Sentința civilă nr. 376/2013. Excepție nelegalitate act administrativ
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 376/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art.4 alin.2 din regulamentul de organizare și funcționare a I. ui N. de Expertize
M., invocată de reclamantul C. T. în contradictoriu cu intimatul GUVERNUL ROMÂNIEI și pârâta C. N. DE P. P. I. N. DE
M. SI R. A C. DE M. și intervenientul M. M. ,
, P. S. ȘI P. V.
Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 iunie 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A ,
Prin încheierea din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ a fost admisă cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ în vederea soluționării excepției de nelegalitate invocate de către reclamant și în consecință:
A fost sesizată Curtea de Apel C. cu excepția de nelegalitate privitoare la dispozițiile art. 4 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare a I. ui N. de E. M. si R. a C. de M. si a serviciilor teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de muncă adoptat prin HG nr. 1229/2005, astfel cum a fost modificată prin HG nr. 1057/2010, invocată de către reclamant.
A fost suspendată judecarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate privitoare la dispozițiile art. 4 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare a I. ui N. de E. M. si R. a C. de M. si a serviciilor teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de muncă adoptat prin HG nr. 1229/2005, astfel cum a fost modificată prin HG nr. 1057/2010.
În motivare se arată că obiectul prezentei cauze constă în anularea deciziei asupra capacității de muncă nr. 809/_ emisă de Comisia Superioară de E. M. a C. de M. din cadrul I. ui N. de
E. M. și R. a C. de M., iar textul legal contestat pe calea excepției de nelegalitate invocate de reclamant, respectiv art. 4 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare a I. ui N. de E. M. si R. a C. de M. si a serviciilor teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de muncă adoptat prin HG nr. 1229/2005, astfel cum a fost modificată prin HG nr. 1057/2010 are legătură cu soluționarea prezentei cauze, prevăzând că activitatea de expertiză medicală a capacității de muncă se desfășoară in cadrul cabinetelor teritoriale de expertiza medicala si serviciilor de expertiza medicala judetene, respectiv ale sectoarelor municipiului B., care functioneaza in cadrul caselor teritoriale de pensii, precum si in cadrul I. ui N. de E. M. si R. a C. de
M., denumit in continuare INEMRCM, acestea fiind singurele unitati de profil abilitate sa efectueze evaluarea capacitatii de munca, revizuirea medicala, stabilirea incapacitatii adaptative si, dupa caz, incadrarea intr-un grad de invaliditate prin decizie medicala asupra capacitatii de muncă.
Potrivit art. 10 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel. Ori, emitentul actului administrativ a cărui excepție de nelegalitate a fost invocată este Guvernul României, instituție centrală, împrejurare de natură să atragă competența curții de apel în soluționare a excepției de nelegalitate privitoare la art. 4 alin. 2 din HG nr. 1229/2005.
Prin urmare, instanța a admis cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ în vederea soluționării excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare a I. ui N. de E. M. si R. a C. de M. si a serviciilor teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de muncă adoptat prin HG nr. 1229/2005, a suspendat cauza in temeiul dispozițiilor art. 4 alin. 1 teza a II din Legea nr. 554/2004 și a sesizat Curtea de Apel C., reclamantul având domiciliul în județul C. .
Reclamantul C. T. prin excepția de nelegalitate
a invocat în conformitate cu art. 4 alin. 1 teza II din Legea nr. 554/2004 nelegalitatea actului administrativ, respectiv a art. 4 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a I. ui N. de E. M. și R. a C. de M. aprobat prin dispozițiile art. 1229/2005, modificat prin HG nr. 1057/2010 ("Unitățile prevăzute la alin. 1 sunt singurele unități de profil abilitate să efectueze evaluarea capacității de muncă, revizuirea medicală, stabilirea incapacității adaptive și, după cat, încadrarea într-un grad de handicap prin decizie medicală asupra capacității de muncă";).
Arată că pe fond, actul administrativ este nelegal, în primul rând fiindcă încalcă dreptul la acces efectiv la instanță a reclamantului contestator garantat de art.13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și dreptul la un proces echitabil și la egalitatea armelor prev. de art. 6 par. 1 din aceeași convenție.
În prezenta cauză având ca obiect contestarea deciziei asupra capacității de muncă, instanța i-a încuviințat reclamantului contestator proba cu efectuarea expertizei medicale având ca obiective stabilirea gradului de evaluare a capacității de muncă al acestuia și stabilirea gradului de invaliditate. Însă această expertiză ar urma, conform textului art. 4 alin. 2 din anexa la HG nr. 1229/2005 a cărui excepție de nelegalitate o invocă, să fie efectuată tot de pârâtă, adică de INEMRCM.
A considera că expertiza judiciară încuviințată de instanță se poate efectua numai de pârâta INEMRCM, înseamnă practic a nu-i conferi pensionarului de invaliditate, în speță reclamantul, posibilitatea efectuării unei asemenea expertize în condiții de egalitate de arme. Concluziile raportului de expertiză ale experților din cadrul INEMRCM vor fi părtinitoare, nefavorabile reclamantului.
Cea mai importantă garanție procedurală existentă într-un stat de drept este cea a procesului echitabil. Având în vedere mecanismul de funcționare a statului de drept conform căruia trebuie asigurat liberul acces la justiție pentru remedierea oricărei încălcări a unui drept sau libertăți fundamentale ori interes legitim, această garanție este considerată esențială însuși spiritul Convenției Europene a Drepturilor Omului. În
momentul în care mersul procesului este știrbit de dezavantajarea uneia dintre părțile participante în raport cu cealaltă parte, se creează un proces inechitabil conducând chiar la negarea unui drept fundamental.
Instanța, pentru realizarea principiului egalității armelor, are misiunea de a menține echilibrul necesar desfășurării unui proces echitabil, îndeosebi în ceea ce privește administrarea probelor. Or, este inadmisibil ca o probă pertinentă, concludentă și utilă cauzei, încuviințată de instanță să fie efectuată numai de către medicii din subordinea pârâtei.
Prin cererea de intervenție formulată,
M. M., F., P.
S. și P. Vârstnice, a arătat că, cerea de intervenție este justificată de calitatea de inițiator al actului normativ, respectiv, HG nr. 1057/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a INMRCM și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă.
La excepția de nelegalitate, invocată de reclamantul C. T. în condițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 privind contenciosul administrativ, a HG nr. 1057/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a INMRCM și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă, solicită să fie respinsă, ca nefondată.
Pe fond, referitor la excepția de nelegalitate invocată de reclamant, arată că aceasta este nefondată, pentru următoarele motive:
Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul solicitantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională".
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, stabilește că profesia de medic specialist în România poate fi exercitată numai corespunzător calificării profesionale însutite de medici: "Art. 380 alin. (1) Profesia de medic se exercită în România cu titlul profesional corespunzător calificării profesionale însușite, după cum urmează:
medic de medicină generală pentru absolvenții facultăților de medicină
licențiați anterior promoției 2005 și care au dobândit drept de liberă practică în baza normelor precedente prezentei legi;
medic specialist în una dintre specialitățile clinice sau paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală."
Dispozițiile legale menționate determină concluzia potrivit căreia numai medici experți ai asigurărilor sociale, conform specializării profesionale deținute, au capabilitatea de a evalua din punct de vedere medical și funcțional, capacitatea de muncă a persoanelor în vederea stabilirii gradelor de invaliditate, prin aplicarea Criteriilor și Normelor pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate, stabilite prin HG nr. 155/20111, în aplicarea prevederilor art. 70 alin. 1 din Legea nr. 263/2010.
Conform legislației aplicabile (Legea nr. 263/2010, HG nr. 257/2011, HG nr. 1229/2005), medicii experți ai asigurărilor sociale își desfășoară activitatea exclusiv în cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul caselor teritoriale de pensii, precum și în cadrul INEMRCM.
Rezultă indubitabil faptul că alte unități medicale, în care nu activează medici experți ai asigurărilor sociale, nu au capabilitatea legală de a se
pronunța asupra capacității de muncă a unei persoane în baza Criteriilor și Normelor pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate, stabilite prin HG nr. 155/2011.
Atâta timp cât dispozițiile prevăzute în Legea nr. 263/2010, respectiv Legea nr. 292/2011, privitoare la evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grad de invaliditate, nu au fost declarate neconstituționale în condițiile Legii nr. 47/1992, nu poate fi admisă o excepție de nelegalitate a dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă, aprobat prin HG nr. 1229/2005.
Prin întâmpinarea formulată
Guvernul României a arătat că Hotărârea G. ui nr.l057/2010 este temeinică și legală, fiind adoptată în temeiul art. 108 din Constituția R., republicată.
Hotărârea contestată a fost adoptată de Executijv prin însușirea proiectului inițiat, la acea dată, de M. M., Solidarității S. și F., ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu atribuții și competențe în domeniu.
La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare G. ui, aprobat prin Hotărârea G. ui nr.561/2009, proiectul actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea acestuia, precum și de către Ministerul Justiției care "avizează proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalității, încheind succesiune operațiilor din etapa de avizare".
Hotărârea de Guvern a cărei legalitate este contestată, se fundamentează pe dispoziții legale exprese, reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății respectiv Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, dupa cum urmează:
E. luarea persoanelor in vederea incadrarii in grade de invaliditate sau de dizabilitate se realizează in baza unor criterii elaborate in concordanta cu clasificările si modelul funcționarii si dizabilitatii prevăzute in Clasificarea internaționala a funcționarii, dizabilitatii si sanatatii, elaborata de Organizația Mondiala a Sanatatii. (6) I. si structurile teritoriale au in principal următoarele atribuții: a) primesc si analizează cererile si documentele medicale necesare pentru realizarea evaluării complexe a persoanei;b) realizează evaluarea stării de sănătate a persoanei si a nivelului de afectare a integrității funcționale si structurale a organismului;
evaluează abilitățile de realizare a I activităților de baza si instrumentale ale vieții in raport cu factorii de mediu si factorii personali; d) stabilesc gradul de limitare funcționala in baza căruia persoana poate fi încadrata in grad de invaliditate sau in grad de dizabilitate; e) elaborează programele de recuperare/reabilitare, de terapii specifice, de îngrijire si asistentă."
Potrivit Hotărârii nr. 1057/2010, se realizează corelarea dintre dispozițiile art.11 lit. f) cu cele ale art. 16 lit. c) referitoare la emiterea atestatului pentru exercitarea specialității de medic expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii, de către Consiliul Superior de E.
M. a C. de M., condiție prevăzută de actul normativ pentru exercitarea acestei specialități.
Examinând excepția invocată, curtea reține următoarele
:
Reclamantul C. T. a sesizat instanța de contencios administrativ în vederea soluționării excepției de nelegalitate a prevederilor art. 4 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă, aprobat prin HG nr. 1229/2005, așa cum a fost modificat prin HG nr. 1057/2010. Cererea reclamantului a fost admisă prin încheierea din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj în Cauza civilă nr._ .
Dispozițiile legale reglementate de art. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă, aprobat prin HG nr. 1229/2005, așa cum a fost modificat prin HG nr. 1057/2010, stabilesc în mod expres procedura de expertizare a capacității de muncă: «Potrivit art. 4 (1) Activitatea de expertiză medicală a capacității de muncă se desfășoară în cadrul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală și serviciilor de expertiză medicală județene, respectiv ale sectoarelor municipiului B., care funcționează în cadrul caselor teritoriale de pensii, precum și în cadrul I. ui N. de E.
M. și R. a C. de M., denumit în continuare INEMRCM.
Unitățile prevăzute la alin. (1) sunt singurele unități de profil abilitate să efectueze evaluarea capacității de muncă, revizuirea medicală, stabilirea incapacității adaptative și, după caz, încadrarea într-un grad de invaliditate prin decizie medicală asupra capacității de muncă."
Conform Notei de fundamentare a HG nr. 1057/2010, Guvernul României consideră că prin acest act normativ emis pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a I. ui N. de E. M. și R. a C. de M. și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă, aprobat prin HG nr. 1229/2005, cu modificările și completările ulterioare, sarcini concrete ale INEMRCM în evaluarea capacității de muncă, revizuirea medicală, stabilirea incapacității adaptative și, după caz, încadrarea într-un grad de invaliditate, pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 119/2010.
Hotărârea de Guvern a cărei legalitate este contestată, se fundamentează pe dispoziții legale exprese, reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, respectiv Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, după cum urmează:
Primul act normativ menționat, stabilește atribuția exclusivă a medicilor experți ai asigurărilor sociale care activează în cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul caselor teritoriale de pensii, respectiv în cadrul INEMRCM, de a evalua capacitatea de muncă a persoanelor în vederea stabilirii gradului de invaliditate: "Potrivit art. 70 alin.
(2) CNPP și casele de pensii sectoriale, prin intermediul I. ui N. de E.
M. și R. a C. de M. și al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale M. ui Apărării N. e, M. ui Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, după caz, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Art. 71 alin. (1) E. luarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, iar în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Potrivit Legii nr. 292/2011 INEMRCM și structurile teritoriale de expertiză medicală sunt singurele unități de profil abilitate să efectueze evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grad de invaliditate, art. 110 fiind edificator prin acest sens: "Art. 110 alin. (l)Activitatea de evaluare a persoanelor care prezintă afecțiuni generatoare de dizabilități și/sau invaliditate se realizează de către I. N. de E. M. și R. a
C. de M., denumit în continuare institut, și structurile teritoriale de expertiză medicală.
(2)Pentru realizarea activității de evaluare a dizabilității, capacitatea funcțională a I. ui și a structurilor prevăzute la alin. (1) va fi dimensionată corespunzător atribuțiilor suplimentare. (3)Structurile prevăzute la alin. (1) sunt singurele unități de profil abilitate să efectueze evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grade de dizabilitate sau invaliditate.
(4)Organizarea și funcționarea I. ui și a structurilor specializate în expertiză medicală se stabilesc prin hotărâre a G. ui.
(5)E. luarea persoanelor în vederea încadrării în grade de invaliditate sau de dizabilitate se realizează în baza unor criterii elaborate în concordanță cu clasificările și modelul funcționării și dizabilității prevăzute în Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății.
(6)I. și structurile teritoriale au în principal următoarele atribuții: a)primesc și analizează cererile și documentele medicale necesare pentru realizarea evaluării complexe a persoanei; b)realizează evaluarea stării de sănătate a persoanei și a nivelului de afectare a integrității funcționale și structurale a organismului; c)evaluează abilitățile de realizare a activităților de bază și instrumentale ale vieții în raport cu factorii de mediu și factorii personali; d)stabilesc gradul de limitare funcțională în baza căruia persoana poate fi încadrată în grad de invaliditate sau în grad de dizabilitate; e)elaborează programele de recuperare/reabilitare, de terapii specifice, de îngrijire și asistență."
Mai mult, atâta timp cât dispozițiile legale pe care se fundamentează prevederea legală a cărei nelegalitate se invocă nu a fost declarată neconstituțională, excepția invocată este nefondată.
Stabilirea în competența unei instituții a unor atribuții, în speță de a efectua o expertiză, nu echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil sau a accesului efectiv la instanță al reclamantului.
Raportat la considerentele sus arătate, la corelarea care există între prevederea constată și celelalte dispoziții legale sus citate, instanța constată că excepția de nelegalitate invocată de reclamant este nefondată, urmând ca în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004 să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate privitoare dispozițiile art.4 alin.2 din Regulamentul de organizare și funcționare al I. ui N. de E. M. și R. a C. de M. și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă adoptat prin HG nr. 1229/2005 modificat prin HG 1457/2010 invocată de reclamantul C. T., dom. în C. -N., str. Școlii nr. 12A, în contradictoriu cu C. N. DE P. P. I. N. DE E.
M. SI R. A C. DE M., cu sediul în B., str. P. i nr. 22,sector 5, GUVERNUL ROMÂNIEI, cu seiul în B., P. V. nr. 1,
sector 1, și intervenientul M. | M., F. | P. S. | ȘI P. |
VÂRSTNICE, cu sediul în B. | , str. Dem. I. D. | nr. 2-4, sect. 1. |
Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi,_ .
PREȘEDINTE | GREFIER | |||
D. | P. | M. | N. | ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 5 ex/_