Sentința civilă nr. 1151/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a2
Cod operator de date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.1151/2013
Ședința publică din 16 aprilie 2013 Instanța constituită din: JUDECĂTOR SINDIC: D. M. D. GREFIER: A. VLAIC
Pe rol fiind contestația formulată de contestatorul L. M. L. împotriva tabelului definitiv al creanțelor, în ceea ce privește creanța creditoarei D. C. si creantei Municipiului C. -N., în cadrul procedurii insolvenței deschisă față de debitoarea S.C. I. SS, în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006.
La apelul nominal se prezintă contestatorul personal și reprezentanta lichidatorului judiciar, practician în insolvență R. A., lipsind creditoarea intimată D. C. .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar, din partea creditoarei intimate, la data de 15 aprilie 2013, întâmpinare, înscris care se comunică și contestatorului.
Judecătorul sindic pune în discuție tardivitatea contestației, invocată de către creditoarea intimată în cuprinsul întâmpinării.
Contestatorul solicită respingerea excepției.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită admiterea contestației.
Judecătorul sindic, în urma deliberării, respinge ca nefondată excepția tardivității contestației, invocată de către creditoarea intimată D. C., raportat la temeiul de drept invocat al contestației. În ceea ce privește inadmisibilitatea contestației, invocată de către creditoarea intimată prin întâmpinare, o califică ca fiind o apărare de fond, întrucât se raportează la temeiul juridic al contestației si la conditiile legale de admisibilitate a unei contestatii la tabelul definitiv.
Judecătorul sindic pune în vedere reprezentantei lichidatorului judiciar să precizeze data la care au fost stinse creanțele.
Reprezentanta lichidatorului judiciar arată că creanțele creditorilor ITM C. și PRIM. MUNICIPIULUI
-N. au fost stinse la data de_, iar creanța creditoarei D. C. la data de_ .
Judecătorul sindic, pune in discutie, din oficiu, o eventuala lipsa de interes al contestatorului în formularea prezentei contestații.
Contestatorul arată că justifică un interes întrucât pe baza sumei contestate a fost formulată cererea de antrenare a răspunderii personale materiale.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită admiterea excepției.
Judecătorul sindic acordă in subsidiar cuvântul si asupra fondului contestației, avand in vedere ca nu mai sunt cereri pe fondul acestei contestatii.
Contestatorul solicită admiterea contestației, astfel cum a fost formulată.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită respingerea contestației ca fiind lipsita de obiect.
Judecătorul sindic reține cauza în pronunțare, in principal asupra exceptiei lipsei de interes, iar in subsidiar, asupra fondului contestatiei.
JUDECĂTORUL SINDIC
Prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 27 martie 2013, contestatorul L. M. L., în calitate de administrator special al debitoarei SC I. SS, a contestat tabelul definitiv al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei în ceea ce privește creditori D.G.F.P. C. și MUNICIPIUL C. -N., invocand prev. art. 75 din legea 85/2006.
În motivarea contestației contestatorul a arătat că în tabelul definitiv este înscris creditoarea D.G.F.P. C. cu suma de 5.050 lei compusă din 3.699 lei debit, 748 lei dobândă și 603 lei penalități de întârziere. Din datele înscrise în fișa sintetică totală preluată de la D.G.F.P. C. și a declarațiilor depuse de debitoare la această instituție reiese că prin decizia nr.5. /_ a fost calculat impozitul minim în valoare de 1.075 lei, care a fost achitat în întregime așa cum reiese din fișa sintetică totală. Prin decizia nr.1102858/_ a fost calculat impozitul minim în valoare de 1.075 lei din care a fost plătită suma de 353 lei, debitoarea figurând cu un sold neachitat de 722 lei din această înregistrare. Prin decizia nr.1518827/_ a fost calculat impozitul minim în valoare de 1.075 lei. Debitoarea apare cu o obligație de plată neachitată de 2.464 lei la poziția 3 "impozitul pe profit"; care se compune din 1.797 lei debit corespunzător impozitului minim neachitat, 340 lei dobândă și 327 lei penalități de întârziere.
În conformitate cu art.18 alin.7 lit.b din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările ulterioare, debitoarea nu era obligată la plata impozitului minim pentru anul 2010 întrucât era în dizolvare cu lichidare, această mențiune fiind înregistrată la registrul comerțului.
Această modificare a fost adusă Codului Fiscal prin Legea 76/2010, care introduce alin.7 la art. 18: "(7) Nu sunt obligați la plata impozitului minim potrivit prevederilor alin. (2)-(4) contribuabilii care se află în următoarele situații: se află în procedura insolvenței, de la data deschiderii acestei proceduri, potrivit legii; se află în dizolvare,
de la data înregistrării acestei mențiuni în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii. Pentru contribuabilii care se dizolvă deplin drept ca urmare a expirării duratei de existență prevăzute în actul constitutiv sau, după caz, în actul modificator, scutirea de la plata impozitului minim operează de la data dizolvării prevăzute în aceste acte. Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se află în dizolvare fără lichidare."
De asemenea, în textul legii se specifică, de asemenea, la art. II că "Prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplică și contribuabililor care se află în procedurile menționate la alin. (7) lit a) și b) la data intrării în vigoare a prezentei legi."
Prin urmare, debitoarea I. SS, aflând-se în dizolvare cu lichidare, nu este obligată la plata impozitului minim de la data înregistrării mențiunii la registrul comerțului, specificată în încheierea nr. 12212/_ din dosarul 59140/_ de la ORC de pe lângă tribunalul C. .
Începând cu anul 2010 debitoarea nu a desfășurat o activitate economică și nu a înregistrat profit care ar fi putut să genereze un impozit corespunzător, fapt care corespunde cu sumele înscrise în declarațiile depuse la D. C.
-N. începând cu anul 2010 și cu datele din Bilanțul înregistrat la Registrul Comerțului la_ . Mai mult, în anul 2010 debitoarea nu mai era înregistrată ca și plătitoare de impozit asupra veniturilor microintreprinderilor, iar cifra de afaceri înregistrată în Bilanțul încheiat la_ a fost de 2250 lei.
Având în vedere că debitoarea nu a înregistrat profit în anul 2010 și că potrivit art. 18, alin. 7 lit. b, debitoarea nu era obligată la plata impozitului minim pentru anul 2010, debitul de 1797 lei, precum și accesoriile generate de acesta (3401ei + 327 lei), aceste creanțe au fost înscrise în Tabelul Definitiv în mod eronat.
Împrejurările care au condus la calculul și acceptarea lor au fost. Debitoarea a calculat impozitul minim în conformitate cu Legea 571/2003 privind Codul Fiscal luând în considerare normele aflate în vigoare la_, a achitat la_ suma de 1075 lei care reprezintă contravaloarea obligației de plată a impozitului minim pentru trimestrul I al anului 2010 și o sumă de 353 lei care reprezintă o parte din obligația de plată a impozitului minim pentru trimestrul II 2010. În urma publicării Legii 76/2010 (în luna Mai 2010) debitoarea nu a procedat la depunerea declarațiilor rectificative presupunând că, fiind în stare de insolvență cu lichidator numit, corecțiile ar fi fost făcute din oficiu. Debitoarea nu a avut posibilitatea de a cere D. C. compensarea sumelor achitate în contul impozitului minim cu alte sume restante și nici D. C. nu a avut posibilitatea de a opera din oficiu această compensare întrucât debitoarea nu a depus o declarație rectificativă care să corecteze sumele înscrise la poziția 3 "Impozit pe profit" din Fișa Sintetică Totală a D. .
Astfel, creanța D. înscrisă în tabelul definitiv cu o valoare de 5050 lei trebuie micșorată cu suma creanțelor respective, și anume: 1797+340+327= 2464 lei, rămânând suma de 2586 lei (5050-2464=2586) care se compune din: debit - 1902 lei (diferența intre debit total si impozitul minim cuprins in acesta), dobânda - 408 lei (748-340=408), penalitate - 276 lei (603-327=276)
Mai mult, după cum s-a arătat, debitoarea a achitat în contul impozitului minim o sumă totală de 1428 lei până la data de_ . Potrivit legii, această sumă poate să facă obiectul unei compensări cu celelalte debite restante în valoare de 1902 lei Prin această operație rămâne o sumă neacoperită cu titlul de debit în valoare de 474 lei (1902- 1428=474), micșorându-se astfel semnificativ și suma accesoriilor care pot fi înscrise în tabelul definitiv (această sumă corespunde unor impozite și taxe scadente după data de_ și, conform art. 41, alin. 1 din Legea 85/2006, accesoriile pot fi adăugate acestor sume numai până la data deschiderii procedurii insolvenței).
În tabelul definitiv al creanțelor este înscris creditorul MUNICIPIUL C. -N. cu suma de 746 lei, sumă care se compune din impozitul pe mijloace de transport și accesorii datorate începând cu anul 2009. În evidența Primăriei Municipiului C. -N. - Direcția Impozite și Taxe, debitoarea SC I. SS apare înregistrată ca plătitoare de impozit pe mijloace de transport pentru 2 (două) autoturisme. Această situație nu corespunde realității întrucât debitoarea I. SS a predat unul dintre autoturisme proprietarului acestuia încă din luna aprilie 2008 conform Procesului Verbal de predare-primire anexat. Astfel, impozitul pe mijloacele de transport care apare ca și datorat de debitoare pentru acest autoturism după luna mai 2008 (semestrul II 2008, anul_ ,2012) a fost înregistrat în tabelul definitiv al creanțelor ca urmare a ne depunerii cererii de scoatere din evidența Primăriei C. -N. a autoturismului în cauză.
Față de cele prezentate mai sus, contestatorul susține că admiterea creanțelor respective în tabelul definitiv s-a făcut în urma unor erori esențiale, și anume: impunerea eronată a obligației de plată a impozitului minim aferent trimestrelor I, II, III ale anului 2010 prin neaplicarea prevederilor Legii 76/2010, precum și calcularea de accesorii pentru neplata acestuia situația eronată a datoriilor debitoarei către D. C. întrucât cea mai mare parte a acestor datorii poate fi compensată cu sumele achitate de debitoare în contul impozitului minim; înregistrarea eronată a impozitului pe mijloacele de transport pentru un autoturism care nu mai există în evidența debitoarei încă din luna mai a anului 2008, fapt care intră sub incidența art. 75, alin. 1 din Legea 85/2006, motiv pentru care se solicită admiterea contestației.
Prin întâmpinare, creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Mun. C. -N., reprezentată prin Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului C. a solicitat respingerea contestației impotriva tabelului definitiv al creanțelor formulata de L. M. L. cu privire la creanța acestei instituții.
În susținerea poziției procesuale creditoarea a arătat că contestația formulata este inadmisibila și tardiva, intrucat motivele invocate de contestator nu se incadreaza in prev. art.75 din Legea nr. 85/2006. Contestatorul avea posibilitatea sa formuleze contestație cu privire la creanțele si drepturile de preferința trecute de administratorul judiciar in tabelul de creanțe in conformitate cu prevederile art. 73 din Legea nr. 85/2006.
Pe fondul contestației, creditoarea a arătat că din suma totala de 5.050 lei solicitata in vederea inscrierii la masa credala, obligațiile fiscale datorate de debitoare la impozitul pe profit sunt in suma totala de 2.464 lei, conform
Anexei 1 la adresa instituției nr. 36942 /_, după cum urmează: 1.797 lei debit ca urmare a declarațiilor depuse de debitoare si ramase neachitate, 340 lei majorări, 327 lei penalități.
Referitor la suma de 1.797 lei reprezentând debit aferent impozitului pe profit, creditoarea a anexat, in duplicat, următoarele declarații depuse la instituția noastră de către debitoare: Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat inregistrata la instituția noastră sub nr. 5. /_ prin care societatea declara la impozitul pe profit suma de 1.075 lei ca fiind de plata, Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat inregistrata sub nr. 1102858 /_ prin care societatea declara la impozitul pe profit suma de 1.075 lei ca fiind de plata, Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat inregistrata sub nr. 1518827/_ prin care societatea declara la impozitul pe profit suma de 1.075 lei ca fiind de plata. Majorările la impozitul pe profit in suma totala de 340 lei si penalitățile la impozitul pe profit in suma totala de 327 lei sunt datorate ca urmare a neachitarii debitului in suma totala de 1.797 lei (astfel, impozitul pe profit existent in fisa pe plătitor in suma totala de 2.464 lei este datorat deoarece suma de 1.797 lei reprezentând debit la impozitul pe profit este urmare a faptului ca debitoarea a depus la instituția noastră declarații privind obligațiile de plata la bugetul de stat cu obligații de plata la impozitul pe profit), Declarațiile sunt aferente trimestrelor 1, 2 si 3 a anului 2010, respectiv Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat inregistrata nr. 5. /_, Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat inregistrata la instituția noastră sub nr. 1102858/_ si Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat inregistrata sub nr. 1518827/_ . Aceste declarații au fost întocmite de debitoare sub sancțiunile aplicate faptei de fals in acte publice, chiar in condițiile in care, conform legislației in vigoare la acea data, avea posibilitatea sa nu declare impozitul minim.
Deoarece nici ulterior depunerii declarațiilor, debitoarea nu a depus declarații rectificative pentru corectarea sumelor înregistrate in evidenta fiscala, consideram ca sumele datorate de societate la impozitul pe profit sunt certe si definitive.
Astfel, suma totala de 5.050 lei solicitata in vederea înscrierii la masa credala este datorata de către debitoare.
In sedinta publica de la acest termen
de judecata, judecatorul sindic a respins ca neintemeiata exceptia tardivitatii contestatiei, invocata de D. C., raportat la prev. art. 75 invocate ca temei al acestei contestatii.
Raportat la faptul ca cele doua creante contestate au fost platite de catre contestator din fonduri proprii, judecatorul sindic a pus in discutie o eventuala lipsa a interesului procesual in promovarea acestui demers procesual.
Examinand aceasta exceptie invocata din oficiu, se apreciaza totusi in sensul ca nu este intemeiata si ca nu se poate considera contestatia ca fiind lipsita de interes, deoarece, chiar daca s-au platit benevol aceste creante, contestatorul le-a achitat in contextul in care a dorit sa stinga pasivul ,fiind parat intr-o actiune in raspundere materiala. Aceasta nu-l impiedica insa pe contestator sa invoce prev. art. 75 si in speta, eroarea esentiala care afirma ca a stat la baza inscrierii acestor creante in tabelul definitiv, avand in vedere ca ulterior unei eventuale solutii favorabile, ar putea solicita o restituire a sumelor achitate, in termenul general de prescriptie sau sa invoce o eventuala compensare ( pe care o si mentioneaza in contestatie).In consecinta, judecatorul sindic va respinge aceasta exceptie, invocata din oficiu.
Inadmisibilitatea invocata de aceeasi creditoare, a fost calificata ca o aparare de fond, raportat la modul in care a fost motivata prin intampinare.
Analizand fondul contestatiei, se retin urmatoarele :
Conform prev. art. 75 alin. 1 din legea speciala,, dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.
In speta, contestatorul invoca o eroare esentiala, atat in ceea ce priveste inscrierea unei parti din creanta de
5.050 lei D. C., respectiv pentru debitul de 1797 lei, precum și accesoriile generate de acesta (3401ei + 327 lei) si in ceea ce priveste o parte din creanta de 746 lei creditorul MUNICIPIUL C. -N. .
In alcătuirea erorii esențiale intră un singur element, de natură psihologică, anume falsa reprezentare a realitătii si fiind vorba de un fapt juridic stricto sensu, eroarea poate fi probată prin orice mijloc de probă.
Cu privire la creanta D. C., contestatorul invoca ca o parte a acesteia nu este intemeiata, deoarece debitoarea nu era obligată la plata impozitului minim pentru anul 2010 fiind în dizolvare cu lichidare,iar această mențiune fiind înregistrată la Registrul Comerțului. Se invoca astfel o impunere eronată privind obligația de plată a impozitului minim aferent trimestrelor I, II, III ale anului 2010, precum și privind calcularea de accesorii pentru neplata acestui impozit. Deci eroarea, invocata de catre contestator a fi esentiala in sensul art. 75, este de fapt aceea referitoare la o impunere eronata la plata.
Judecatorul sindic apreciaza insa ca acest argument al contestatorului nu se poate constitui intr-o eroare esentiala in sensul invocat de contestator si cerut de textul art. 75 din lege, deoarece practic se invoca propria culpa a debitoarei, a carei reprezentant a fost contestatorul la vremea la care s-au intocmit si depus declaratiile la organul fiscal, declaratii pe baza carora s-au calculat obligatiile fiscale. In aceeasi ordine de idei, judecatorul sindic apreciaza ca este intemeiata apararea creditorului fiscal, care a invocat ca debitoarea avea posibilitatea sa nu declare impozitul pe profit. Se retine tot in acest context ca, nici ulterior ,debitoarea nu a procedat la depunerea declarațiilor rectificative si mai mult a si platit in totalitate creanta declarata in procedura .De asemenea, se retine si faptul ca deciziile de impunere nu au fost contestate in procedura contencioasa, iar in conformitate cu prev. art. 66 alin. 2 din lege, nu sunt supuse procedurii de verificare, creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.
In ceea ce priveste creanta creditorului MUNICIPIULUI C. -N., contestatorul invoca faptul ca ca o parte a acesteia nu este intemeiata, deoarece s-a calculat pornind de la faptul ca ,in evidentele acestui creditor ,debitoarea SC I. SS apare înregistrată ca plătitoare de impozit pe mijloace de transport pentru două autoturisme,desi a predat unul dintre autoturisme proprietarului acestuia încă din luna aprilie 2008.
Judecatorul sindic apreciaza insa ca si acest argument al contestatorului nu se poate constitui intr-o eroare esentiala, in sensul invocat de contestator si cerut de textul art. 75 din lege, deoarece practic se invoca propria culpa a debitoarei, a carei reprezentant a fost contestatorul la vremea la care trebuia sa depuna cererea de scoatere a autoturismului din evidența Primăriei C. -N. -Serviciul taxe si impozite, insa nu a facut-o.
In concluzie, judecatorul sindic apreciaza ca nu este intemeiata ipoteza prev. de art. 75, invocata in sustinerea acestei contestatii, neexistand vreo eroare esentiala care sa fi determinat inscrierea creantelor contestate, in cuantumul in care se regasesc in tabelul definitiv de creante, astfel ca va respinge contestatia ca nefondata.
De asemenea, raportat la prev. art. 73 alin. 1 din legea 85/2006, conform carora ,,debitorul, creditorii si orice alta parte interesata pot sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute_ in tabelul preliminar de creante"; si in contextul in care contestatorul nu a formulat o contestatie la tabelul preliminar, desi toate aspectele invocate referitoare la existenta unei erori esentiale sunt anterioare definitivarii tabelului de creante , judecatorul sindic apreciaza ca aceasta contestatie la tabelul definitiv este nu doar nefondata, ci si inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge excepția lipsei de interes, invocată din oficiu.
Respinge contestația formulată de contestatorul L. M. L., în calitate de administrator special al debitoarei SC I. SS, împotriva tabelului definitiv al creanțelor, ca nefondată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
M. D. A. VLAIC
Red.DMD/MM 3 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 3993/2013. Contestație. Faliment,... | Decizia civilă nr. 1308/2013. Contestație. Faliment, procedura... → |
|---|
