Decizia civilă nr. 10285/2013. Excepție nelegalitate act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 10285/2013
Ședința publică de la 29 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător A. -I. A. Judecător DP Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul V. J. M. împotriva sentinței civile nr. 9275 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. în contradictoriu cu intimații D. R. PENTRU A. ȘI
O. V. ÎN NUME P. ȘI ÎNR. A. N. A V., B. V. DE C. ȘI V. LA F. B., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Tudor Vidrean-Căpușan în substituire și în reprezentarea intereselor recurentului cu împuternicire avocațială aflată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea
intimatei, D. Generală R. a Finanțelor P. e C. - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului declarat. Un exemplar din întâmpinare se comunică cu reprezentantul recurentului.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 pct.3 din C.pr. civilă coroborat cu dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Reprezentantul recurentului depune actul constatator, însoțit de înscrisuri și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamant. În susținere se arată că în urma modificărilor aduse dispozițiilor art.4 din Legea nr.554/2004 excepția de nelegalitate poate fi invocată și împotriva unui act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004. Se mai arată că actul constatator are grave defecțiuni de întocmire, fiind viciată astfel procedura de comunicare, respectiv a fost comunicat către V. u J. M. cu domiciliul în C. N. str. Gorunului nr.7, ap.1 când în realitate numele corect al
reclamantului este V. J. M. fiind domiciliat în C. N. str. Gorunului nr. 7, ap.13. Totodată, se mai învederează instanței că un al doilea motiv de nelegalitate îl reprezintă faptul că la baza acestuia au stat documente redactate în limba germană, fără a exista un motiv de verificare dacă informațiile redactate în limba germană sunt corecte. Un al treilea motiv de nelegalitate îl reprezintă lipsa motivării actului constatator, fără a se preciza vreun termen în care actul constatator să poată fi contestat.
Curtea reține cauza în pronunțare
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. nr. 9275 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată de reclamantul V. J. M., în contradictoriu cu pârâta D. R. PENTRU
A. ȘI O. V. C. .
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin Actul Constatator privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului nr. 525/_ (fila 71-72 din dosarul Judecătoriei C. -N. ) s-au stabilit în sarcina reclamantului taxe vamale de 5.034.270 lei vechi (503,4270 lei noi), În cuprinsul acestuia, numele reclamantului a fost menționat greșit ca fiind V. U J. M. în loc de V. J. M.
, iar adresa a fost menționată greșit ca fiind str. Gorunului nr. 7, ap. 1, în loc de . Gorunului nr. 7, ap. 13. Documentele care au stat la baza emiterii actului atacat nu rezultă că ar fi fost traduse în limba română, în vederea emiterii acestui act.
Având în vedere starea de fapt reținută instanța constată că excepția de nelegalitate invocată în cauză este neîntemeiată întrucât niciunul dintre motivele de nelegalitate invocate de către reclamant nu este ne natură să atragă nulitatea actului administrativ atacat.
Astfel, reclamantul susține că actul administrativ în cauză ăi este inopozabil întrucât nu i-a fost comunicat. Instanța observă în speță în obiectul prezentei cauze nu este opozabilitatea către reclamant ci verificarea legalității acestuia. Comunicarea actului, fiind o operațiune care se îndeplinește ulterior emiterii unui act, nu poate în niciun fel să afecteze valabilitatea acestuia.
Referitor la încălcarea dreptului la apărare al petentului, instanța constată că reclamantul nu indică nici un text legal care să impună organului emitent al actului să asculte persoana cu privire la care se emite un act administrativ, înainte de a emite acest act. Reclamantul invocă doar art. 24 din Constituție care prevede cu titlu general dreptul la apărare. Nicio decizie a Curții Constituționale nu arată însă că acest articol ar presupune audierea persoanei în cauză înainte de emiterea unui act administrativ în sarcina sa. Instanța apreciază că dreptul la apărare al petentului este respectat atâta timp cât acestuia i se permite să se adreseze instanței de contencios administrativ pentru a se verifica legalitatea actului în cauză.
Greșelile referitoare la numele și la adresa petentului sunt, în viziunea instanței, doar mici erori materiale, care nu sunt de natură să atragă vreun dubiu cu privire la persoana cu privire la care s-a emis actului administrativ atacat.
De asemenea, faptul că actele care au stat la baza emiterii actului atacat nu au fost traduse în limba română nu este de natură să atragă nulitatea acestuia, atâta timp cât raportat la conținutul acestora, netradus, obligațiile reclamantului au fost corect stabilite.
Referitor la motivarea actului administrativ atacat, instanța a observat că acest act conține motivele recalculării (la punctul IV) și un tabel detaliat al modului în care s-a efectuat recalcularea.
În consecință, instanța a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul V. J. M.,
solicitând admiterea recursului, în temeiul art. 312 alin. (3) raportat Ia art. 304 pct. 9 C. Pr. Civ., modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu consecința admiterii excepției de nelegalitate a " Actului Constatator privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului nr. 525 din_ ", emis de către B. V. de C. și V. la F. B. ; cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În motivele de recurs se arată că la data de_, B. V. de C. și V. la F. B. a emis actul constattor mai sus indicat. Conform susținerilor intimatei, acest act administrativ-vamal ar fi fost comunicat pe parcursul anului 2002 către V. u J. M. cu domiciliul în C. -N., str. Gorunului, nr. 7, ap. 1, aspect atestat printr-o confirmare de primire trimisă din O. la data de_ și pretins a fi recepționată de recurent la data de_ .
Precizează că în realitate numele corect al titularului operațiunii vamale este V. J. M., cu domiciliul în C. -N., str. Gorunului, nr. 7, ap. 13, județ
C. . Mai mult, recurentul nici un a fost audiat de către organul vamal anterior emiterii actului administrativ-vamal.
În data de_, recurentului îi sunt comunicate somația nr. 6281/J/CM/_ și procesul-verbal nr. 6803/J/CM/_, acte prin domnul
V. era informat că împotriva sa se derulează o procedură de executare silită raportat la datoria vamală individualizată prin actul constatator nr. 525 din data de_ . Respectivele acte de executare silită au fost contestate în baza art. 172 și următoarele din Codul de procedură fiscală, făcând obiectul dosarului nr. _
, dosar aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. .
În cadrul acestui proces s-a formulat în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, o excepție de nelegalitate a actului constataror din_, aceasta reprezentând obiectul dosarului cu nr._ pe rolul Tribunalului C. .
Arată că Tribunalul Cluj a respins în mod cu totul nejustificat excepția de nelegalitate, astfel că se impune formularea prezentului recurs, prin intermediul căruia în mod respectuos solicităm Curții de Apel C. casarea sentinței primei instanțe și admiterea excepției pentru motivele pe care le vom expune în cele ce urmează.
Menționează că în urma modificărilor aduse art. 4 din Legea nr. 554/2004 de către Legea nr. 262/2007, excepția de nelegalitate poate fi invocată și împotriva unui act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
In prezenta cauză, pe calea excepției de nelegalitate este atacat un act emis în anul 2001, astfel că verificare actului constator pe calea excepției de nelegalitate este admisibilă.
Un prim element de legalitate al oricărui act administrativ este reprezentat de existența elementelor minime pentru a se realiza identificarea destinatarului. Aceste element este compus din numele, adresa și codul numeric personal al destinatarului. După cum se poate observa, din actul constatator numele destinatarului este menționat "V. u" în loc de "V., iar la adresă în loc de "ap. 13" apare "ap. 1". De asemenea, pe actul constatator emis de organul vamal nu apare deloc codul numeric la recurentului. Prima instanță a apreciat că aceste elemente nu sunt importante din punct de vedere al legalității, astfel că a respins acest argument.
Un astfel de punct de vedere este greșit deoarece aceste elemente sunt obligatorii pentru legalitatea unui act administrațiv-fiscal. De asemenea, menționarea și corectidudinea acestor informații sunt necesare pentru
identificare titularului operațiunii vamale, cât și pentru a se putea realiza corect informare a titularului operațiuni vamale. După cum se poate observa, datorită acestor elemente lipsă, actul constatator nu a fost comunicat în mod valabil către domnul V., astfel că acesta nu a putut produce efectele juridice scontate, ceea ce trebuie să antrenze admiterea prezentei excepții de nelegalitate.
Prin urmare, consideră că incorecta precizare a datelor recurentului, cât și lipsa codului numeric personal, trebuie să justifice admiterea excepției, deoarece acestea sunt elemente esențiale ale oricărui act administrativ
Un al doilea motiv de nelegalitate a actului constator din_ și care a fost ignorat de prima instanță este reprezentat de faptul că la baza acestuia au stat documente redactate în limba germană. După cum a menționat organul vamal prin răspunsul la interogatoriul administrat de către prima instanță, documentul care a stat la baza emiterii actului constator este declarația de tranzit nr. 245/_ . declarația de tranzit nu mai poate fi consultată la momentul de față deoarece termenul de păstrare a acesteia a expirat în anul 2007, astfel că în prezent aceasta nu mai poate fi consultată. Prin urmare, nu există în prezent nici un mijloc de a verifica dacă informațiile preluate de declarația de tranzit de pe documentele din limba germană sunt corecte, ceea ce pune sub semnul întrebării corectitudinea informațiilor din actul constator. Mai mult, lipsa declarației de tranzit este importantă pentru soluționarea prezentei excepții de nelegalitate deoarece datele de pe actul constator au fost preluate de pe aceasta, astfel că prezenta acesteia la prezentul dosar este covârșitoare.
Prin lipsa declarației de tranzit de la dosar pentru a verifica corectitudinea datelor de pe actul constator, pune sub semnul întrebării întidnerea și cuantumul și întiderea obligațiilor vamale ale recurentului. în consecință, în baza principiului in dubio contra fiscum, trebuie casată sentința Tribunalului C., iar excepția de nelegalitate trebuie admisă.
De asemenea, un alt element de care a fost ignorat de către judecătorul fondului a fost reprezentat de lipsa motivării actului constator. Cerința motivării corespunzătoare a actelor administrative se regăsește în Recomandarea (2007)7 a Comitetului de Miniștri (art. 17 pct. 2), respectiv în Rezoluția (77)31 a Comitetului de Miniștri (prinicpiul IV). După cum se poate observa, actul constator din prezenta cauză este deficitar din acest punct de vedere. Astfel se invocă ca temei faptul că recurentul nu s-a prezentat pentru definitivarea operațiunii de vămuire a bunului tranzit. Cu toate acestea nu se precizează deloc care era termenul limită până la care recurentul trebuia să îndeplinească această obligație, pentru a putea exista minime elemente de verificare a faptului dacă chiar s-a încălcat acest termen. Mai mult, nu este indicat niciun act normativ care să justifice comportamentul organului vamal și pe baza căruia recurentul și instanța să poată verifica corectitudinea comportamentului organului vamal. De asemenea, nu se precizează niciun termen în care actul constator poate fi contestat și organul la care se depune contestația.
Consideră că lipsa tuturor acestor elemente arată în mod clar că suntem în prezența unui act vădit nemotivat, astfel că se impune admiterea excepției de nelegalitate de către Curtea de Apel C. .
În fine, un ultim argument care justifică admiterea excepției de nelegalitate și care a fost ignorat de către judecătorul fondului este reprezentat de lipsa audierii recurentului anterior emiterii deciziei de impunere. După cum a arătat prin concluziile scrise depus în fața primei instanțe, audierea unui contribuabil anterior emiterii unui act cauzator de prejudicii este unul dintre elementele esențiale ale protecției drepturilor fundamentale ale omului. Credem că această lipsă nu poate fi suplinită prin dreptul de acces la instanță, deoarece este doar o măsură de control a comportamentului organului administrativ.
Apreciază că acesta este un alt element care justifică admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și admiterea recursului.
D. Generală R. a Finanțelor P. e C. -N. prin întâmpinarea depusă la dosar solicită în principal respingerea recursului și pe cale de excepție procedurală, peremptorie și absolută ca fiind tardivă, iar în subsidiar ca fiind nefondată, cu consecința menținerii în totalitate a sentinței recurate
.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având în vedere prev.art.304, 3041C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Cât privește excepția tardivității formulării recursului, aceasta a fost soluționată în ședința publică de astăzi, în sensul respingerii sale, având în vedere faptul că în dosar nr._, rezultă că reclamantului-recurent i s-a comunicat sentința pronunțată la data de_ la domiciliul procesual ales la Costaș Negru și Asociații - Societate civilă de avocați, la data de_ (f.63), în considerarea faptului că în dosarul de referință acesta a indicat domiciliul procesual ales, unde nu i-a fost comunicată niciodată această sentință, și prin urmare, recursul declarat de reclamant este în termen în raport de data înregistrării acestuia_ . Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.137 C.pr.civ., excepția tardivității formulării recursului fiind neîntemeiată, a fost respinsă.
Reclamantul-recurent a invocat excepția de nelegalitate a actului constatator privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului nr.525 din_ emis de către B. vamal de control și vămuire la frontieră B., invocându-se faptul că acest act administrativ nu a fost comunicat în mod legal recurentului, astfel se susține de către intimată că actul administrativ a fost comunicat pe parcursul anului 2002 către V. u J. M. cu domiciliul în C. -N.
, str.Gorunului nr.7, ap.1, aspect atestat printr-o confirmare de primire trimisă din O. la data de_ și recepționată de către recurent la data de_ .
Ca o critică a hotărârii se arată că în realitate numele corect al titularului operațiunii vamale este V. J. M. cu domiciliul în C. -N., str.Gorunului nr.7, ap.13, jud.C. și mai mult decât atât, recurentul nu a fost audiat de către organul vamal anterior emiterii actului administrativ vamal.
La data de_ recurentului îi sunt comunicate somația nr.6281/J/CM/0_ și procesul verbal nr.6803/J/CM/_ acte prin care acesta este informat că împotriva sa se derulează o procedură de executare silită raportat la datoria vamală individualizată prin actul constatator nr.525 din _
. Respectivele acte de executare silită au fost contestate în baza art.172 și următoarele din Codul de procedură fiscală făcând obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. .
Față de acest dosar în ceea ce privește această critică, Curtea urmează a reține prezumția puterii de lucru judecat în raport de decizia civilă nr.797 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj înd osar nr._, decizie irevocabilă. Astfel, prin această hotărâre s-a soluționat recursul declarat de fosta D.R.A.O.V. C. împotriva sentinței civile nr.10971/2010 a Judecătoriei C. -N. pronunțată în soluționarea contestației la executare silită formulată de intimatul contestator V.
J. M., fiind casată, iar cauza trimisă aceleiași instanțe spre rejudecare.
În considerentele acestei decizii, instanța de control judiciar a soluționat excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită reținând că s-a făcut dovada faptului că la data de_ intimata a comunicat o somație în dosarul execuțional nr.1470 în vederea executării sumelor de bani ce fac obiectul actului constatator nr.525 din_ și a procesului verbal privind calculul majorărilor și penalităților de întârziere 18574/2001 pe numele V. u J. M. la adresa din
C. -N., str.Gorunului nr.7, ap.1, jud.C. . La rubrica "calitatea primitorului"; din confirmarea de primire apare mențiunea destinatar precum și o semnătură la rubrica "confirm primirea";. Mai reține instanța că aceeași semnătură apare pe
confirmarea de primire a actului constatator și a procesului verbal de calcul a majorărilor și penalităților în care este trecut corect nr.apartamentului 13 și pe care petentul nu o contestă, pe confirmarea de primire a somației nr.28506 din_ deși și aceasta este completată cu apartamentul 1, precum și pe confirmarea de primire a somației nr.6821 din_ în care nu este menționat nr.de apartament, numele reclamantului fiind înscris V. u, dar pe care însuși contestatorul a recunoscut în cererea introductivă de instanță că a primit-o.
Prin urmare, s-a apreciat de către instanță că menționarea numelui V. u în loc de V. și a ap.1 în loc de 13 reprezintă doar erori materiale, agentul poștal identificându-l pe contestator și înmânându-i comunicările personal sub semnătură de primire, în caz contrar recomandata ar fi fost returnată, ca fiind neridicată.
Așa fiind, aceleași considerente sunt valabile și în ceea ce privește critica formulată în cadrul excepției de nelegalitate care rezidă din necomunicarea actului constatator ca urmare a efectului pozitiv al lucrului judecat în cauza pendinte, chiar dacă nu există identitate de obiect, ne aflăm în prezența unei
legături indisolubile cu aspectul litigios dezlegat deja în cauza precitată și soluționată irevocabil de Tribunalul Cluj.
În plus, este corectă și statuarea primei instanțe potrivit căreia inopozabilitatea prezumată a actului administrativ, nu constituie un motiv de nelegalitate, apt aduce la admiterea excepției ridicate de reclamant. Totodată, ascultarea contribuabilului și limba în care au fost redactate anumite acte anexate declarației vamale sunt aspecte neprevăzute de normele de drept incidente și nu au relevanță în speță, așa încât nu pot dovedi netemeinicia actului administrativ.
Prin urmare, nu există un obiect valid al excepției reglementate de art.4 din Legea nr.554 a contenciosului administrativ potrivit căruia excepția de nelegalitate invocată prin raportare la conceptul avut în vedere de legiuitor la edictarea dispozițiilor art.4 din Legea nr.554/2004 a avut în vedere asigurarea controlului judecătoresc asupra legalității actului administrativ, incidental în momentul producerii efectelor sale, ținând seama de caracterul esențialmente revocabil al acestui tip de act.
Cu toate acestea, aplicarea dispozițiilor art.4 din Legea contenciosului administrativ este condiționată de imposibilitatea absolută și obiectivă în care se află titularul actului administrativ, prezumat nelegal, de a se adresa instanțelor competente pe calea acțiunii de drept comun în vederea obținerii anulării lui. În cadrul contestației la executare s-a probat opusul în sensul că recurentului i s-a comunicat actul constatator înainte de a devenit titlu executoriu și a fi începută urmărirea silită. Practica neechivocă a Curții Europene de Justiție este de a excepta controlului nelegalității a actelor administrative emise de instituțiile comunitare pe cale incidentală, dacă titularii acestor acte nu au exercitat în termen acțiunile în anulare sau căile specifice de atac împotriva actelor emise în sarcina lor, trebuind să accepte caracterul definitiv al actelor respectiv. În speță, nu s-a făcut dovada exercitării jurisdicției administrative, obligatorie în reglementarea Codului de procedură fiscală prin derogare de la disp.art.21 alin.4 din Constituția României.
Un alt motiv de nelegalitate s-a referit la faptul că lipsește în fapt motivarea actului administrativ atacat. La o analiză a acestui act, Curtea constată că de fapt el conține motivele recalculării (la pct.4) precumm și un tabel detaliat al modului în care s-a efectuat recalcularea, așa încât nu poate fi reținută nelegalitatea sa din perspectiva nemotivării sale.
Față de toate aceste considerente, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a disp.art.304 din Legea contenciosului administrativ,
stabilind că excepția de nelegalitate este neîntemeiată, iar motivele de recurs invocate fiind nefondate, în temeiul disp.art.312 alin.1 din C.pr.civ. de la 1865 raportat la art.20 din Legea contenciosului administrativ, recursul fiind neîntemeiat urmează a fi respins.
PENTRU ACEST EMOTIVE IN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge recursul declarat de V. J. M. împotriva sentinței civile nr. 9275 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
C. | I. A. I. | A. | D. | P. | M. N. ȚÂR |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.Z. B.
