Sentința civilă nr. 2612/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a4
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2612/2013
Ședința publică din data de 11 octombrie 2013 Instanța este constituită din: JUDECĂTOR SINDIC: E. B.
GREFIER: A. Z.
Pe rol fiind examinarea contestației formulate de către contestatoarea SC M. M. S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de către administratorul judiciar CASA DE I.
T. S. - F. S. în cadrul procedurii insolvenței debitoarei SC R. S., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul contestatoarei, domnul av. Oltean Ioan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar și reprezentantul administratorului judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei, domnul practician în insolvență D. Partig.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a înregistrat de către contestatoare, la data de 7 octombrie 2013, note de ședință.
Judecătorul sindic atrage atenția contestatoarei prin reprezentant că în cuprinsul notelor de ședință s-a formulat și o cerere de repunere în termenul de formulare a contestației și pune în discuție necesitatea lăsării cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitate legalei timbrări a acestei cereri.
Reprezentantul contestatoarei solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare.
Reprezentantul administratorului judiciar nu se opune cererii formulate de către reprezentantul contestatoarei.
Judecătorul sindic, deliberând, încuviințează cererea formulat și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentantul contestatoarei, domnul av. Oltean Ioan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar și reprezentantul administratorului judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei, domnul practician în insolvență D. Partig.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a înregistrat de către contestatoare, la data de 7 octombrie 2013, note de ședință.
Reprezentantul contestatoarei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de aferentă cererii de repunere în termenul de formulare a contestației.
Reprezentantul administratorului judiciar învederează instanței că contestatoarea a formulat o cerere de admitere a creanței care a fost acceptată de către societatea pe care o reprezintă și prin urmare creanța acestui creditor a fost înscris în tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC R. S. însă, ulterior, sub forma unei contestații, contestatoarea a solicitat înscrierea creanței sale cu rangul de creanță garantată, motiv pentru care arată că nu înțelege motivul pentru care partea adversă a formulat cerere de repunere în termenul de depunere a declarației de creanță, din moment ce a fost acceptată această creanță la masa credală.
Reprezentantul contestatoarei susține că cererea de repunere în termenul de declarare a creanței ca răspuns la excepția tardivității contestației invocată de către administratorul judiciar. Apreciază că prezenta contestație a fost formulată de către partea pe care o reprezintă în termenul prevăzut de lege, iar la data de 13 iunie 2013, înaintea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor întocmit de către administratorul judiciar, contestatoarea a înregistrat o precizare a declarației de creanță prin care se solicita înscrierea contestatoarei în categoria creditorilor garantați ai debitoarei. Față de aceste aspecte, apreciază că administratorul judiciar avea obligația de a răspunde cu privire la solicitarea de înscriere a societății pe care o reprezintă în categoria creditorilor garantați, potrivit dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 85/2006 în conformitate, iar prin analogie, a solicitat în baza prevederile art. 186 din Noul cod de procedură civilă, repunerea
efectivă a contestatoarei în drepturi întrucât societatea pe care o reprezintă nu are acces la Buletinul procedurilor de insolvență.
Reprezentantul administratorului judiciar învederează instanței că notele de ședință formulate de către contestatoare au fost comunicate societății pe care o reprezintă doar în format electronic, motiv pentru care solicită comunicarea acestor note de ședință și pe suport de hârtie.
Reprezentantul contestatoarei și reprezentantul administratorului judiciar învederează instanței că nu mai au cereri de formulat.
Judecătorul sindic, deliberând, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă faza probatorie și acordă părților cuvântul părților pe cererea privind repunerea în termen, pe excepția tardivității și pe fondul contestației.
Reprezentantul contestatoarei solicită instanței respingerea excepțiilor invocate de către administratorul judiciar, pentru motivele expuse în scris în cuprinsul notelor de ședință. Pe fondul contestației, arată că a încercat o construcție juridică legată de modalitatea în care judecătorul sindic va aprecia dacă societatea pe care o reprezintă poate avea sau nu calitatea de creditor garantat în condițiile în care bunurile auto au fost sechestrate. Învederează instanței că în cuprinsul contestației și a notelor de ședință a făcut trimitere la privilegiul conferit de acest sechestru despre care face vorbire și la posibilitatea și realitatea efectivă a unui drept de retenție a contestatoarei, acest fiind în fapt un drept real în condițiile în care bunurile există în patrimoniul societății pe care o reprezintă și i-au fost predate tocmai pentru executarea plății. Arată că dreptul de detenție, așa cum este acesta stipulat și în cuprinsul Noului cod civilă, respectiv în art. 2485, este un drept imperfect, contractul putând fi realizat în condiții de înțelegere amiabilă fără alte formalități de înregistrare la organismele abilitate în acest sens. Față de aceste aspecte, solicită ca judecătorul sindic să constate că societatea pe care o reprezintă poate fi înscrisă în categoria creditorilor garantați ai debitoarei, aceasta urmând a beneficia de prerogativele legale prevăzute de art. 121 din Legea nr. 85/2006. În concluzie, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul administratorului judiciar învederează instanței că susține poziția procesuală exprimată și în scris în sensul admiterii excepțiilor invocate, iar pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată. Arată că motivele invocate de către reprezentantul contestatoarei cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a contestației nu au nici un fundament juridic, iar cu privire la excepția tardivității formulării contestației, învederează instanței că în cuprinsul poziției procesuale au fost indicate și termenele până la care puteau fi depuse eventuale contestații la tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei. Afirmă că tabelul preliminar al creanțelor a fost publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 10785 din data 18 iunie 2013, iar termenul pentru depunerea contestațiilor, potrivit legii, este de 5 zile de la publicare tabelului în acest buletin, iar prin urmare contestația dedusă judecății este tardiv formulată. Cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a contestației, apreciază că această cerere trebuia temeinic justificată ori, în speță nu există un impediment pentru care contestatoarea să nu fi putut indica la momentul inițial și în termenul prevăzut de lege caracterul garantat al creanței sale. În susținere, afirmă că contestatoare a formulat o declarație de creanță la care au fost anexate o serie de documente justificative, documente printre care nu figurau și cele depuse ulterior și a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor în calitate de creditor chirografar, calitate cu care a și fost înscris de către societatea pe care o reprezintă, motiv pentru care apreciază că nu se impune nici admitere a unei eventuale cereri de repunere în termen. În ceea ce privește precizarea declarației de creanță formulată de către contestatoare, susține excepția tardivității formulării unei asemenea precizări, raportat la mențiunile exprese ale art. 65 din Legea nr. 85/2006 unde se prevede în mod explicit că în cuprinsul declarațiilor de creanță trebuie să se facă mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință și garanții și, în plus, declarațiilor de creanță trebuie să le fie anexate documentele justificative în acest sens. Pe fondu, contestației, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.
În replică, reprezentantul contestatoarei arată că la momentul la care societatea pe care o reprezintă a depus precizări la declarația de creanță aceasta și-a exprimat foarte clar solicitările, iar această precizare a fost formulată la momentul la care societatea pe care o reprezintă a intrat în posesia tuturor documentelor necesare în susținerea solicitărilor formulate. Învederează instanței că potrivit dispozițiilor art. 72 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar avea obligația de a analiza precizarea despre care face vorbire și de a comunica părții pe care o reprezintă poziția procesuală cu privire la solicitările formulate în cuprinsul ei. Pentru aceste motive, apreciază că susținerile administratorului judiciar în sensul tardivității depunerii precizării la declarația de creanță sunt nefondate, așa cum este nefondată și excepția tardivității invocată prin întâmpinarea depusă anterior precedentului termen de judecată.
Judecătorul sindic, reține cauza în pronunțare cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a contestației, cu privire la excepția tardivității contestației, excepție invocată de către administratorul judiciar și cu privire la contestația formulată de către contestatoare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin contestația la tabelul preliminar înregistrată la data de 28 iunie 2013, contestatoarea SC M. M. S. a solicitat judecătorului sindic modificarea tabelului preliminar al creanțelor și înscrierea sa în tabel, în categoria creditorilor garantați, cu suma de 313.038 lei. În motivarea cererii, creditoarea a arătat că pentru recuperarea creanțelor s-a adresat executorului judecătoresc Ciumărnean Romeo G. și că acesta a înființat sechestru asupra tuturor vehiculelor debitoarei, astfel că în mod nejustificat administratorul judiciar nu a inscris creanța sa ca fiind garantată.
Administratorul judiciar CASA DE I. T. S. al debitoarei S.C. R. S.R.L. a invocat excepția insuficientei timbrări a cererii, excepția tardivității contestației, excepția tardivității precizării declarației de creanță, iar pe fondul cererii, a solicitat respingerea acesteia ca fiind nefondată.
A arătat administratorul judiciar că cererea se impune a fi anulată dat fiind faptul că nu a fost achitata taxa judiciară de timbru în cuantumul prevăzut de lege. De altfel, contestația este tardivă având în vedere faptul că a fost înregistrată peste termenul legal de 5 zile de la data publicării tabelului preliminar, tabelul fiind publicat in data de_ . Precizarea declarației de creanță prin care s-a solicitat înscrierea creanței în categoria creanțelor garantate este tardivă, fiind depusă după împlinirea termenului pentru depunerea declarațiilor de creanță, respectiv după data de 5 iunie 2013. În ceea ce privește fondul contestației, s-a arătat ca sechestrul asigurător nu oferă o garanție în sensul art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, fiind doar o măsură de asigurare a acțiunii civile care se poate institui în condițiile art. 951 și urm. NCPC.
Prin notele de ședință depuse la dosar la data de 7 octombrie 2013 contestatoarea SC M.
M. S. a precizate cerere, astfel că a solicitat judecătorului sindic înscrierea sa la masa credală a debitoarei S.C. R. S.R.L. cu suma totala de 313.038 lei in calitate de creditor garantat.
În motivare, contestatoarea a arătat că solicită respingerea excepției insuficientei timbrări a contestației, întrucât s-a conformat dispozițiilor instanței de achitare integrala a acesteia in valoare de 115 lei pana la termenul din_, conform chitanței nr. 515701788/_, excepția invocata rămânând astfel fara obiect.
De asemenea a solicitat respingerea excepției tardivității formulării contestației ca nefondata, întrucât administratorul judiciar nu s-a conformat dispozițiilor art. 72 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, in sensul de a proceda la notificarea sa in legătura cu acceptarea sau nu a drepturilor de preferința din tabelul preliminar, urmare a precizărilor noastre adresate acestuia la_, iar conform legii, acesta avea obligația legala sa analizeze aceasta problema invocata de noi, in sensul înscrierii creanței si înregistrarea la Tribunal a tabelului preliminar conform art. 72 (1) din acest act normativ.
Contestatoarea solicită instanței sa repună astfel in termenul legal contestația conform art. 186 Cod procedura civila, intrucat culpa aparține în totalitate administratorului judiciar, ea fiind in imposibilitate de a formula o astfel de cerere in termenul de 5 zile de la publicarea tabelului preliminar in BPI, urmare a incalcarii de către administratorul judiciar a prevederilor art. 72 (1), considerând acceptata cererea sa.
Formularea contestației a fost realizata in termenul legal, iar precizările ulterioare din_ au avut menirea de a solicita înscrierea la masa credala in categoria creditorilor garantați, conform art. 72 (2), iar distribuirea sumelor obținute din lichidare sa fie făcute conform art. 121 (1) din lege.
Pe fondul cauzei, contestatoarea solicita instanței sa constate calitatea de creditor garantat, având in vedere ca sunt îndeplinite condițiile art. 3 pct. 9 coroborat cu art. 121 (1) pct. 2 din Legea nr. 85/2006, deoarece sechestrul aplicat in favoarea sa asupra bunurilor mobile (auto) ale debitoarei reprezintă un veritabil privilegiu, conform Noul Cod Civil, prin art. 2333 "privilegiul este preferința acordata de lege unui creditor in considerarea creanței sale", art. 2334 - "privilegiile sunt opozabile terților, fara sa fie necesara inscrierea in regsitrele de publicitate", si art. 2335 -
"creditorul privilegiat este preferat celorlalți creditori, chiar daca drepturile acestora s-au născut ori au fost inscrise mai înainte", iar darea in custodie a acestor bunuri inseamna constituirea efectiva a unui drept de retentie, conform art. 2495 din Codul civil, acesta fiind un drept real, consfințit ca atare.
Contestatoarea arată că sunt îndeplinite astfel prevederile art. 2339 lit. b din Codul civil,
"creanța celui care exercita un drept de retentie este privilegiata cu privire la bunul asupra căruia se exercita dreptul de retentie, atât timp cat acest drept subzista", in sensul încadrării ca si creditor garantat prin acest privilegiu special.
In concluzie, se solicită instanței admiterea contestației formulata ca temeinica si legala si sa inscrierea la masa credala in categoria creditorilor garantați, cu suma totala de 313.038 lei si dobânzi legale aferente.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 NCPC, judecătorul sindic este dator să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
În cauza dedusă judecății, administratorul judiciar CASA DE I. T. S., a invocat excepția tardivității contestației. După comunicarea poziției procesuale a administratorului judiciar, contestatoarea a formulat o cerere de repunere în termenul de depunere a contestației, cerere prin care a arătat că a fost în imposibilitatea de a formula contestația în termenul de 5 zile prevăzut de lege ca urmare a încălcării de către administratorul judiciar a prevederilor art. 72 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
În aceste circumstanțe, se impune analizarea cu prioritate a cererii formulate de către contestatoare privind repunerea in termenul de depunere a contestației la tabelul preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei SC R. S. .
În baza art. 186 NCPC, partea care a pierdut un termen de procedură va fi repusă în termen dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, actul de procedură urmând să fie îndeplinit în cel mult 15 zile de la data împiedicării, termen în care trebuie cerută și repunerea în termen.
Contestatoarea SC M. M. S. a formulat contestația la data de 28 iunie 2013, iar cererea de repunere în termen a fost formulată abia la data de 7 octombrie 2013, respectiv după mai bine de doua luni de la data îndeplinirii actului de procedură. Însă, chiar dacă s-ar trece peste această neregularitate, judecătorul sindic reține că nu a dovedit contestatoarea că întârzierea în redactarea contestației se datorează unor motive temeinic justificate care au împiedicat-o să formuleze contestația în termenul de 5 zile de la data publicării tabelului preliminar în Buletinul Procedurilor de I. nr. 10.785/_ .
Susținerile contestatoarei, în sensul că administratorul judiciar nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa și că nu a notificat-o în termen cu privire la neînscrierea creanței sale în categoria creanțelor garantate, sunt vădit nefondate. Judecătorul sindic reține că inițial, respectiv până la data de 5 iunie 2013, în termenul stabilit prin hotărârea prin care a fost deschisă procedura insolvenței debitoarei, contestatoarea nu a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei SC R. S. în categoria creditorilor garantați. Administratorul judiciar, după ce a analizat cererea contestatoarei și documentele predate de debitoare, a apreciat cererea ca fiind întemeiată și a înscris contestatoarea cu suma de 313.038 lei în categoria creanțelor chirografare, așa cum se solicitase prin declarația de admitere a creanței.
Printr-o precizare depusă abia la data de 13 iunie 2013, deci ulterior datei de 5 iunie 2013, adică după împlinirea termenului de depunere a declarației de creanță, contestatoarea a cerut înscrierea în categoria creditorilor garantați.
Dat fiind faptul că administratorul judiciar a analizat cererea contestatoarei depusă în termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanței, înscriind în tabelul preliminar creanța declarată de contestatoarea SC M. M. S. exact așa cum s-a solicitat, nu era necesară notificarea contestatoarei conform art. 72 alin. 4 din Legea nr. 85-2006, astfel că judecătorul sindic urmează să înlăture susținerile acesteia în sensul că formularea contestației cu întarziere se datorează culpei administratorului judiciar.
Față de toate aceste considerente, în baza art. 186 NCPC raportat la art. 73 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, dat fiind că nu a dovedit contestatoarea existența unor motive temeinic justificate care ar fi împiedicat-o să formuleze contestația în termen, judecătorul sindic va respinge ca fiind nefondată cererea de repunere in termen formulată de către contestatoarea SC M. M.
S., cu consecința admiterii excepției tardivității și respingerii, ca fiind tardivă, a contestației formulata de creditoarea anterior menționată împotriva tabelului preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei SC R. S. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge, ca fiind nefondată, cererea de repunere in termen formulată de către contestatoarea SC M. M. S. .
Admite excepția tardivității și în consecință respinge ca fiind tardivă contestația formulata de creditoarea SC M. M. S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei SC R. S. .
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Specializat C. .
Pronunțată în ședința publică din 11 octombrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, | GREFIER, | |
E. B. | A. | Z. |
Red./Dact.E.B./_
| ← Sentința civilă nr. 700/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1215/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
