Sentința civilă nr. 2526/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a19
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.2526/2013
Ședința Camerei de consiliu din data de 3 octombrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: N. K. GREFIER: C. P.
Pe rol fiind contestația formulată de către contestatorii I. G. | și I. C. | - | |
G. | împotriva măsurii luate de către lichidatorul judiciar R. I. | S. | S. , |
prin adresa comunicată contestatorilor la data de 19 iunie 2013 cu nr.3397/14 iunie 2013, măsură constând în respingerea cererii formulate de contestatori privind înscrierea creanței la masa credală a debitoarei SC C. I. S., contestația fiind formulată în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă contestatoarea I. C. -G. personal, lipsind contestatorul I. G., reprezentantul lichidatorului judiciar și cei ai creditorilor care fac parte din Comitetul Creditorilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită față de părți prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență, iar față de contestatori și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei, după care judecătorul sindic constată că contestatorii au fost citați pentru acest termen de judecată cu mențiunea de a depune raportul care conține măsura contestată.
Contestatoarea depune la dosar o poziție procesuală a lichidatorului judiciar din data de 12 iunie 2013, în cuprinsul acesteia fiind analizate cererile formulate de cei doi contestatori. Precizează că nu a identificat nici un raport care să facă referire la cei doi contestatori. Mai arată că contestația a fost depusă în data de 21 iunie 2013, data poștei; contestația a fost comunicată lichidatorului judiciar, potrivit solicitării cuprinse în notificarea primită din partea acestuia; pentru a face dovada faptului că a comunicat contestația lichidatorului judiciar, depune la dosar copiile a două tichete recomandate.
Totodată, contestatoarea depune un act în numele contestatorului I. G. arătând că acesta urmează a se prezenta în cauză.
Se prezintă pe parcursul dezbaterilor și contestatorul I. G. .
Contestatoarea I. C. -G. arată că solicită să se respecte antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat. Prin contestația formulată a solicitat să i se admită creanța în tabelul de creanțe sub condiția dobândirii proprietății apartamentului.
Judecătorul sindic învederează contestatorilor faptul că este o cerere distinctă pe care trebuie să o facă pentru a valorifica drepturile rezultate din antecontractul de vânzare-cumpărare, întemeiată pe dispozițiile art.93 ind.1 din Legea nr.85/2006, cerere pe care lichidatorul judiciar urmează să o analizeze, respectiv faptul că declarația de creanță și cererea întemeiată pe dispozițiile art.93 ind.1 din Legea nr.85/2006 sunt două cereri distincte. De asemenea, pune în vedere contestatorilor posibilitatea consultării unui avocat pentru a cunoaște drepturile pe care le au în cauză.
Contestatoarea arată că a luat legătura cu avocați, dar nu a fost lămurită. În cuprinsul cererii de admitere a creanței a menționat și dispozițiile art.93 ind.1 din Legea nr.85/2006, respectiv că, în principal, solicită valorificarea antecontractului de vânzare-cumpărare. De asemenea, arată că apartamentul ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare este finalizat, mai trebuie doar efectuată racordarea la canalizare, precizând că i-au fost predate cheile apartamentului.
Judecătorul sindic pune în vedere contestatorilor posibilitatea de a solicita lichidatorului judiciar să analizeze cererea deja formulată în temeiul dispozițiilor art.93 ind.1 din Legea nr.85/2006, potrivit susținerilor contestatorilor, solicitare pe care să o formuleze în scris și să o depună și la dosarul cauzei.
Contestatorii arată că nu mai au alte cereri de formulat, solicitând admiterea contestației.
Judecătorul sindic reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând, reține că, prin contestația formulată la data de 25 iunie 2013, contestatorii I. G. și I. C. G. au atacat măsura lichidatorului judiciar prin care li s-au respins cererile de creanță, solicitând admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a creanței formulate, admiterea declarației de creanță formulate și înscrierea în tabelul de creanțe al debitoarei Sc C. I. S. și, în subsidiar, admiterea declarațiilor de creanța sub condiție suspensivă.
În motivarea contestației, contestatorii au arătat cu au solicitat înscrierea în tabelul de creanțe al debitoarei Sc C. I. S., a sumei de 309.435,29 lei, echivalentul a 55.620 Euro + TVA 19 %, reprezentând avans al apartamentului cu nr. 205, din Blocul A al Complexului imobiliar Tower Park. La data de_ au încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare cu societatea Tower S., având ca obiect apartamentul arătat, achitând 95% din suma totala prevăzuta ca preț al apartamentului. Ulterior, ca urmare a cesiunii dintre SC Tower S. si SC Tower Development S., toate drepturile si obligațiile contractuale au fost transferate pe noua societate, avansul plătit inițial societății Tower s-a reținut ca avans plătit si fata de noua societate. Având in vedere faptul ca a contractat inițial cu societatea Tower si ca in antecontractul de vânzare-cumpărare exista o clauza expresa privitoare la preluarea de către eventualul cesionar a proiectului, contestatoarea a arătat că este evident faptul ca antecontractul si sumele achitate, odată cu anularea cesiunii, îi conferă dreptul de a solicita înscrierea la masa credală a debitoarei SC C.
I. S. . Suma a fost achitata astfel: factura nr. 238 din data de_ in cuantum de 10.969 lei a fost achitata cu chitanță în data de_ suma de 3.721, la data de_ suma de 230.193,18 lei a fost achitat cu ordinul de plată din data de_, suma de 149.000 lei, ordinul de plată din data de_ suma de 39.794,18 lei și ordinul de plată din data de_ suma de 41.399 lei.
În ceea ce privește cererea de repunere în termen, contestatorii au arătat că având în vedere faptul că nu au fost părți în acțiunea de anulare a contractului de cesiune formulată de către lichidatorul judiciar R. I. SS în dosarul cu nr._ al Tribunalului Specializat C., acțiune admisă de judecătorul sindic, sentință care nici până în prezent nu a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență, consideră că nu curge încă un termen care să poată ridica problema decăderii din dreptul de a formula o cerere de admitere a creanței împotriva debitoarei SC C. I. S., având în vedere faptul că art. potrivit art. 102 alin. 1 vechiul Cod de Procedura Civila, termenul începe sa curgă de la comunicarea actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel. Or, in ceea ce privește Legea nr. 85/2006, aceasta nu face niciun fel de derogare de la dispozițiile Codului de Procedura Civila, art. 7 stipulând expres ca comunicarea oricăror acte de procedura se face prin publicarea acestora in Buletinul Procedurilor de Insolventa. Ca urmare, efectele fata de terți, se fac simțite după comunicarea sentinței. Mai mult, având in vedere faptul ca s-a declarat recurs impotriva sentinței din dosarul mai sus- menționat, pana la rămânerea definitiva și irevocabila a acesteia nu se poate vorbi despre vreo decădere din drepturi.
Au mai arătat contestatorii că este vorba despre oportunitatea clarificării situatiei patrimoniale reale a debitoarei, care se poate face si prin admiterea contestației sub condiție suspensiva pana la rămânerea definitiva si irevocabila a sentinței pronunțate in dosarul de anulare al cesiunii.
Însă, în cuprinsul declarației de creanță, contestatorii au motivat de ce au depus declarațiile de creanță, și anume, pentru că aflasera recent de prezenta situație, că in dosarul cu nr._ al Tribunalului Specializat C., s-a admis acțiunea in anulare promovata de către lichidatorul judiciar R. I. Specialist S. care a avut ca obiect anularea cesiunii intervenite intre societatea Tower S. si Sc Tower Development S. (actuala Sterling I. Development S. ) a proiectului imobiliar cunoscut sub denumirea de TOWER PARK.
Contestatorii au mai arătat că au formulat si li s-au admis cerererile de admitere a creanțelor in tabelul preliminar de creanțe al debitoarei Sterling I. Development S. . Astfel motivul mai presus de voința lor de a depune declarațiile de creanță față de debitorea C. este chiar faptul ca până recent, cesiunea dintre societățile mai sus menționate era perfect valabilă. Cum pana in momentul de fata nu s-a publicat sentința prin care s-a admis acțiunea in anulare a contractului de cesiune a proiectului imobiliar, cum nu s-au făcut notificări prin care sa se aducă la cunoștința creditorilor de pe proiectul Park noua situație, si având in vedere faptul ca pentru a se putea valorifica la maxim un astfel de proiect contează fiecare zi, au considerat ca o lămurire cat mai rapida a situației reale a proiectului si un tabel definitiv al creanțelor intocmit in conformitate cu situația reala a acestuia, este in beneficul prezentei proceduri si implicit a tuturor creditorilor si a unui potențial investitor/cumpărător care isi va putea astfel evalua in concret, cu date conforme cu realitatea beneficiile si costurile aferente proiectului imobiliar, fără a aștepta publicarea sentinței. În ipoteza în care lichidatorul judiciar ar fi avut, sau are nelămuriri privitoare la declarațiile de creanță formulate, inclusiv cele privitoare la o cerere de repunere în termen, contestatorii consideră că, în conformitate cu art. 67 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, putea solicita explicații de la debitor, putea să poarte discuții cu fiecare creditor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informații și documente suplimentare.
Contestatorii au mai susținut că deși nu au constituită o garanție asupra bunurilor care au revenit în patrimoniul societății C. ca urmare a anularii cesiunii, examinând efectele pe care le produce anularea unui act, principalul fiind repunerea părților în situația anterioară și restituirea bunurilor și prestațiilor efectuate în baza acelor acte anulate, arată faptul că, cauza care a determinat încheierea de antecontracte de vânzare-cumpărare a apartamentelor din complexul Tower Park este contractul de cesiune.
In ipoteza in care se va considera ca nu au drepturi depline fata de debitoare până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței de anulare a cesiunii, contestatorii au solicitat înscrierea în tabelul de creanțe sub condiție suspensiva.
Analizând contestația, judecătorul sindic reține următoarele:
Contestația formulată este neîntemeiată pentru considerentele care se vor expune în cele urmează.
Cu titlu preliminar, judecătorul sindic, subliniază în mod expres faptul că, odată cu formularea declarației de creanță, contestatorii nu au formulat cerere de repunere în termenul de declarare a creanțelor, contrar dispozițiilor art.103 alin.2 C.pr.civ., astfel cum rezultă din declarația de creanță aflată la dosar (f.29-45, vol. XII - declarații de creanță).
Cu toate acestea, instanța consideră că necesitatea depunerii unei astfel de cereri rezultă din dispozițiile art.103 alin.2 C.pr.civ., cererea de repunere în termen fiind obligatorie în privința oricărui act de procedură care nu a fost îndeplinit în termen. În acest sens, nu pot fi primite susținerile potrivit cărora pentru contestatori, termenul nu ar fi început să curgă, acestea fiind lipsite de temei legal, în condițiile în care termenul de depunere a cererilor de creanță cuprinzând creanțe născute anterior deschiderii procedurii insolvenței, a expirat, iar pentru creditorii neidentificați în lista creditorilor, acesta a început să curgă, de la data publicării notificării de deschidere a procedurii insolvenței, în Buletinul procedurilor de insolvență, conform art.7 alin.3 teza finală din Legea nr.85/2006.
Ca atare, orice act de procedură neîndeplinit în termenul prevăzut de lege, trebuie însoțit de o cerere de repunere în termen, iar aceasta trebuie formulată odată cu actul afectat de termen. În acest sens, susținerile contestatorilor că
termenul nu ar fi început să curgă este rezultatul unei greșite interpretări a dispozițiilor legale, întrucât termenul de 15 zile reglementat dispozițiile art.103 C.pr.civ. începe să curgă de la data la care a încetat împiedicarea mai presus de voința părții care a determinat neefectuarea actului în termen. Or, în cauză proba că această împiedicare a încetat, o reprezintă însăși declarațiile de creanță, adică actul de procedură efectuat peste termen, astfel încât acesta trebuia însoțit obligatoriu de cererea de repunere în termen. Susținerile că acest termen ar curge pentru contestatori de la data comunicării hotărârii prin care s-a anulat transferul fraudulos, nu pot fi reținute, întrucât o astfel de comunicare nu va fi adresată contestatorilor dat fiind faptul că aceștia nu au fost părți în cauză. Cat privește o eventuală necesitate ca aceștia să fi fost introduși în cauză, astfel cum au susținut contestatorii, desigur, o asemenea analiză în acest cadru procesual este inutilă, cu atât mai mult cu cât este o chestiune care ține de principiul disponibilității titularului acelei cereri de chemare în judecată, în speță a lichidatorului judiciar, și nu în ultimul rând de dispozițiile art.85 alin.6 din Legea nr.85/2006.
Referitor la raporturile juridice născute între părți, judecătorul sindic reține că, contestatorii au încheiat antecontractul de vânzare cumpărare imobiliară cu debitoarea SC C. I. S. (fostă TOWER S. ), antecontractele fiind ulterior cesionate în favoarea SC STERLING I. DEVELOPMENT S. (fostă SC TOWER DEVELOPMENT S. ).
Potrivit art. 6 (6) alin. iv din antecontractul de vânzare cumpărare imobiliară, vânzătorul este îndreptățit să cesioneze drepturile sale și să delege oricare dintre obligațiile și angajamentele asumate, urmând a notifica informativ pe cocontractant despre identitatea noului titular de drepturi și obligații. Beneficiarul este de acord că prezenta clauză reglementează o delegație perfectă (novație prin schimbare de debitor care îl dezleagă pe deplin pe vânzător) în conformitate cu prevederile Codului civil român.
Așadar, prin contractul de cesiune încheiat la data de 15 iulie 2008 (f.282- 285, vol.VIII, dosarul nr._ ), de către debitoare cu SC TOWER DEVELOPMENT S. și SC TOWER BUSINESS CENTER S., debitoarea a cesionat amplasamentul rezidențial, precum și drepturile de executare a lucrărilor de construire, ce i-au fost recunoscute prin autorizațiile de construire nr. 1991, 1992 și 1990/2007, pentru construirea imobilelor mai sus arătate.
Prin sentința civilă nr. 293/2013 pronunțată în dosarul nr._ s-a anulat contractul de cesiune încheiat la data de 15 iulie 2008 între pârâtele SC C.
I. S. (fostă SC TOWER S. ), în calitate de cedent și SC STERLING I. DEVELOPMENT S. (fostă SC TOWER DEVELOPMENT S. ), SC STERLING BUSINESS CENTER S. (fostă SC TOWER BUSINESS CENTER S. ), în calitate de cesionare, contractul de cesiune și actul adițional privind novația contractului de asociere din data de 20 aprilie 2007, identificat cu numărul 7141 din 14 iulie 2008, încheiat între pârâtele SC C. I. S. (fostă SC TOWER S. ), în calitate de cedent și SC STERLING I. DEVELOPMENT S. (fostă SC TOWER DEVELOPMENT S. ), în calitate de cesionar și UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ C. N., în calitate de beneficiar, precum și contractul de cesiune și actul adițional privind novația contractului de asociere din data de 20 aprilie 2007, identificat cu numărul 7132 din 14 iulie 2008, încheiat între pârâtele SC C. I. S. (fostă SC TOWER S. ), în calitate de cedent și SC STERLING BUSINESS CENTER S. (fostă SC TOWER BUSINESS CENTER S. ), în calitate de cesionar și UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ C. N., în calitate de beneficiar, cu consecința repunerii părților în situația anterioară.
Așadar, prin hotărârea judecătorească arătată s-a anulat contractul de cesiune încheiat între părți, acesta fiind considerat fraudulos, fără însă a se aduce atingere actelor de cesiune a antecontractelor de vânzare cumpărare încheiate între debitoare și promitenții cumpărători. Este real că s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, însă doar cu privire la drepturile asumate prin actele juridice anulate și nu prin alte acte juridice ulterioare. Astfel, izvorul obligației născute în sarcina debitoarei și a dreptului corelativ al creditorilor, este
antecontractul de vânzare cumpărare și nu contractul de cesiune care a fost anulat, astfel încât, prin anularea contractului de cesiune nu s-a născut un nou drept al creditorilor. Dimpotrivă, dreptul creditorilor este același și izvorăște din antecontractul de vânzare cumpărare. În plus, creditorilor li s-a notificat schimbarea de debitor, astfel încât era necesar să-și valorifice dreptul de creanță față de debitoarea SC Sterling I. Development S. similar tuturor celorlalți creditori - promitenți cumpărători care și-au declarat creanțele față de această debitoare.
Desigur, înscrierea la masa credală a SC Sterling I. Development S. sub condiție suspensivă, nu înlătură dreptul promitenților cumpărători de a-și valorifica antecontractele de vânzare cumpărare în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 931din Leghea nr.85/2006, în procedura insolvenței împotriva debitoarei SC C. I. S., dat fiind faptul că imobilul a revenit în patrimoniul acestei debitoare, întrucât executarea antecontractelor de vânzare cumpărare în temeiul acestor dispoziții legale nu este condiționată de calitatea de creditor.
De altfel, această opinie este în concordanță și cu natura drepturilor creditorilor - promitenți cumpărători, în sensul că, fiind simplii creditori chirografari, dreptul lor de creanță se valorifică împotriva întregii averi a debitoarei și nu împotriva unui bun determinat. Este adevărat că s-ar putea opina în sensul că înscrierea creditorilor la masa credală a debitoarei SC C. I. S., este efectul repunerii părților în situația anterioară ca urmare a anulării contractului de cesiune, însă într-o asemenea ipoteza s-ar recunoaște creditorilor un veritabil drept de garanție asupra imobilului care se reîntoarce în patrimoniul debitoarei, ceea ce desigur nu este cazul. Cu toate acestea însă, așa cum s-a subliniat și anterior, creditorii chiar neînscriși la masa credală a debitoarei SC C. I. S. își pot eventual valorifica antecontractele de vânzare cumpărare în condițiile Legii nr.85/2006 împotriva acestei debitoare, acesta fiind unul dintre efectele reîntoarcerii bunului în patrimoniul debitoarei.
Desigur, alta ar fi fost situația în ipoteza în care creditorii ar fi avut o garanție asupra bunului care revine în patrimoniul debitoarei SC C. I. S. . În ipoteza dată însă, creditorii dețin câte o creanță asupra întregii averi a debitoarei SC Sterling I. Development S., neputând să se îndestuleze cu prioritate din valorificarea unui singur bun. Cu alte cuvinte, neavând nicio garanție asupra bunului care iese din patrimoniul debitoarei, creditorii nu îl pot urmări întrucât dreptul lor de creanță este unul chirografar, astfel cum acest drept este definitiv de disp. art. 3 pct. 13 din Legea nr. 85/2006.
Concluzionând, atâta timp cât izvorul dreptului de creanță al creditorilor este antecontractul de vânzare cumpărare, anularea contractului de cesiune dintre SC
C. I. S. (fostă SC TOWER S. ), în calitate de cedent și SC STERLING I. DEVELOPMENT S. (fostă SC TOWER DEVELOPMENT S. ), SC STERLING BUSINESS CENTER S. (fostă SC TOWER BUSINESS CENTER S. ), în calitate de cesionare, nu dă naștere unui nou drept de creanță în patrimoniul creditorilor, astfel încât, aceștia erau obligați să-și valorifice drepturile născute din antecontractele de vânzare cumpărare față de debitoarea SC Sterling I. Development S., în condițiile reglementate de Legea nr.85/2006. Doar în ipoteza în care dreptul de creanță al creditorilor s-ar fi născut din contractul anulat, creditorii și-ar fi putut valorifica dreptul față de debitoarea SC C. I. S. .
De altfel, însăși creditorii au arătat că creanța pe care o dețineau față de debitoarea SC C. I. S. (fostă SC TOWER S. ) a fost cesionată către SC STERLING I. DEVELOPMENT S. (fostă SC TOWER DEVELOPMENT S. ), iar
acest act de cesiune nu a fost anulat și, anularea nici nu poate fi considerată un efect al cesiunii anulate, obiectul actelor juridice anulate fiind distinct de cesiunile de creanță care au intervenit ulterior. Nașterea unor noi obligații în sarcina debitoarei SC C. I. S. putând fi avută în vedere doar în ipoteza în care creditorii ar fi deținut împotriva SC STERLING I. DEVELOPMENT S. o creanță care era garantată cu imobilul care se reîntoarce în patrimoniul debitoarei SC C. I. S. .
Pentru toate considerentele arătate, în temeiul disp. art. 21 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic va respinge, ca neîntemeiată, contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂ ȘT E:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația formulată de contestatorii I. G. și I. C.
G. împotriva măsurii lichidatorului judiciar al debitoarei SC C. I. S. .. Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 octombrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
N. K. C. P.
Thred.NK 3ex./(..)
| ← Decizia civilă nr. 3888/2013. Contestație. Faliment, procedura... | Decizia civilă nr. 2866/2013. Contestație. Faliment, procedura... → |
|---|
