanțelor, se solicită angajarea răspunderii pârâtului raportat la art.138 alin.1 lit. a, dispoziții ce se consideră că sunt aplicabile în speță.
De altfel lichidatorul arată că a procedat la notificare pârâtului în vederea predării documentelor justificative necesare recuperării creanțelor și la data de_ prin adresa nr. 467 și că acesta a fost avizat și reavizat refuzând ridicarea corespondenței.
Prin întâmpinarea depusă de pârât la data de 11 aprilie 2013 s-a solicitat respingerea cererii lichidatorului judiciar ca fiind neîntemeiată. Pârâtul a arătat că lichidatorul judiciar a omis să indice faptul că i s-a comunicat, odată cu alte documente, și balanța de parteneri cont 401.01- furnizori interni. Din acest înscris rezultă că cele mai multe creanțe pe care debitoarea le avea față de anumiți debitori se compensează cu creanțele pe care aceștia le aveau față de societatea debitoare și că au existat situații în care anumite sume nu au putut fi încasate datorită nefinalizării lucrărilor, marfa fiind livrată greșit sau incomplet față de contract, aceste erori nefiind corectate datorită distanței prea mari sau neplății furnizorilor. Alte sume au fost încasate, însă au fost reținute de bancă datorită neplății ratelor. Anumite plăți au fost efectuate direct către asociații societății debitoare, Mario Cuibus și Călin M., aceștia neoperând încasările în contabilitate.
În aceeași întâmpinare, pârâtul a redat un grafic cu privire la bunurile evidențiate în balanța de stocuri si a arătat că produsele au fost vândute și livrate ulterior lunii ianuarie 2009 (deci ulterior balanței de stoc care a fost pusă la dispoziție lichidatorului de către BRD SG SA). Livrarea s-a făcut in baza unui contract de prestări servicii, încasându-se un avans, însă datorită viciilor de calitate ale produselor, contractul nu a fost finalizat și nu s-a ajuns la emiterea facturii necesare descărcării de gestiune.
Alteori, anumite produse (uși) au fost înlocuite cu altele din stoc, pentru că s-au defectat la transport (comanda SC ELECTROGRUP S. ).
Pentru că debitoarea a avut dificultăți financiare în ultimul timp și nu și-a achitat chiria pentru spațiile închiriate, pârâtul a arătat că a lăsat proprietarilor acestor spații o parte din stocul de marfă. Apoi, unele produse care erau evidențiate în stocul de marfă erau de fapt pliante publicitare, cărți de vizită și alte materiale publicitare care au fost distribuite clienților. Alte produse, din cauza faptului că debitoarea nu și-a mai permis sa suporte costurile depozitării, au fost transportate de către asociatul Calin M. la o societate cu sediul în Daia Romana, unde au rămas fără a fi valorificate. Pârâtul a mai arătat că nu a beneficiat de nici unul din produsele care fac
obiectul stocului de marfă și nici nu a facilitat în vreun mod folosirea de către vreo persoană a creditelor societății și că s-a ajuns în incapacitate de plată datorită faptului că societatea a rămas fără lichidități în urma neplății facturilor de către clienți. (f. 39-47)
Prin răspunsul la întâmpinare depus de către lichidatorul judiciar al debitoarei s-a arătat că pârâtul nu și-a dovedit susținerile din întâmpinare și că înscrisurile depuse nu fac dovada susținerilor sale.
Analizând cererea formulată de către lichidatorul judiciar, cu luarea în considerare a dispozițiilor art.138 alin. 1 lit. a din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic reține următoarele:
Conform dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control, precum și a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere precum și a oricărei alte persoane vinovată de producerea stării de insolvență a debitoarei presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, fapta ilicită, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile, vinovăția putând să îmbrace și forma culpei.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.
Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006, având un caracter colectiv. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor.
Se impune a se preciza faptul că pârâtul a deținut încă de la înființarea persoanei juridice calitatea de administrator statutar al acesteia și că, în această calitate, a fost notificat de practicianul în insolvență în urma deschiderii procedurii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (f.11), recepționată de către pârât la data de 10 noiembrie 2011, fiindu-i solicitată depunerea documentelor prev. de art.28 din Legea nr.85/2006.
La data de_ pârâtul i-a predat practicianului în insolvență lista creditorilor și o balanță de parteneri cont 411 iar la data de_ actele constitutive ale persoanei juridice, fapt ce rezultă din procesele verbale de predare primire încheiate la datele menționate depuse la dosar la filele 12-
13. Nu au fost puse la dispoziția practicianului în insolvență documentele justificative necesar demarării unor acțiuni de recuperare a creanțelor în condițiile în care în conformitate cu balanța de parteneri cont 411 debitoarea deținea creanțe în cuantum de 327.290,96 lei ( fila 20).
Practicianului în insolvență i-a fost predată de creditoarea BRD GSG SA o balanță a stocurilor la_, în cuprinsul căreia erau evidențiate stocuri în valoare de 177.010,47 lei, constând în materiale auxiliare, obiecte de inventar și mărfuri care figurau scriptic în patrimoniul debitoarei dar care nu au fost predate de pârât și nu a fost justificată inexistența lor.
Cu toate că pârâtului a fost notificat în mod repetat și s-a făcut dovada că i-a parvenit notificarea, acesta nu i-a predat practicianului în insolvență toate actele prev. de art.28 din Legea nr.85/2006 și nu a pus la dispoziția acestuia toate informațiile privitoare la derularea activității persoanei juridice.
În cazul în speță, în sarcina pârâtului a fost invocată de către
lichidatorul judiciar săvârșirea unor fapte reglementate de art.138 lit. a din Legea nr.85/2006, respectiv folosirea bunurilor existente în patrimoniul debitoarei în folosul propriu sau în folosul altei persoane.
În ceea ce privește incidența în cauză a acestor dispoziții legale judecătorul sindic constată că susținerile lichidatorului sunt pertinente și fondate și că în sarcina pârâtului poate fi reținută fapta de a folosi bunurile proprietatea debitoarei înscrise în contabilitate în interes propriu sau în interesul altei persoane.
Aceasta, deoarece în contabilitatea debitoarei figurau la data de _
, conform documentelor puse la dispoziția practicianului în insolvență de creditoarea B.R.D. - GROUPE SOCIETE GENERALE, stocuri, obiecte de inventar și materiale auxiliare în valoare de 177.010,47 lei.
Nu i-au fost predate practicianului în insolvență documente din cuprinsul cărora să rezulte evidența ulterioară a stocurilor și nici documente din care să rezulte care sunt debitorii persoanei juridice pentru a da posibilitatea practicianului ca în baza atribuțiilor prevăzute de lege să procedeze la recuperarea acestor creanțe, nefiind puse la dispoziția practicianului în insolvență înscrisuri, probe de natură să-i permită acestuia formularea unor acțiuni în justiție pentru recuperarea de la terți a unor bunuri lăsate în posesia acestora, fără nici un fel de justificare legală sau a contravalorii unor servicii prestate și neachitate.
Susținerile pârâtului din întâmpinare nu au fost dovedite, urmând să fie înlăturate de către judecătorul sindic pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Deși pârâtul a indicat un număr de opt creditori în cazul cărora ar fi intervenit compensarea, nu s-a depus decât un singur ordin de compensare încheiat între debitoare și SC ROLLSTAR PRODEXIM
S. pentru suma de 12.097,54 lei, ordin ilizibil, necertificat cu originalul, în
care nu sunt indicate facturile care constituie obiectul compensării și care nu poate face dovada compensării așa cum prevede H.G. 685/1999 (f. 115). Mai mult, acest înscris este datat_, în timp ce în balanța de parteneri, cont 411-clienți, SC ROLLSTAR PRODEXIM S. figurează cu o datorie de 12.097,94 lei în luna decembrie 2010, deci ulterior datei de_ .
Deși sarcina probei îi incumba, pârâtul nu a depus la dosar alte ordine de compensare cu privire la celelalte societăți comerciale în privința cărora ar fi intervenit compensarea.
Nu s-au depus probe nici în susținerea faptului că în treisprezece cazuri sumele nu au fost încasate datorită nefinalizării lucrărilor, livrării de mărfuri greșite sau incomplete sau datorită faptului că nu s-au putut corecta greșelile din cauza distanței prea mari sau neplății facturilor.
Din extrasul de cont depus de către pârât odată cu întâmpinarea rezultă ca suma de 5.090,23 lei a fost încasată de la SC FIVE HOLDING SA la data de_, dată la care a fost și rambursată rata la creditul contractat de către debitoare. În balanța de parteneri, cont 411-clienți, SC FIVE HOLDING S.A. figurează cu o datorie de 8.590,42 lei în luna decembrie 2010, deci ulterior datei de_ .
Singura persoană care a semnat actul constitutiv al societății debitoare este pârâtul, numiții Kuibus George Mario și M. Ovidiu Călin, nesemnând acest înscris (f. 93-107). Mai mult, acest înscris nu a fost certificat in conformitate cu originalul, deși pârâtul a beneficiat de asistența
juridică de specialitate și reprezentantul acestuia cunoștea faptul că are o astfel de obligație, așa cum avea cunoștința și despre valoarea pe care o poate avea un astfel de act nesemnat de către anumite persoane.
Nici celelalte susțineri ale pârâtului nu au fost dovedite, în condițiile în care livrarea sau schimbarea oricăror produse ulterioare lunii ianuarie 2009 trebuia să se facă cu avize de însoțire a mărfurilor.
Corespondența purtată între debitoare, reprezentată de pârât si SC ELECTROGRUP S., relevă faptul că defecțiunile apărute ulterior recepției cantitative și calitative nu fac obiectul contractului și nu se datorează debitoarei (f. 72-73), astfel încât pârâtului,îi incumba obligația de a face demersuri pentru recuperarea sumelor.
Nu au fost dovedite nici afirmațiile pârâtului în sensul că anumite produse ar fi fost depozitate la societatea HOLZBACH WERKSTATTEN S. in localitatea Daia Romana. Pârâtul nu a depus nici un fel de înscris in acest sens, înscris din care să rezulte ca ar fi fost lăsate bunurile in custodia cuiva, iar societatea comercială anterior menționată nu a dat nici un răspuns adresei trimise de către lichidatorul judiciar al debitoarei (f. 143- 146). De altfel, o astfel de conduită recunoscută de pârât nu face decât să confirme susținerile practicianului în insolvență conform cărora bunrile debitoarei au fost folosite în interesul unor terțe persoane, faptă de natură să atragă angajarea răspunderii prin raportare la dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006. Aceasta în condițiile în care administratorul statutar este răspunzător de modul de administrare a bunurilor persoanei juridice, privite în sens larg, revenindu-i obligația de le utiliza în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită persoana juridică, obținerea de profit și implicit acoperirea datoriilor înregistrate față de creditori.
Pârâtul, în calitate de administrator statutar, avea obligația de a depune la dispoziția practicianului în insolvență, în urma deschiderii procedurii, bunurile persoanei juridice în scopul inventarierii și evaluării și, ulterior, în scopul valorificării în vederea acoperirii pasivului debitoarei.
Lipsa stocurilor și a activelor imobilizate menționate în contabilitatea debitoarei creează prezumția folosirii acestora în folosul propriu al administratorului statutar și a altor persoane, faptă care se încadrează în prev. art.138 alin.1 lit. a din Legea nr.85/2006, apărările formulate de pârât în cuprinsul întâmpinării confirmând susținerile lichidatorului judiciar.
Judecătorul sindic apreciază că angajarea răspunderii în temeiul dispozițiilor legale mai sus enunțate se impune a se face și datorită faptului că debitoarea figura la data de_ cu creanțe neîncasate în cuantum de 327.290,96 lei, sumă care, în măsura în care ar fi fost recuperată de administratorul statutar, ar fi dat posibilitatea stingerii integrale a pasivului. Administratorului îi revine în baza contractului de mandat încheiat cu societatea obligația de a administra bunurile debitoarei în interesul acesteia, conform scopului pentru care persoana juridică a fost înființată, bunurile acesteia, incluzând în această categorie și sumele de bani ce se impuneau a fi recuperate în urma raporturilor contractuale încheiate de debitoare cu
terții, nu au fost utilizate în interesul societății.
Existența unor creanțe nerecuperate într-un cuantum substanțial denotă lipsa de diligență și loialitate a administratorului statutar față de persoana juridică, reținându-se împrejurarea că, în această modalitate, prin omisiune, pârâtul a utilizat bunurile debitoarei în interesul unor terți, faptă ce se încadrează în disp. art.138 alin.1 lit. a din Legea nr.85/2006.
Concluzionând, judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtului se impune a fi reținută fapta de a folosi bunurile debitoarei în interes personal și al altor persoane, impunându-se obligarea acestuia la plata întregului pasiv al debitoarei în sumă de 504.301,43 lei, în conformitate cu disp. art.138 lit. a din Legea nr.85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite cererea formulată de reclamantul H & B I. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC I. DS, în contradictoriu cu pârâtul B. T. N. dom. în A. I., str. T. V., nr. 59B, jud. A. și în consecință:
Obligă pârâtul să suporte pasivul debitoarei nerecuperat în cuantum de 504.301,43 lei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
C. C. T. B.
Red.CC/ 3 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 3276/2013. Răspundere organe de conducere.... | Sentința civilă nr. 834/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
