Sentința civilă nr. 2083/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
DOSAR NR._ /a2
R.
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 2083/2013
Ședința publică din data de 02 septembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de către contestatoarea C. E. B. (R.
) S.A. (fostă FINANSB. R. S.A.) împotriva tabelului preliminar întocmit de către administratorul judiciar C. D. A., în cadrul procedurii insolvenței debitoarei S.C. V. & A. I. S.R.L., procedură ce se derulează în cadrul dosarului nr._ .
La apelul nominal se prezintă reprezentanta administratorului judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei S.C. V. & A. I. S.R.L., C. D. A., d- na practician în insolvență D. A., lipsind reprezentantul contestatoarei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform dispozițiilor Codului de procedură civilă, cât și prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că au fost înregistrate la dosar următoarele înscrisuri:
în data de 19 august 2013, din partea contestatoarei, un set din anexele atașate contestației, certificate "conform cu originalul";, în vederea comunicării cu administratorul judiciar;
în data de 21 august 2013, din partea administratorului judiciar, întâmpinare, cu acte anexă, în două exemplare;
în data de 26 august 2013, din partea administratorului judiciar, adresa nr. 3054/_, emisă de către contestatoare din care rezultă că debitoarea nu deține sume de bani în conturile acesteia.
Reprezentanta administratorului judiciar învederează instanței că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă reprezentantei administratorului judiciar cuvântul asupra contestației.
Reprezentanta administratorului judiciar solicită respingerea contestației pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării.
Instanța reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând, reține că prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 16 iulie 2013, contestatoarea SC C. E. B. (R. ) SA a contestat tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC V. & A. I. S., solicitând judecătorului sindic admiterea contestației și înscrierea sa în acest tabel a creanței creditoarei în categoria creanțelor garantate, în conformitate cu disp. art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006.
În motivarea contestației contestatoarea a arătat că a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei cu creanța garantată în cuantum de 2.542,08 lei, în baza contractului de credit PromptIMM 18/_ și a actului adițional nr. 1/_ . Inițial, administratorul judiciar a procedat la întocmirea tabelului preliminar fără a înregistra creanța contestatoarei, astfel cum reiese din tabelul preliminar al creanțelor publicat în BPI nr. 11938/_ . Ulterior, contestatoarea a fost notificată de administratorul judiciar, conform adresei nr. 367/_, cu privire la faptul că creanța solicitată în sumă de 22.542,08 lei a fost admisă în tabelul preliminar al creanțelor în întregime, însă ca și creanță chirografară și nu garantată, deși creanța îndeplinește in mod cert condițiile unei creanțe garantate. Administratorul judiciar motivează faptul ca "avizele înscrise în arhiva electronică si biletul la ordin în alb nu reprezintă o garanție în sensul Legii nr. 99/1999".
Potrivit Cap.VIII din Contractul de C. menționat anterior, creditul acordat de banca debitoarei S.C. V. & A. I. S.R.L este garantat cu gaj asupra soldurilor creditoare ale conturilor curente ale S.C. V. & A. I. S.R.L.. deschise la C. E. B. (R. ) S.A., conform Contract de garanție reala mobiliara nr. 18/_, înscris in Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare sub ID: 2008-0. -SIT, modificat prin ID: 2008-0. -TJD si prelungit valabilitatea prin ID nr. 2013-0. -LZJ.
Drept urmare, contestatoarea a apreciat ca administratorul judiciar se află în eroare când apreciază că avizele înscrise in arhiva electronică nu reprezintă o garanție în sensul Legii nr. 99/1999, întrucât titlul garanției noastră nu ii reprezintă avizul de înscriere in AEGRM ci un contract de garanție reala mobiliara, respectiv Contractul nr. 18/_ .
S-a apreciat ca a fost dovedită garantia reala mobiliara, intrucat contestatoarea a atașat declarației de creanța si contractul de gaj pe cont curent împreuna cu avizele de înscriere la arhiva electronica de garanții reale mobiliare.
Contestatoarea a învederat ca contractul de garanție reala mobiliara este valabil constituit si indeplineste condițiile legale de publicitate mobiliara. Astfel, bunul afectat garanției indeplineste dispozițiile art. 10 alin. 3 din Legea nr. 99/1999, potrivit cărora obiectul garanției poate fi și un bun, chiar determinat doar generic.
Referitor la dreptul deținut de creditoare - drept real de garanție - acesta îndeplinește cerința legală înscrisă în art. 13 alin. 1 din aceeași Lege, potrivit căreia garanția reală mobiliară se constituie numai pe bază de contract. Contractul de garanție (art.2) face referiri exacte la valoarea maximă a obligației garantate, respectiv suma de 48.800 lei, fiind respectate astfel prevederile art. 15 din lege. Mai mult, în contractul de credit si contractul de garanție aferent se precizează că se instituie în favoarea băncii garanție reală mobiliară cu prim rang de prioritate asupra disponibilităților din conturile împrumutatului deschise la bancă și identificate potrivit contractului de garanție reală mobiliară accesoriu acestui contract. Conturile curente ale împrumutatului fiind, contul curent denominat RON, fiind astfel descris bunul afectat garanției, deci, fiind respectată și cerința legală instituită de art. 16 alin. 1 din Lege.
Potrivit Titlului VI al Legii nr. 99/1999, rangul de prioritate al garanției reale imobiliare ia naștere, față de terți (inclusiv fața de Statul Român), în momentul în care garanția reală a fost făcută publică, în urma înscrierii în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Or, în prezenta cauză și această cerință legală este îndeplinită. Natura bunului cu care s-a garantat in favoarea contestatoarei - si anume disponibilitățile bănești din conturile curente si viitoare ale debitoarei - implica posibilitatea apariției unor fluctuații de numerar, iar lipsa numerarului din cont la un anumit moment nu poate fi considerata ca echivalând cu inexistenta obiectului garanției, cu consecința desființării garanției însăși.
De altfel, posibila diminuare a garanțiilor reprezintă un element pe care orice creditor îl ia in calcul la momentul constituirii garanției. Valoarea garanțiilor poate scădea pana la executarea acestora si in cazul garanțiilor imobiliare.
Raportat la aspectele învederate anterior, contestatoarea a susținut că deține împotriva debitoarei o creanță garantată, în accepțiunea pe care o dau acestei noțiuni dispozițiile art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, modificată, potrivit cărora "creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garant față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale".
Contestatoarea a mai arătat că are constituită garanție asupra sumelor de bani care vor intra in conturile curente al societății deschise la banca si garanția este valabila pana la rambursarea creditului acordat S.C V. & A. I. S.R.L, fiind valabila in prezent.
Astfel, în Contractul de garanție sus-amintit, încheiat de parti in condiții de deplina legalitate, cu respectarea dispozițiilor Titlului VI - "Regimul juridic al garanțiilor" din Legea nr. 99/1999, modificata, s-a stipulat expres ca debitoarea S.C. V. & A. I. S.R.L constituie garanția reala mobiliara asupra disponibilităților bănești "in scopul garantării tuturor obligațiilor si datoriilor efective sau posibile, care sunt sau care ar putea deveni scadente (credite, dobânzi, comisioane, alte costuri)" datorate contestatoarei (art. 2.1.). De asemenea, art. 3,2. din același contract prevede ca "Disponibilitățile pe conturile curente constituie garanție in favoarea băncii pana când obligațiile fata de Banca vor fi fost lichidate integral si in totalitate, irevocabil si necondiționat".
Prevederile contractuale citate reflecta înțelegerea expresa a pârtilor cu privire ta scopul constituirii garanției si la intinderea acesteia, stabilite in concordanta cu dispozițiile art. 10 alin (2) din Legea nr.99/1999, Titlul VI, care stipulează: "Garanția reala acoperă in toata intinderea sa obligația garantata. Daca părțile nu decid altfel, obligația garantata include dobânzile acumulate si neplatite privind obligația principala _".
Contestatoarea solicita să se constate ca prin neadmiterea creanței băncii ca si creanța garantata, administratorul judiciar a lipsit in mod nelegal de efecte un contract de garanție reala mobiliara perfect valabil, încheiat in temeiul unei legi speciale (respectiv Titlul VI din Legea nr. 99/1999) tocmai in scopul garantării integrale a creanței născute in baza contractului de credit.
Cazurile de încetare a garanției reale constituite in mod valabil in temeiul Titlului VI al Legii nr. 99/1999 sunt evidențiate in art. 27 alin (1) si (2) din acest act normativ, care prevăd următoarele: "Garanția reala încetează odată cu îndeplinirea obligației garantate, în afară de cazul în care părțile au căzut de acord, prin contract, că garanția reală acoperă și obligații viitoare, precum și în alte cazuri prevăzute de lege. De asemenea, garanția reală poate înceta: a) printr-un act liberator din partea creditorului, care să specifice încetarea în tot sau în parte a obligației garantate; b) prin hotărâre judecătorească".
In speța, nu se poate retine incidența nici uneia dintre aceste cauze de încetare a garanției, motiv pentru care aceasta continuă a-și produce efectele.
Garanția reala mobiliara constituita in favoarea contestatoarei are prim rang de prioritate fata de terți, fiind pe deplin opozabila acestora prin îndeplinirea formalităților de publicitate instituite de legea speciala aplicabila - respectiv Legea nr. 99/1999, titlul VI.
Astfel, potrivit art. 28 din acest act normativ, "față de terți, inclusiv față de stat, o garanție reala si celelalte sarcini asupra bunurilor supuse dispozițiilor prezentului titlu au rangul de prioritate stabilit in momentul in care garanția reala sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una dintre metodele prevăzute in acest capitol", iar conform art. 29 alin (1): "Garanțiile reale si sarcinile constituite pe bunuri mobile care cad sub incidența prezentului titlu îndeplinesc condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție reala la Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare _".
In cauza, așa cum s-a arătat anterior, garanția reala mobiliara asupra soldurilor conturilor curente constituita de debitoare in favoarea subscrisei a fost înregistrată în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare prin înscrierea identificata cu ID: 2008-0. -SIT, modificat prin ID: 2008-OOO11145261269-TJD si prelungit valabilitatea prin ID nr. 2013-0. -LZJ (așa cum rezultă din avizul atașat declarației de creanță).
În completare, contestatoarea a învederat si faptul ca administratorul judiciar a procedat la verificarea si înscrierea creanței in tabelul obligațiilor debitoarei cu incalcarea prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora "Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii".
Conform art. 120 din O.G. 99/2006 privind instituțiile de credit: "Contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii." De asemenea, potrivit art. 17 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999 "contractul de garanție reala este titlu executoriu".
In cauza, fata de aceste prevederi legale, atât Contractul de C. nr. 18/_ si actul adițional aferent cat si Contractul de garanție reala mobiliara asupra soldului creditor al contului curent nr. 18/_ - contracte încheiate de contestatoare cu societatea debitoare, sunt titluri executorii, care constata creanța subscrisei (incluzând suma principala a creditului si accesoriile), precum si garanția corespunzătoare acesteia, in consecința creanța nemaifiind susceptibila de verificarea prevăzuta de Legea nr. 85/2006, modificata.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 73 și art. 121 din Legea nr. 85/2006 republicata, art. 30 din titlul VI al Legii nr. 99/1999.
Prin întâmpinare, lichidatorul judiciar C. D. A. a solicitat respingerea contestației ca fiind neîntemeiată, arătând că în urma analizării cererii de creanțe depusă de către C. E. B. (R. ) SA a constatat că a solicitat înscrierea sumei de 22.542,08 lei ca și creanță garantată cu gaj asupra soldurilor creditoare ale conturilor curente ale SC V. & A. I. S., deschise la C.
E. B. SA, conform Contractului de garanție reală mobiliară nr. 18/_, înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, precum și asupra sumelor care vor intra în conturile curente.
În opinia lichidatorului judiciar, creanța creditoarei nu se înscrie în dispozițiile art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 și nu este garantată, întrucât la data deschiderii procedurii de insolvență, respectiv la data de_, debitoarea SC V. & A. I. S. nu a dovedit existența unui sold creditor în contul deschis la C. E. B. SA.
Potrivit art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 " Creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimonial debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale."
De asemenea, garanția reală mobiliară asupra soldului creditor prezent și viitor al contului curent deschis la creditoare nu are obiect, atâta timp cât nu există o dovadă că debitoarea are un cont deschis la creditoare și că avea disponibil la data deschiderii procedurii de insolvență.
De altfel, pe tot parcursul contestației nu se precizează care ar fi suma reprezentând soldul contului societății debitoare SC V. & A. I. S. și nici numărul contului deschis.
Lichidatorul judiciar a comunicat o adresă către C. E. B. SA, adresa nr, 384/_, prin care a solicitat să i se comunice care este soldul contului deschis de SC V. & A. I. S. la data deschiderii procedurii de insolvență -_ ., adresă la care nu a primit un răspuns.
Analizând contestația formulată de contestatoarea C. E. B. SA, judecătorul sindic reține următoarele
:
Prin sentința civilă nr. 1382/13 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei S.C. V.
& A. I. S.R.L. la cererea creditoarei DGFP C. . Prin aceeași sentință au fost stabilite: termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță: 01 iulie 2013, termenul limită pentru afișarea și publicarea tabelului preliminar de creanțe 11 iulie 2013 și termenul pentru definitivarea tabelului de creanțe prin soluționarea tuturor contestațiilor pentru data de 02 septembrie 2013.
La data de 01 iulie 2013 creditoarea C. E. B. SA a formulat declarație de creanță, solicitând înscrierea la masa credală a debitoarei S.C. V. & A. I. S.R.L. cu suma de
22.542,08 de lei creanță garantată, arătând că la data de_ debitoarea figura cu un credit restant în cuantum de 20.180,28 de lei, dobândă restantă în cuantum de 2.090,06 lei, comisioane de 111,74 de lei și comision AEGRM de 40 de lei datorate în temeiul cont4ractului de credit nr. 18/_ și a actului adițional nr. 1 din_ .
La data de 12 iulie 2013 lichidatorul judiciar a afișat la ușa instanței, iar la data de_ acesta a publicat în BPI nr. 12268/2013 tabelul preliminar de creanțe, contestatoarea C. E. B. SA fiind înregistrată cu suma de 22.542,08 lei creanță chirografară.
Împotriva acestei măsuri, contestatoarea a formulat în termen legal contestație, prin care a solicitat a dispune înscrierea în tabelul definitiv a sumei de 22.542,08 de lei cu titlu de creanță garantată, iar nu de creanță chirografară, întrucât creditul acordat de bancă debitoarei este garantat cu gaj asupra soldurilor creditoare ale conturilor curente ale S.C. V. &A. I. S. deschise la C. E. B. SA conform contractului de garanție reală mobiliară nr. 18/_ înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Prin poziția procesuală exprimată, lichidatorul judiciar CII D. A. a solicitat respingerea contestației, argumentând că la data deschiderii procedurii de insolvență, debitoarea nu a avut un sold debitor în conturile deschide la C. E. B. SA, astfel încât garanția reală mobiliară nu are obiect, în lipsa disponibilului bănesc din contul bancar.
Ulterior, prin adresa depusă la dosar la data de 26 august 2013, contestatoarea a identificat două conturi curente deschide de societatea debitoare aflată în insolvență la această bancă, conturi al căror sold a fost 0, zero, la data deschiderii procedurii.
Judecătorul sindic constată că, potrivit art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale.
Fără a se supune discuției demersurile efectuate de creditor pentru a aduce la cunoștința terților prin publicarea în Arhiva Electronică de Garanții Reale mobiliare a contractului de garanție reală mobiliară, primordial este a se stabili dacă creditoarea C. E. B. SA se poate raporta la un bun existent în patrimoniul debitoarei la data deschiderii procedurii insolvenței sau nu. În mod evident, dacă există sume de bani consemnate în conturile debitoarei deschide la banca societății contestatoare, atunci creditoarea are o garanție.
Or, prin adresa nr. 3054/_ C. E. B. SA ( fila 47), contestatoarea a individualizat cele două conturi bancare deschide de debitoare, menționând că la data deschiderii procedurii insolvenței, soldul acestora era zero.
Ulterior deschiderii procedurii insolvenței, toate operațiunile de lichidare se efectuează prin contul unic de lichidare deschis de lichidatorul judiciar pe numele debitoarei și care este distinct de cele două conturi bancare, nemaiavând relevanță ulterior deschiderii procedurii insolvenței ce sume de bani va rula debitoarea.
Constatând că la data de 13 mai 2013 nu există lichidități în cele două conturi curente, judecătorul sindic concluzionează că nu există o garanție reală efectivă deținută de creditoare, lipsind bunul pretins a constitui garanția creditoarei, astfel încât lichidatorul judiciar a procedat în mod legal calificând creanța contestatoarei ca fiind chirografară, iar nu garantată.
Astfel, în temeiul art. 73 raportat la art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic va respinge contestația formulată de contestatoarea C. E. B. SA împotriva creanței cu care a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor deținute împotriva debitoarei SC V. & A. I.
S. reprezentată prin lichidator judiciar CII D. A. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de contestatoarea C. E. B. SA împotriva creanței cu care a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor deținute împotriva debitoarei SC V. & A.
I. S. reprezentată prin lichidator judiciar CII D. A. .
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 02 septembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
D. H. N. N.
Red. DH/tehnored LU 4ex/_
| ← Decizia civilă nr. 4877/2013. Contestație. Faliment, procedura... | Sentința civilă nr. 3233/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
