Decizia civilă nr. 11388/2013. Excepție nelegalitate act administrativ

Comentarii

0

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. _

DECIZIA CIVILĂ NR.11388/2013

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: V. G.

M. H.

G.: M. V. -G.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursul declarat de recurenta-revizuientă SC A. DS împotriva sentinței civile nr. 6946 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalul Maramureș, în contradictoriu cu intimații SC A. P. C. SA, SC T. I. H. SA, M.

F. P., M. A. si D. R., Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, S. R. prin G. R., având ca obiect revizuirea sentinței civile nr.2173 din data de_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante. Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 6946/_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a intimaților M. A. și D. R., S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României în reprezentarea S. Român.

S-a respins cererea de revizuire formulată de către revizuienta SC A. D.

S. împotriva sentinței nr. 2173 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și SC T. I. HI SA.

Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reținut că prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel C. inițial în dosarul nr._ disjunsă și înregistrată ulterior în dosarul nr._ revizuenta SC A. D.

S. în contradictoriu cu intimații SC T. I. H. SA, S. român, Ministerul Finanțelor Publice, M. A. și D. R. în nume propriu și pentru SC A. P. C. SA și AVAS a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2173/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ .

În motivarea cererii revizuienta a făcut referire la decizia din_ a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza CEDO 21199/03, SC A. DS B.

M. împotriva R., hotărâre rămasă definitivă în data de_ prin respingerea cererilor părților de trimitere a cauzei spre examinare de către M. a Cameră, publicată în Monitorul Oficial nr. 567 din_ .

În drept revizuienta a invocat dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 9 C.pr.civ. potrivit căruia revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de instanță de recurs atunci când

evocă fondul se poate cere dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Prin decizia civilă nr. 10/2011 s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C. și s-a declinat competența de soluționare a cereri de revizuire împotriva sentinței civile nr. 2173/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr._, în favoarea T. ui Maramureș pe rolul căruia cauza a fost înregistrată în dosarul nr._ .

Prin cererea înregistrată la data de_ (fila 3) intimatul M. A. și D. R. a invocat caracterul incomplet al cererii sub aspectul pretențiilor formulate față de acest intimat și al motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază.

Prin întâmpinarea înregistrată pentru termenul de judecată din data de_ Guvernul României a solicitat respingerea cererii de revizuire, invocând în principal, excepția lipsei calității G. ui de reprezentant al S. Român, iar în subsidiar, excepția lipsei calității procesuale pasive. În susținerea excepției lipsei calității de reprezentant al S. Român, intimatul a arătat că S. Român este reprezentat în fața instanțelor de judecată prin Ministerul Finanțelor Publice, în acest sens fiind prev. art. 3 alin. 1 pct. 81 din H.G. nr. 34/2009.Cu privire la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, intimatul menționează că hotărârea a cărei revizuire se solicită nu a fost pronunțată în contradictoriu cu Guvernul României sau cu S. Român prin Guvernul României, astfel că cererea de revizuire este introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, motiv pentru care nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS) nu și-a exprimat poziția procesuală.

Pentru termenul de judecată din_ intimatul M. A. și D.

R. a depus întâmpinare, la data de_ prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât nu a fost parte în dosarul T. ui Maramureș nr._ . Intimatul precizează că, fiind o cale de atac, revizuirea nu declanșează un litigiu nou, ci reprezintă numai o fază procesuală a aceleiași cauze, ceea ce face ca în mod firesc ea sa nu se poată desfășura decât în cadrul procesual deja existent in etapele procesuale anterioare. În aceste condiții, interesul promovării cererii de revizuire aparține persoanelor care au avut calitate de parte în procesul inițial. În litigiile soluționate prin hotărârile atacate fostul Minister al A. și Alimentației, al cărui continuator este intimatul, nu a participat nici în nume propriu și nici în calitate de reprezentant al fostei S.C. A.

P. - C. S.A. care avea personalitate juridică.

Revizuienta a depus la dosar "Note de ședință"; prin care solicită instanței să dispună, urmare admiterii cererii de revizuire și întoarcerea executării efectuate în dosarul de faliment prin restabilirea situației anterioare executării inclusiv prin anularea Încheierii din_ de suspendare a procedurii falimentului în dosarul nr. 917/1995, a Încheierii nr. 1336/_ (dos. 917/1995), a Sentinței civile nr. 154/_ (dos. 917/1995), a Încheierilor din_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_, _

,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_, a sentinței civile

425/_, toate din dosarul nr. 917/1995, a Sentinței civile nr. 2812/_ din dosarul nr. 6694/2003 al T. ui Maramureș, solicitând declararea SC T.

I. HI SA B. M., în stare de faliment.

În motivarea cererii revizuienta susține că prin hotărârea din_ a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza CEDO 21199/03 SC

A. DS B. M. împotriva R., hotărâre rămasă definitivă în data de _

, prin respingerea cererilor părților de trimitere a cauzei spre examinare de către

M. a Cameră, publicată în Monitorul Oficial nr. 567 din_, s-a constatat încălcarea mai multor drepturi fundamentale ale revizuentei, inclusiv accesul la justiție, prin procedura judiciară derulată în dosarul T. ui Maramureș nr. 917/1995.

Potrivit art. 322 alin. 1 pct. 9 C.pr.civ revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Revizuienta apreciază că cerințele art. 322 pct. 9 C.proc.civ. sunt întrunite în cauză având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului care constată încălcarea mai multor drepturi fundamentale inclusiv accesul la justiție, iar această încălcare nu poate fi remediată decât prin revizuirea sentinței civile nr. 2173/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ . Se mai susține că prin această hotărâre s-a încălcat dreptul proprietate garantat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din aceeași convenție.

Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire se susține că hotărârea din_ a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza CEDO 21199/03 a stabilit irevocabil încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale revizuentei. Consecințele grave ale acestor încălcări constau în neplata creanței certe, lichide și exigibile a livrărilor de vitamine, consecințe care continuă să își facă efectul întrucât deși creanța a fost stabilită de un expert contabil acceptat de părțile litigante, nu a putut fi recuperată nici după 12 ani și nu pot fi remediate pe nici o altă cale decât prin anularea deciziilor instanțelor de judecată în legătură cu acțiunea de recuperare a datoriei creditoarei S.C. A. DSR.L. de la debitoarea S.C. A. P. -C. S.A. (M. A. și Alimentației).

Datorită modului netransparent de privatizare a A. P. C. S.A. (M.

A. și Alimentației), privatizare care are la bază un "contract secret", fără comunicarea documentelor de privatizare nu avem de unde a cunoaște părțile de la care ne putem recupera prejudiciul.

Învederează instanței că judecătorul național, în calitate de prim judecător al CEDO, are obligația de a asigura efectul deplin al normelor Convenției Europene a Drepturilor Omului asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională. fără să fie nevoie să aștepte intervenția legiuitorului pentru abrogarea ei.

De asemenea, conform jurisprudenței Curții de Justiție de la Luxemburg, este de competența judecătorului național, în calitate de prim judecător comunitar, să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național care i s-ar opune.

Efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului - prin care se constată violarea de către instanțele naționale a drepturilor omului, consfințite in Convenție, cu ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile - după epuizarea tuturor căilor de atac prevăzute de legislația națională - operează asupra acestor hotărâri - prin intermediul căii de atac extraordinare. - a revizuirii - prevăzută de articolul 322 pct. 9 Cod procedură civilă - prin care instanța își retractează propria hotărâre.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 Cod procedură civilă introdusă prin O.U.G. nr. 58/2003 aprobată prin Legea nr. 195/2004 operează numai in condițiile existenței unei hotărâri pronunțată de CEDO prin care s-a

constatat o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale, printr-o hotărâre judecătoreasca internă și numai dacă consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii.

Imperativul aplicării art. 322 pct. 9 pentru remedierea drepturilor încălcate

• a căror violare a fost constatată prin hotărârea CEDO este obligatorie pentru jurisdicțiile naționale în temeiul articolului 20 din Constituție, ceea ce face ca revizuirea hotărârii să nu fie condiționată de evocarea fondului. Așa cum s-a stabilit prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, accesul la justiție al

  S.C. A. DSR.L. a fost obstrucționat, fiind lipsită de posibilitatea clară și concretă de acces la o instanță care să statueze asupra contestației referitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil.

  În speță sunt întrunite cerințele art.322 pct.9 C.pr.civ., cu referire la art.322 alin.1 Cod procedură civilă, deoarece există o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, care constată încălcarea mai multor drepturi fundamentale

• inclusiv accesul la instanță care să statueze în privința dreptului nostru de proprietate, iar această încălcare nu poate li remediată fără admiterea prezentei revizuiri și stabilirea relațiilor contractuale dintre AVAS și H I T. I. .

În acest sens Curtea Constituțională prin Decizia Nr.233 din 15 februarie 2011 a constat că ar1.20 alin.( 1) din Constituție impune interpretarea art.21 privind accesul liber la justiție din Legea fundamentală prin prisma înțelesului dat acestui drept de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. O astfel de concluzie se impune, mai ales că autorii excepției de neconstituționalitate invocă o hotărâre a Curții de la Strasbourg pronunțată chiar In favoarea lor. Dacă nu s-ar ajunge la această concluzie, justițiabilul s-ar vedea lipsit de protecția conferită de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar dreptul său de acces liber la justiție prevăzut de art.21 din Legea fundamentală ar fi încălcat. Ca o consecință directă, România ar fi în situația unei părți la Convenție care nu își respectă obligațiile asumate pe planul dreptului internațional public și al dreptului intern, contrar prevederilor art. 11 alin.(1) și (2) și art.20 alin.(1) din Constituție.

Așadar, având în vedere dispozițiile constituționale menționate, faptul că România este parte la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind obligată să respecte atât Convenția, cât și interpretările date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art.322 pct.9 din codul de procedură civilă sunt afectate de vicii de neconstituționalitate.

Astfel, în măsura în care aceste prevederi legale nu permit revizuirea unei hotărâri judecătorești prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi și libertăți fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, se ajunge la lipsirea de conținut a unui drept garantat de Constituția R. .

În consecință, Curtea Constituțională a constatat că prevederile legale criticate, în măsura în care au consecințele menționate mai sus, încalcă dispozițiile art.1 alin.(3) și (5), art.11 alin.(l) și (2), art.20 alin.(l), precum și ale art.21 din Constituția R. .

Cu privire la calitatea de reprezentant a S. Român în conformitate cu art.25 din Decretul nr.31/1954 și art.223 din Legea nr.71/2011 instanța a constatat că în litigiile în care este chemat în judecată în nume propriu statul este reprezentat de către Ministerul Finanțelor Publice și nu de către guvern, citarea și toate actele de procedură fiind îndeplinite față de Ministerul Finanțelor Publice.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză de Guvernul României și M. A. și D. R., instanța a reținut că

revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare care repune în discuție litigiul dintre aceleași părți, adică dintre persoanele care au promovat cererea de chemare în judecată și cele împotriva cărora a fost introdusă în cauză. Judecarea cererii de revizuire trebuie să se realizeze numai în contradictoriu cu părțile care au participat la judecarea pricinii în etapa în care s-a pronunțat

hotărârea a cărei revizuire se solicită. Așadar revizuirea nu poate fi formulată împotriva unor terți care nu au avut calitatea de parte în proces, chiar dacă revizuentul ar putea justifica un oarecare interes ca și acești terți să participe la

judecata căii extraordinare de atac.

Prin sentința civilă nr. 2173 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a constatat perimată acțiunea formulată de SC A. DS împotriva AVAS B. într-o acțiune având ca obiect refuz comunicare informații de interes public (Legea 554/2001).

Intimata SC T. I. H. SA este continuatoarea fostei SC A. C. PASĂRE SA, așa cum rezultă din certificatul constatator nr.512063/_ comunicat la dosar de către Oficiul registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș la data de_ și nu s-a invocat lipsa de calitate procesuală pasivă în cauză.

Analizând cererea de revizuire formulată de către revizuienta S.C. A. D.

S.R.L. B. M., instanța a constatat următoarele:

S-a examinat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă

1. existența unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a constat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești și

2. consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Instanța a reținut că hotărârea a cărei revizuire se solicită prin prezenta este o hotărâre de constatare a perimării unei acțiuni în contencios administrativ, formulată împotriva intimatei AVAS B., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea 544/2001). În acest dosar a fost invocată, la termenul de judecată din 30 mai 2007 excepția de nelegalitate a actelor de privatizare a SC A. P. C. SA emise în cursul anului 2006 și a Hotărârii nr. 577 din_ privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 87/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, instanța declinându-și competența de soluționare în favoarea Curții de Apel C. .

Față de obiectul prezentei cereri, reprezentat de revizuirea unei hotărâri de constatare a perimării pronunțată în materia contenciosului administrativ, cadru procesual stabilit prin hotărârea Curții de Apel C., de declinare a competenței de soluționare a cauzei, instanța a apreciat că nu poate lua în discuție cererile de anulare a unor încheieri și hotărâri în materia falimentului.

Prin urmare, instanța a apreciat ca fiind îndeplinite cerințele cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 C.pr.civ., sens în care cererea a fost respinsă, conform dispozitivului prezentei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-revizuientă SC A.

DSR.L.

În data de_ revizuienta recurentă A. DSR.L. a depus la dosarul cauzei cerere de repunere pe rol în regim de maximă urgență și precizări la dosarul din subiect, arătând că își menține toate susținerile anterioare și toate capetele de cerere.

In data de 19 februarie 2013 înalta Curte de C. și Justiție a pronunțat o decizie decisivă la dosarul nr._ care se referă la Decizia din data de 2 noiembrie 2010 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza CEDO 21199/03, S.C. A. DSR.L. B. M. împotriva R. .

Revizuienta solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă menționând că "cu prilejul rejudecării vor fi analizate toate celelalte posibile cereri, excepții invocate de către părți, mai puțin problema timbrajului cu privire la care există o hotărâre CEDO de condamnare a S. Român pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil", așa cum a fost stabilite prin Decizia civilă 3/2011 de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1_, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului de înalta Curte de C. și Justiție în data de_ . (Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții T. I. H. SA.

B. M. si M. A. SI D. R. B. împotriva deciziei civile nr. 3 din 14 decembrie 2011, pronunțata de Curtea de Apel C. - Secția a II-a civila, de Contencios Administrativ si Fiscal. Irevocabila).

Revizuienta comunică Decizia din 1 noiembrie 2012 de respingere "ca nefondate a recursurilor declarate de recurenții T. I. H. S.A. B. M. si

M. A. SI D. R. B. împotriva deciziei civile nr. 3 din 14 decembrie 2011, pronunțata de Curtea de Apel C. - Secția a Il-a civila, de Contencios Administrativ si Fiscal" Decizia din 1 noiembrie 2012 este irevocabilă.

Revizuienta stăruie la analiza tuturor faptelor ilicite săvârșite de sistemul de justiție ticăloșit în cadrul dosarului de faliment nr. 917 / 1995 Tribunalul Maramureș, inclusiv faptele proprii.

Rădăcinile sistemului ticăloșit sunt fixate profund în rețeaua magistraților care judecă strâmb, a pseudo juriștilor de partid și de stat - un complex bine înșurubat prin contribuția specială a tuturor regimurilor politice care au guvernat și guvernează România. Personajele indicate în lista rușinii, prin mascarada judiciară și ispita perversă a sodomizării Legii, au generat un prejudiciu care depășește frauda originară. Penetrarea la vârf a Justiției de către membri ai unor rețele infracționale - este ilustrativ cazul judecătorilor T. ui Maramureș și al Curții de Apel C. - s-a produs prin aportul decisiv al S. ului instaurat de personaje sinistre - care ar trebui să execute ani grei de pușcărie pentru crimele comise.

Niciun dosar major judecat la T. ui Maramureș și la Curtea de Apel

C. în contextul fraudărilor la A. P. C. B. de haitele bandiților de stat și de partid nu s-a finalizat până în prezent. S. ul ticăloșit a ținut sub control Justiția, inclusiv prin pionii săi mai mult sau mai puțini acoperiți, așa-ziși "civili" de teapa vedetelor crescute sub pulpana dinozaurilor comuniști.

Deciziile înaltei Curți de C. și Justiție în dosarele 1_ (1 noiembrie 2012) și 2_ (19 februarie 2013) de invalidare a hotărârilor judecătorilor din lista rușinii a adus la incandescență afacerea A. P. C. B.

M. și scoate la iveală miza enormă de păstrare a tuturor furăciunilor pentru gașca infracțională. Toate manevrele și acțiunile isterice ale kamarazilor născuți din fibra jafului sunt însă realizate în disprețul legii și Constituției, manieră specifică și semnificativă ce scoate în evidență cruzimea facilitatorilor.

Dreptatea și Justiția magistraților din lista rușinii este autentificată de atitudinea plină de tupeu nesimțit prin care terorizează reprezentantul firmei A.

1. S.R.L. prin vasta lor rețea infracțională. Potrivit prevederile art.l alin. (5) din Constituție «în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie». Principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2), conform cărora «Nimeni nu este mai presus de lege», iar respectarea legilor este obligatoriei"

   Modul cinic în care se încearcă exploatarea unor eventuale portițe procedurale pentru o cauză devenită nedreaptă prin Deciziile în dosarele 1_ (1 noiembrie 2012) și 2_ (19 februarie 2013) creează impresia punerii intereselor personale devenite nelegitime în contra intereselor sistemului judiciar de a depăși această situație delicată.

   Dacă înaintea pronunțării Deciziei CEDO nr. 21199/03 un singur judecător a avut curajul să respecte procedurile legale și Constituția R., Doamna judecător N. B. u de la Tribunalul Maramureș, după pronunțarea Deciziei CEDO situația Justiției Române pare să se fi schimbat:

   Pe de o parte la Înalta Curte de Casație și Justiție principiile fundamentale sunt în general respectate, pe de altă parte la Curtea de Apel C. numai doi

   judecători - Doamnele judecătoare M. H. și F. T. - au înțeles să soluționeze cauza_ echitabil. In rest, Curtea de Apel C. continuă cu acte de intimidare și hărțuire comise de judecători cu o ură care întrece orice imaginație.

   La Tribunalul Maramureș continuă manipulările și presiunea care afectează instituțiile și membrii sistemului judiciar.

   Este prezentată lista judecătorilor, care, în opinia revizuientei, au judecat strâmb cauzele legate de fraudele A. P. C. S.A. B. M. anterior pronunțării Deciziei CEDO nr. 21199/03 și după formularea cererilor de revizuire.

   Precizează că aproape toate acțiunile de diversiune la Curtea de Apel C. și la Tribunalul Maramureș au fost implementate de experți școliți în cursurile de maskirovka (procedeele de dezinformare activă și tehnica acțiunilor sub acoperire), din cadrul "Serviciului A" al Directoratului I KGB, care erau organizate intr-o scoală specială, administrația de "Directoratul învățământ" al KGB-ului, condus de generalul Konovalov la Moskova. Prin această școală au trecut, de altfel, și mai multe personalități din România ante si post decembriste. Uni specialiști, surprinși in U.R.S.S., la cursuri intensive, chiar în momentul declanșării evenimentelor din decembrie "89, au fost aduse urgent în țară de la Moscova, cu un avion special, in momentul când Aeroportul Otopeni fusese declarat, oficial, închis traficului internațional.

   Este evident că la faptele ilicite au participat beneficiari și facilitatori. Beneficiarul final a fost indubitabil S.C. T. I. H. S.A. B. M., strada F. nr. 7A, reprezentată de Hofer I., administrator unic, alături de profitorii

   intermediari din sfera de influență directă sau indirectă a beneficiarului final.

   Pentru a motiva și facilitatorii beneficiarul final persistă și azi în eforturi care să-i potențeze autoritatea și să creeze o stare de temere persoanelor care încearcă să i se opună. Ca urmare facilitatori au răspuns și răspund cu inițiativă proprie,

   Din aceste eforturi se vede și faptul că facilitatorul final a știut tot timpul ce face și care sunt urmările faptelor sale.

   O afacere de o asemenea amploare nu poate fi cu totul autonomă, lipsită de orice conexiune cu principalul său beneficiar, cu atât mai mult cu cât unii dintre facilitatorii implicați se aflau și se află în mod cert în sfera sa de influență, direct sau indirect.

   Este de neconceput ca mai multe persoane să acționeze concertat în beneficiul alteia, cu care nu se află în relații apropiate, intime sau de prietenie, fără știrea acesteia, persoană care, prin ipoteză nu doar că nu a determinat conduita celorlalți, dar nici nu va afla vreodată despre "binele" care i s-a făcut cu forța.

   Această ipoteză este cu atât mai puțin plauzibilă, în condițiile în care toate persoanele implicate știu că acționează ilegal, săvârșind mai multe fapte ilicite

   pentru a-și duce planul la îndeplinire, fără a fi beneficiarii exclusivi sau măcar majoritari ai acestora.

   Dimpotrivă, facilitatori s-au expus nu pentru că, ca orice infractor naiv, s- au gândit că nu vor fi descoperiți (dovezile activității lor infracționale fiind suficiente și nu atât de greu de găsit), ci pentru ca au avut credința că nu vor ajunge să fie cercetați tocmai datorită beneficiarului actelor comise și a succesului acestuia (aceasta explicând probabil și obstinația cu care au invocat caracterul neserios al prezentei cauze, căci în societatea imaginată de făptași nimic nu se întâmplă fără decizia factorului conducător al zonei de influență).

   Pe de altă parte, este real că toți actorii principali au avut un beneficiu de pe urma activității ilicite, material sau nu: perpetuarea sau preluarea la conducerea unor secții juridice la Tribunalul Maramureș, Curtea de Apel C., stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice, prin care sub pretextul unor cerințe impuse de integrarea R. în U.E. și eficientizarea activității unor instituții și structuri publice, a fost realizată în fapt o promovare a facilitatorilor.

   Prin puterea pe care o concentra, putea determina conduita ilicită pe care facilitatori și-au asumat-o, având și o motivație proprie pentru un asemenea demers. Circumstanțele în care s-a produs jaful Avicolei B. M. demonstrează că ea putea fi inițiată numai de cineva care a putut să determine deciziile persoanelor implicate, dar și să garanteze acestora inclusiv o imunitate (iluzorie) pentru faptele comise.

   Faptele ilicite imputate sunt de un asemenea pericol, că pentru subzistența lor nici nu se cere ca beneficiul urmărit, să se fi și realizat în fapt. Cu toate acestea, în speță acest lucru s-a întâmplat, conform notei de control nr. 7/864/O.G

   Mecanismul prin care s-a realizat jaful Avicolei, schema gândită de făptuitori pentru atingerea obiectivului demonstrează caracterul elaborat al activității ilicite, în care rolul fiecărui făptuitor a fost bine stabilit.

   Fiecare participant la activitatea ilicită a obținut un beneficiu de pe urma acesteia, material sau de altă natură, însă avantajul substanțial 1-a obținut fără îndoială persoana pentru care întreaga "afacere" a fost pusă în mișcare, respectiv beneficiarul final.

   în același timp, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în realitate, prin schema pusă la punct de către beneficiari și facilitatori, niște indivizi lipsiți de scrupule care, în schimbul unor avantaje imediate și de perspectivă, au acceptat să încalce legea.

   Revizuienta consideră trebuie asigurată deopotrivă prevenția specială, dar și cea generală, pentru a preîntâmpina săvârșirea în viitor, de către beneficiari și facilitatori, a unor noi fapte ilicite sau a altora de același gen cu cele care formează obiectul judecății.

   Corupția din România, reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de către societatea românească, justiția fiind obligată să riposteze cu fermitate ori de câte ori are de-a face cu un asemenea caz, ca o dovadă că statul de drept nu este o chestiune iluzorie, ci funcționează în beneficiul propriilor cetățeni.

   In acest context, măsurile aplicate trebuie să inhibe pe toți cei care ar fi tentați să intre în relații dincolo de limitele legii cu reprezentanții clasei politice, contribuind la realizarea de către aceștia a unor foloase necuvenite. Orice persoană ar trebui astfel să reflecteze asupra riscurilor pe care și le asumă prin procurarea unor beneficii oamenilor care dețin temporar funcții publice sau politice importante, în sensul de a cântări dacă măsurile nu sunt cumva un preț prea mare pe care îl pot plăti pentru antrenarea în activități ilicite în favoarea acestora.

   Pentru o asemenea analiză, instanța poate porni de la trei elemente:

   1. relațiile apropiate (de prietenie, intime) dintre beneficiari și facilitatori (înțelegând prin acesta atât persoanele care are o contribuție financiară nemijlocită, cât și alte persoanele care concură, prin faptele lor ilicite, la o asemenea conduită);

   2. constrângerea fizică sau psihică exercitată de beneficiari asupra facilitatorilor;

   3. profitul, imediat sau de perspectivă, pe care facilitatori îl vor avea în urma conduitei ilicite asumate, dar care depinde de acțiuni viitoare a beneficiarilor.

În contextul Deciziei din data de 2 noiembrie 2010 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza CEDO 21199/03, S.C. A. DSR.L. B. M. împotriva R., hotărâre rămasă definitivă în data de 11 aprilie 2011 prin respingerea cererilor părților de trimitere a cauzei spre examinare de către M. a Cameră, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 10 august 2011 (anexa 18, filele noastre 0. - 0. ), în cauză revizuienta a solicitat revizuirea deciziei civile 71 /_ la dosarul_, Curtea de Apel C. (filele noaste 0. - 0. )

|arbitrarul 8j; Prin Decizia civilă 73 din 8 iunie 2012, pronunțată în dosar nr. 1_ Curtea de Apel C. a fost respinsă cererea formulată de revizuienta A.

DSR.L. B. M. în contradictoriu cu intimați S.C. A. P. C. S.A. (M.

A. și Alimentației) B. M., strada A. I. nr. 10, Oficiul poștal nr. 2 B.

M., T. I. H. S.A. B. M., strada F. nr. 7A, reprezentată de Hofer I.

, administrator unic, M. A. și D. R., B., B-dul C. I, nr. 2-4, sector 3, codul postai 0., oficiul postai 37, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, S. Român prin Guvernul României, P. V. nr. 1, sector 1, B. .

Revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere în cazul prevăzut de art.322 pct. 5 C. proc. civ., dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Potrivit art.324 alin. 1 pct.4 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute la art.322 pct.5 C. proc. civ., din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere. în enunțarea textului de lege de mai sus, privind luarea la cunoștință de înscrisurile noi, legiuitorul vizează momentul cunoașterii existenței înscrisului, moment care, în speță, s-a realizat atunci când revizuenta, prezentă fiind la judecarea cauzei soluționată prin hotărârea considerată a fi act nou, a cunoscut că aceasta a fost pronunțată de instanță. Este lesne de înțeles că revizuenta cunoștea că în cauza în care a fost parte și a pus concluzii pe fond, s-a pronunțat hotărârea.

Data pronunțării hotărârii, constituind act nou, este momentul de la care curge termenul de prescripție de o lună prevăzut de art.324 alin. l pct.4 C. proc. civ., declararea cererii de revizuire nedepinzând în mod direct de cunoașterea argumentării care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate.

Aprecierea momentului cunoașterii actului nou nu este arbitrară, din interpretarea textului art.324 alin.l pct.4 C. proc. civ. nerezultând că partea care uzează de această cale de atac extraordinară ar avea latitudinea de a aprecia unilateral asupra momentului luării la cunoștință, mai ales în situația când hotărârea este irevocabilă și nu se comunică ci, determinarea momentului luării

la cunoștință de actul nou se apreciază prin coroborarea împrejurărilor care constituie indicii clare asupra existenței și cunoașterii acestuia, părțile trebuind să-și circumscrie acțiunile în contextul aplicării dispozițiilor legale cu rigoarea atribuită de legiuitor, având obligația de a-și exercita drepturile procesuale cu bună-credință, în cadrul termenelor stabilite de lege, cu respectarea principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art.6 paragraf 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și ale Libertăților Fundamentale, instituirea și respectarea termenelor procesuale servind și unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

Potrivit art. 322 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri_ se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generala a F. P. Maramureș, a solicitat menținerea ca legala si temeinica a Sentinței civile nr.6946/_ a T. ui Maramureș; respingerea recursului formulat de S.C. A. DSR.L. B. M. ca nefondat, pentru următoarele motive:

In fapt, prin cererea formulata revizuenta a solicitat revizuirea Sentinței civile nr.2173/_ pronunțata de Tribunalul Maramureș in dosar nr._ .

Prin Sentința civila nr.6946/_ Tribunalul Maramureș a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.

Sentința legala si temeinica, pentru următoarele considerente:

Prin Sentința civila nr.2173/_ pronunțata de Tribunalul Maramureș in dosar nr._ s-a constatat perimata acțiunea formulata de S.C. A. D.

S.R.L. împotriva AVAS B. intr-o acțiune având ca obiect refuz comunicare informații de interes public conform Legii nr.544/2001. In acest dosar s-a invocat excepția de nelegalitate a actelor de privatizare a S.C. A. P. C. S.A. emise in cursul anului 2006 si a Hotărârii nr.577/_ privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G nr.87/1997 privind privatizarea societăților comerciale, instanța declinându-si competenta de soluționare in favoarea Curții de Apel C., dosar nr._ .

Doctrina juridica este unanima in a considera ca in procesul civil calitatea procesuala presupune justificarea dreptului sau a obligației unei persoane de a participa ca parte in procesul civil.

Calitatea procesuala presupune existenta unei identități intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecații (calitate procesuala activa) si, pe de alta parte, intre persoana paratului si cel obligat in același raport juridic (calitate procesuala pasiva).

In speța, cauza menționata mai sus nu poate genera obligații in sarcina S.

R. prin Ministerul Finanțelor Publice, neavând calitate in acest raport juridic.

Potrivit rolului activ al instanței, aceasta pentru a pronunța o soluție legala si temeinica are obligația de a verifica calitatea procesuala a fiecărei părti.

Având in vedere cele menționate, solicitam menținerea Sentinței civile nr.6946/_ a T. ui Maramureș ca legala si temeinica, constatând lipsa calității procesuale pasive a S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice si scoaterea acestuia din prezenta cauza, întrucât acțiunea a fost introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

În data de_ intimatul pârât M. A. si D. R. a formulat prezenta întâmpinare (f. 11), prin care a solicitat pe cale de excepție admiterea excepției nulității recursului, cu consecința respingerii acestuia ca nul, pentru următoarele motive:

În fapt, prin cererea de revizuire SC A. DS a solicitat în contradictoriu cu SC T. I. HI SA, S. român, Ministerul Finanțelor Publice, M. A. și D. R., SC A. P. C. SA și AVAS,

revizuirea deciziei civilă nr._ pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosarul nr._ .

Astfel, prin sentința civilă nr. 6946/_, Tribunalul Maramureș, a admis, în mod temeinic și legal, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul MADR și a respins, față de MADR, cererea formulată de către revizuentă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Având în vedere acest aspect, solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că recurentul nu critică situația menționată, astfel, încât admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a MADR a intrat sub autoritatea de lucru judecat, motiv pentru care MADR nu mai are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Față de situația menționată totuși MADR solicită admiterea excepției nulității recursului pentru următoarele considerente:

Împotriva acestei sentințe civile nr. 6946/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș, SC A. DS a promovat prezentul recurs fără a menționa dispozițiile legale pe care își întemeiază cererea iar până la emiterea Citație din data de_ recurentul-revizuent nu a depus motivarea acestuia.

Astfel, având în vedere aceste aspecte MADR, pe cale de excepție, înțelege să invoce excepția nulității recursului în conformitate cu prevederile art.3021, alin. (1), lit.c) Cod Procedură Civilă care arată că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

Recurentul apreciază ca nelegală sentința pronunțată de instanța de fond, fără însă a arăta în concret în ce constă greșeala instanței, astfel încât nu se poate reține vreo critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de modificare sau casare prevăzute de art.304 Cod Procedură Civilă în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.

Atât timp cât recurentul nu și-a motivat, în drept și în fapt, recursul si nu face nici o referire la conținutul sentinței atacate, în termenul stabilit de către legiuitor, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului declarat, considerăm că această conduită procesuală trebuie sancționată potrivit legii cu nulitatea recursului.

Împrejurarea că în cauză recurentul nu este mulțumită de felul în care instanța de fond s-a pronunțat nu poate constitui temei pentru admiterea recursului, nemotivat nici în fapt nici în drept.

Prin legea de procedură civilă ori prin legi speciale pot fi stabilite termene de recurs, speciale, și pot fi stipulate momente inițiale ale curgerii termenului de recurs, însă ori de câte ori normele nu conțin dispoziții exprese referitoare la termenul de recurs, acesta nu poate fi altul decât cel de drept comun, respectiv

"15 zile de la comunicarea hotărârii ce se atacă reglementat prin art. 301 C. pr. civ.

Ori de câte ori suntem într-o materie în care există o reglementare specială derogatorie de la dreptul comun în ceea ce privește termenul de recurs, dispozițiile acestei legi speciale au prioritate în aplicare.

Motivarea unui recurs se poate realiza fie prin cererea de declarare a căii de atac, fie ulterior acestui moment, însă înlăuntrul termenului de recurs, menționat anterior.

A motiva recursul înseamnă a arăta criticile aduse hotărârii atacate, a exprima nemulțumirea față de soluția pronunțată, indicarea și dezvoltarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii atacate.

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. De la regula generală, a constatării nulității recursului în ipoteza nemotivării căii de atac sau a motivării peste expirarea termenului legal, există o excepție reglementată expres de dispozițiile art. 306 alin. 2 C. pr. civ., text care se referă la motivele de ordine publică ce pot. fi invocate de părți, procuror și de instanță din oficiu.

Raportat la dispozițiile art. 306 alin. 2 C. pr. civ. intimatul este de părere că simpla invocare de către recurent a unor motive de ordine publică face inoperantă excepția nulității recursului pentru nemotivarea în termenul legal, însă dat fiind făptui că recursul nu a fost motivat în termen legal, în ipoteza în care motivele de ordine publică invocate de recurent nu sunt întemeiate, instanța nu va putea proceda la analiza pe fond a legalității și temeiniciei hotărârii) pronunțate, dispozițiile art. 306 alin. 1 C. pr. civ. permițând doar analiza motivelor de ordine publică în condițiile nemotivării în termen a căii de atac.

Prin urmare, ori de câte ori în fața instanței de recurs se invocă motive de ordine publică, sancțiunea nulității nu poate interveni, intr-o asemenea situație, instanța de recurs va proceda la analiza în cadrul considerentelor deciziei pronunțate a motivelor de ordine publică invocate, iar în situația în care le găsește neîntemeiate, va respinge recursul declarat, neputând analiza pe fond hotărârea atacată datorită nemotivării căii de atac în termenul stabilit.

Față de cele ce preced, se solicită respingerea recursului, admiterea excepției de nulitate a recursului cu consecința respingerii acestuia ca nul și, în consecință, menținerea Sentinței civile nr. 6946/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș, ca fiind legală și temeinică

Intimatul pârât M. A. și D. R. a depus la dosarul cauzei

"Note de ședință"; (f.42), prin care se aduce la cunoștință instanței investită cu soluționarea prezentei cauze următoarele:

Prin sentința civilă pronunțată la data de_ în Dosarul nr. 8517/100/2011 de către Tribunalul Maramureș, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia pronunțată de către Curtea de Apel C., prin respingerea recursului ca netimbrat, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților SC T. I. H.l. SA, S. român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, M. A. și D. R. și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului invocată de intimatul M. ui A. și D.

1. . A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului excepție invocată din oficiu de către instanță și M. A. și D. R. .

   Respinge față de acești intimați ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă cererea de revizuire formulată de către revizuenta SC A. DS și a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a încheierii nr. 2897/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 2565/2000 și a sentinței civile nr. 372/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 496/2004 formulată de revizuenta SC A. DS în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice -Direcția Generală a F. P. Maramureș.

   1. M. A. și D. R. a invocat prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând instanței scoaterea din cauză a ministerului.

Astfel admiterea excepției așa cum a fost formulată și motivată prin întâmpinare, întrucât M. A. și D. R. nu poate avea calitate procesuală pasivă deoarece S.C. A. S.A. nu a fost niciodată în subordinea M.

A. și D. R., potrivit actelor normative privind organizarea și

funcționarea M. A. și Alimentației, actual M. A. și D.

R. . Or, nu înțelegem de ce reclamantul - revizuent în întreaga cerere menționează S.C. A. B. M. S.A. ( M. A. și Alimentației), întrucât în nici o încheiere, sentință sau decizie a căror revizuire se solicită, M. A. și Alimentației actual M. A. și D. R. nu a fost parte procesuală si deci aceste hotărâri ale instanțelor de judecată nu îi sunt opozabile.

Potrivit rolului activ al instanței, aceasta pentru a pronunța o soluție legală si temeinică, are obligația de a verifica calitatea procesuală a fiecărei părți.

Astfel, în privința pârâtului M.A.D.R., instanța trebuie să constate dacă acesta este sau nu titularul obligației în raportul juridic dedus judecății, pentru a putea impune sau nu în sarcina acestuia o anumită conduită în urma soluționării cauzei cu care a fost investită.

In cauza de față, din acțiunea introductivă nu reiese în nici un fel că ar exista în sarcina M. A. și D. R., vreo obligație rezultată din vreun raport de drept material cu reclamantul-revizuent, raport care să permită angajarea răspunderii - M. A. și D. R. .

întrucât excepția invocată primează vă solicităm să vă pronunțați cu întâietate asupra acestei excepții pentru a se stabili cadrul procesual și părțile care pot sta în prezenta cauză.

Pe fondul cauzei, se solicită sa se analizeze admisibilitatea prezentei cereri de revizuire formulată de către SC A. DS B. M., prin prisma condițiilor prevăzute de art. 322 Cod procedură Civilă.

Astfel având în vedere Decizia din 0_ a Curții Europene a Drepturilor Omului, deciziei pe care își întemeiază revizuentul cererea, aceasta se referă la două proceduri judiciare prin care a urmărit obligarea SC A. P. C. SA la plata unei sume reprezentând prețul mărfurilor pe care le-ar fi livrat acestei societăți și al căror preț nu s-a achitat. Litigii înregistrate în primă instanță, pe rolul T. ui Maramureș, în Dosarele nr. 917/1995, nr. 653/1996, nr. 496/2004.

Trebuie avut în vedere faptul că procedura de faliment a SC A. P. C. SA, a cărei continuatoare este intimata SC T. I. HI SA a fost închisă întrucât debitoarea si-a achitat creanțele, după cum rezultă din încheierea nr. 1336/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosarul nr. 917/1995.

Procedura insolvenței s-a închis, astfel nu mai există posibilitatea valorificării creanței pretinse de SC A. DS, revizuenta având la dispoziție procedura de drept comun pentru valorificarea creanței sale, pe care de altfel a și inițiat-o în Dosarul nr. 653/1996 înregistrată pe rolul T. ui Maramureș în care s-a pronunțat Sentința Civilă nr. 106/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș prin care a fost anulată ca netimbrată acțiunea formulată de reclamanta SC A. DS împotriva SC A. P. C. SA având ca obiect pretenții comerciale.

Prin urmare normele Legii nr. 64/1995 sub care s-a deschis procedura insolvenței nu mai pot fi aplicate în scopul valorificării creanței SC A. DS . Prin decizia civilă pronunțată de Curtea de Apel C. în Dosarul nr. 1481/1998 s- a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de reclamantă, soluție menținută și de către ICCJ în recurs.

Ori, întrucât în cauză nu este îndeplinită una din cele două condiții în cazul de revizuire prevăzut la art. 322 pct. (9) din Codul de procedură Civilă, instanța nu poate decât să respingă revizuirea ca inadmisibilă.

În data de_, intimatul Guvernul României a formulat întâmpinare (f.

51) la recursul declarat de SC A. DS împotriva sentinței civile nr.6946/_ pronunțată în Dosarul nr._ de Tribunalul Maramureș.

Prin sentința mai sus menționată, instanța a respins cererea de revizuire formulată de SC A. DS împotriva sentinței civile nr.2173/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosarul nr._ și totodată a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților M. A. și D.

1. , a S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a G. ui R. în reprezentarea S. Român.

   1. Sub un prim aspect, se invocă excepția nulității recursului:

      Sub rezerva faptului că intimatului nu i-au fost comunicate motivele de recurs, având în vedere și mențiunile regăsite pe citația comunicată pentru termenul anterior de judecată -_ - (în sensul că recurenta nu a depus la dosarul cauzei motivele de recurs), cât și faptul că precizările comunicate odată cu citația pentru acest termen de judecată nu pot fi calificate motive de recurs, fiind de fapt, o reluare a motivelor arătate în cererea de revizuire, intimatul solicită anularea recursului.

      Potrivit dispozițiilor art.302/1 alin. l lit. e) C.pr.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, pe lângă celelalte mențiuni și indicarea hotărârii care se atacă, precum și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

      În speță, după cum se poate observa, în cererea de recurs, recurenta nu indică și nu dezvoltă motivele de nelegalitate pentru care este criticată sentința instanței de fond dată asupra cererii de revizuire, lipsa acestor mențiuni atrăgând deci sancțiunea nulității recursului.

      Dezvoltarea motivelor presupune indicarea greșelilor anume imputate hotărârii instanței de fond, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Motivele invocate de recurenta- reclamantă se referă la fondul cauzei și nu la soluția dată de instanță asupra cererii de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr.2173/2009.

      Nu pot fi aplicate în speță nici dispozițiile art.306 alin.3 Cod proc.civ,, cererea de recurs fiind lipsită de o motivare corespunzătoare.

      Față de cele arătate, dat fiind că cererea de recurs nu cuprinde indicarea și nici dezvoltarea motivelor de nelegalitate, se solicită instanței să dispună anularea recursului.

   2. In subsidiar, intimatului apreciază legală soluția instanței de fond și se solicită menținerea acesteia, pentru următoarele motive:

Soluționând excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților, în speță a G. ui R. în reprezentarea S. Român, instanța, în mod corect considerat-o întemeiat în condițiile în care revizuirea, instituită ca o cale extraordinară de atac, de retractare, repune în discuție litigiul dintre aceleași părți, judecarea acesteia urmând a se realiza numai în contradictoriu cu părțile care au participat la judecarea pricinii, nefiind posibilă introducerea în această etapă procesuală a unor terți care nu au avut calitatea de parte în proces.

Cum hotărârea judecătorească a cărei revizuire se solicită nu a fost pronunțată în contradictoriu cu S. Român reprezentat prin Guvernul României sau cu Guvernul României în nume propriu, este evident că nu se justifică participarea acestei autorități la soluționarea cererii de revizuire.

Cererea de revizuire a fost formulată în contradictoriu cu SC A. P. Came SA, T. I. HI B. M., Ministerul Finanțelor Publice, M. A. și D. R., Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și S. Român prin Guvernul României.

Față de faptul că revizuentul a înțeles să își formuleze cererea în contradictoriu cu S. Român prin Guvernul României și față de realizarea procedurii de citare în prezenta cauză a S. Român prin Guvernul României, așa cum am arătat și în fața primei instanțe, S. Român este reprezentat în fața instanțelor de judecată prin Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit prevederilor art.3 alin.(l) pct.81 din Hotărârea G. ui nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea M. ui F. P., cu modificările și completările ulterioare: în realizarea funcțiilor sale Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții:_ 81. reprezintă statul, ca subiect de drepturi si obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridica, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ".

Raportat la momentul pronunțării hotărârilor judecătorești a căror revizuire se solicită, sunt amintite și dispozițiile art.25 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice ("l. S. este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. 2. El participă în astfel de raporturi prin M. F., afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop").

Aceleași dispoziții se regăsesc și în noua reglementare - art.223 alin. 1 din Codul civil (Legea nr.281/2009, republicată) - "în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens."

Pe de altă parte este evidentă și lipsa calității procesuale pasive a G. ui

R., în nume propriu.

Potrivit dispozițiilor constituționale și celor ale Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea G. ui R. și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, G. este autoritatea publică a puterii executive, care

funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice, în lumina acestor dispoziții, G. este un organ colegial, fără personalitate juridică - format din miniștri și condus de primul-ministru - și a cărui activitate se materializează în adoptarea de hotărâri și ordonanțe, participând în aceste condiții Ia raporturi juridice supuse regimului special de drept public, administrativ.

Acest organ colegial poate sta în judecată, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când se contestă legalitatea actelor administrative pe care le adoptă; acordând acestui organ al administrației dreptul de a adopta acte administrative, legea îi acordă și capacitatea/calitatea de a sta în judecată atunci când instanțele judecătorești exercită controlul legalității actelor sale, în condițiile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

După cum se poate observa, raportat și la temeiul de drept al cererii indicat de reclamant potrivit principiului disponibilității, acesta nu contestă un act administrativ emis de Guvernul României (hotărâre sau ordonanță) pretins vătămător și nici nu reclamă un refuz nejustificat de a răspunde din partea acestei autorități, astfel că nu poate fi reținută răspunderea G. ui în sensul celor pretinse de reclamant.

Din formularea cererii de revizuire nu se poate stabili existența unui raport juridic care să poată atrage răspunderea G. ui în urma soluționării prezentei cauze, neexistând, de altfel vreun raport juridic cu Guvernul României nici în dosarul de fond, soluționat prin hotărârea judecătorească a cărei revizuire se solicită.

Din interpretarea dispozițiilor constituționale și a celor prevăzute de Legea nr.90/2001, cu modificările și completările ulterioare, reiese că Guvernul României nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză nici în nume propriu și nici ca reprezentant al S. român sau al altui organ de specialitate al administrației publice centrale (minister sau alte instituții/autorități publice).

Față de cele arătate, se solicită, în principal anularea recursului și, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică.

Revizuienta A. DSR.L. a depus un script intitulat "note de ședință și cerere de suspendare"; a prezentei cauze având în vedere Sentința civilă din 23 martie 2013 la dosarul nr._ Tribunalul Maramureș prin care S.C. T.

I. H. S.A. a intrat în starea de faliment.

Revizuienta a reiterat dispozitivul sentinței din data de 21 martie 2013 a T. ui Maramureș pronunțată la dosarul_, cât și cele ale deciziei civile nr. 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ a Înaltei Curți de C. și Justiție.

Prin Decizia 4288 se resping ca nefondate recursurile declarate de recurenți S.C. T. I. S.A. B. M. și M. A. ȘI D. R.

împotriva Deciziei nr. 3 din 14 decembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel C.

• Secția a Il-a Civilă, de Contencios Administrativ și fiscal la dosarul 1_ .

  În Decizia 4288 din 1 noiembrie 2012 la dosarul 1_ a înaltei Curți de C. și Justiție se constată explicit calitatea procesuală pasivă a părților chemate în judecată - identice cu părțile din prezentul dosar. Mai mult se constată expres că A. P. C. S.A. B. M. anterior privatizării ilegale era în subordinea directă a M. ui A. și Alimentației (în present M. A. și D. R. ) și este parte.

  Prin Decizia civilă 3 / 2011 pronunțată Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1_ s-a menționat că "cu prilejul rejudecării vor fi analizate toate celelalte posibile cereri, excepții invocate de către părți, mai puțin problema timbrajului cu privire la care există o hotărâre CEDO de condamnare a S. Român pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil".

  Prin Decizia civilă 3 / 2011 pronunțată Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1_ s-a dispus rejudecarea cauzei după schimbarea deciziei-nr. 404/_ a Curții de Apel C. în sensul admiterii apelului declarat de SC A. DS împotriva sentinței civile nr. 106/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș1 în dosar1 nr. 653/1996.

  Raportat la faptul că instanța de fond nu a cercetat forului, admițând excepția nelegalei timbrări, în baza art. 297 C.pr.civ., Curtea va anula această sentință și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Maramureș.

  Cu prilejul rejudecării, fiind analizate toate celelalte posibile cereri, excepții invocate de către părți, mai puțin problema timbrajului cu privire la care există o hotărâre CEDO de condamnare a S. Român pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.

  Prin Decizia 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ înalta Curte de C. și Justiție la "Trimite cauza pentru rejudecarea declarației de creanță formulată de creditoarea S.C. A. DSR.L. B. -M., aceleiași instanțe ".

  Așa cum reiese din cele două decizii nici o problem a fondului nu a fost dezlegată înaintea deciziei CEDO, în hotărârile neîntemeiate instanța nu a lămurit faptele din care ar fi putut trage o concluzie justă cu privire la raporturile și drepturile reciproce ale părților

  În data de_, revizuienta societate comercială A. DSR.L. B.

  M. a formulat note de ședință (f. 78) legate de recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 6946/_ la dosarul nr. 1_ în contradictoriu cu

  S.C. A. P. C.	S.A. (M.	A.	și Alimentației), T. I. H. S.A.
  B. M. ; M.	A.	și D.	R. ; Autoritatea pentru Valorificarea

  Activelor Statului, Direcția insolvență; S. Român prin Guvernul României.

  Revizuienta arată că își menține toate afirmațiile din documentele anterioare.

  Toate aspectele comunicate în prezentele note de ședință au fost transmise părților cu ocazia celorlalte dezbateri în dosarele de la Tribunalul Maramureș, Curtea de Apel C. și înalta Curte de C. și Justiție.

  Prin Decizia civilă 3 /_ Curtea de Apel C. (anexă) în dosarul nr. 1_ a decis rejudecarea cauzei iar "CM prilejul rejudecării vor fi analizate toate celelalte posibile cereri, excepții invocate de către părți, mai puțin problema timbrajului cu privire la care există o hotărâre CEDO de condamnare a S. Român pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil".

  Decizia civilă 3 /_ Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1_ a rămas irevocabilă prin Decizia înaltei Curți de C. și Justiție din 1 noiembrie 2012 la dosarul nr. 1_ (anexă).

  Revizuienta consideră privatizarea prin contractul secret de privatizare a

  S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. ca fiind încheiat în vederea săvârșirii unei fraude și invocă excepția nulității absolute a acestui contract întocmit pentru fraudarea legii.

  Contractul secret a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți, unul dintre efecte fiind actul adițional S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M., din 20 decembrie 2012 (filele noastre

  1. - 00909), înregistrat la ORC Maramureș prin care S.C. Hofer HI S.R.L. devine proprietarul aparent a 66,26655 % din acțiunile S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. iar Domnul Hofer I. este numit administrator.

     De asemenea este considerată ca eludare a legii și Sentința civilă nr. 6946/_ la dosarul 1_ Tribunalul Maramureș motiv pentru care invocăm excepția nulității absolute a acestei sentințe.

     În Sentința civilă nr. 6946/_ la dosarul 1_, după analiza admisibilității cererii de revizuire în conformitate cu articolul 322 alin.(l) pct.9 Cod procedură civilă, "Instanța apreciază ca fiind îndeplinite cerințele cazului de revizuire prevăzute de articolul 322 alin. (1) pct.9 Cod procedură civilă, sens în care va fi respinsă conform dispozitivului". Această frază uluitoare nu poate fi interpretată decât ca o fraudare și o nesocotire ocultă a legii.

     Pe de altă parte, intimații chemați în judecată au fost confirmați motivat irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție ca părți.

     1. Capetele de cerere față de cele se solicită admiterea cererii de recurs pe cale de excepție; anularea contractului secret de privatizare a S.C. A. P. C.

  1. (M. A. și Alimentației) B. M. ; anularea Sentinței civilă nr. 6946

     /_ 2 la dosarul nr. 1_ .

     1. Motivare

  Un act juridic se socotește săvârșit în frauda legii când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire ocultă a legii, prin abaterea unor dispoziții legale de la sensul și spiritul lor. Fiind o încercare de abatere a legii de la finalitatea ei, fraudarea legii constituie un abuz de drept, sancționat (explicit sau implicit) printr-o serie de dispoziții legale.

  Actul săvârșit în vederea unei fraude - inclusiv a fraudei la lege - nu poate produce efectul urmărit, fiind sancționat cu nulitatea absolută.

  Prin fraudarea legii sau eludarea legii se înțelege acea operațiune care constă în folosirea anumitor dispoziții legale, dar nu în scopul pentru care

  acestea au fost edictate, ci pentru a eluda alte dispoziții legale, imperative. Se observă că fraudarea legii poate fi privită și ca un caz particular de cauză ilicită (în sensul de scop mediat contrar unor norme juridice imperative).

  Frauda la lege mai poate fi definită și ca încălcarea intenționată de către părți, adesea prin utilizarea unor mijloace viclene, a dispozițiilor imperative ale legislației în vigoare, cu ocazia încheierii sau executării unui act juridic. Sancțiunea fraudei la lege este nulitatea actului juridic astfel încheiat sau a actelor de executare astfel săvârșite.

  Contractul încheiat de intimații S.C. T. I. HI S.A. și S.C. A. P.

  1. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. este un act juridic, un contract, în sensul dispozițiilor Codului civil, respectiv un acord în vederea stabilirii de raporturi juridice potrivit dreptului obiectiv.

     Altfel spus, prin actul încheiat, intimații și-au asumat drepturi și obligații în anumite condiții, iar această manifestare de voință a fost făcută cu intenția de a produce efecte juridice.

     Nu se cunoaște contractul, acesta fiind declarat secret, nu se știe când a fost transferat dreptul de proprietate asupra acțiunilor S.C. A. P. C. S.A. (^M. A. și Alimentației) B. M., nu se știe cum a fost plătit prețul, nu se cunosc termenele și condițiile stabilite de părți.

     In măsura în care prin contractul încheiat se nesocotesc condițiile de validitate a actului, el este lipsit de efectele sale prin mijlocirea nulității.

     Urmare a documentelor depuse de S.C. T. I. HI S.A. consideră că transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor a avut loc, convenția părților a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți și prin urmare se poate analiza nulitatea absolută a contractului secret de privatizare.

     Nulitatea ca sancțiune a nerespectării condițiilor de validitate ă actului operează pentru cauze existente la momentul încheierii actului, independent de faptul îndeplinirii obligațiilor asumate.

     Distinct de acestea, probele relevă că, în cauză, convenția încheiată de intimați și-a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți.

     Caracterul fraudulos al contractului de privatizare între intimați rezidă în intenția evidentă de a încălca dispozițiile legale.

     1. încălcarea dreptului de proprietate.

  Potrivit articolului 41 alin. 1 din Constituția R. din 1991 (intrată în vigoare la 8 decembrie 1991),

  1. Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

     Acest drept este garantat, în mod identic ca formă și conținut și de Constituția din 2003 prin art. 44 alin. 1.

     Termenul "lege" este utilizat în înțelesul său restrâns, acela de act normativ cu forță juridică imediat inferioară Constituției, adoptat după o procedură anume de către Parlament. Prin urmare, orice reglementare referitoare la dreptul de proprietate, începând cu data intrării în vigoare a Constituției, trebuia consacrată prin lege și nu printr-un act inferior acesteia.

     Din această perspectivă, orice Hotărâre de Guvern, respectiv orice alt act normativ care se referă la proprietate, intrată în Rigoare ulterior Constituției, fraudează norma Constituțională, reglementând într-un domeniu sustras puterii sale. Ca urmare a acestei încălcări a unei norme constituționale, orice act privind proprietatea, adoptat pe baza unui act inferior legii, este la rândul său, nelegal.

     Este evident că la fapta ilicită de ascundere a dosarului nr._ Curtea de Apel C. (la care era atașat dosarul 653 / 1996 Tribunalul Maramureș) - pe o

     perioadă de aproape 8 ani - au participat beneficiari și facilitatori. Beneficiarul final a fost indubitabil S.C. T. I. H. S.A. B. M., strada F. nr. 7A, reprezentată de Hofer I., administrator unic, alături de profitorii intermediari din sfera de influență directă sau indirectă a beneficiarului final.

     Privatizarea cu contract secret a avut loc imediat ce dosarul nr. 1481/1998 Curtea de Apel C. a fost găsit și judecarea cauzei a fost reluate la înalta Curte de

     C. și Justiție în dosarul_ .

     Pentru a motiva și facilitatorii, beneficiarul final persistă și azi în eforturi care să-i potențeze autoritatea și să creeze o stare de temere persoanelor care încearcă să i se opună. Ca urmare facilitatorii au răspuns și răspund cu inițiativă proprie. Din aceste eforturi se vede și faptul că beneficiarul final a știut tot timpul ce face și care sunt urmările faptelor sale. In mod flagrant acesta a informat și presa.

     O afacere de o asemenea amploare nu poate fi cu totul autonomă, lipsită de orice conexiune cu principalul său beneficiar, cu atât mai mult cu cât unii dintre facilitatorii implicați se aflau și se află în mod cert în sfera sa de influență, direct sau indirect. Este de neconceput ca mai multe persoane să acționeze concertat în beneficiul alteia, cu care nu se află în relații apropiate, intime sau de prietenie, fără știrea acesteia, persoană care, prin ipoteză nu doar că nu a determinat conduita celorlalți, dar nici nu va afla vreodată despre "binele" care i s-a făcut cu forța.

     Această ipoteză este cu atât mai puțin plauzibilă, în condițiile în care toate persoanele implicate știu că acționează ilegal, săvârșind mai multe fapte ilicite pentru a-și duce planul la îndeplinire, fără a fi beneficiarii exclusivi sau măcar majoritari ai acestora. Dimpotrivă, facilitatori s-au expus nu pentru că, ca orice infractor naiv, s-au gândit că nu vor fi descoperiți (dovezile activității lor infracționale fiind suficiente și nu atât de greu de găsit), ci pentru ca au avut credința că nu vor ajunge să fie cercetați tocmai datorită beneficiarului actelor comise și a succesului acestuia (această explicând probabil și obstinația cu care au invocat caracterul neserios al prezentei cauze, căci în societatea imaginată de făptași nimic nu se întâmplă rară decizia factorului conducător al zonei de influență).

     Pe de altă parte, este real că toți actorii principali au avut un beneficiu de pe urma activității ilicite, material sau nu: perpetuarea sau preluarea la conducerea unor secții juridice la Tribunalul Maramureș, Curtea de Apel C., stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice, prin care sub pretextul unor cerințe impuse de integrarea R. în U.E. și eficientizarea activității unor instituții și structuri publice, a fost realizată în fapt o promovarea facilitatorilor.

     Prin puterea pe care o concentra, putea determina conduita ilicită pe care facilitatori și-au asumat-o, având și o motivație proprie pentru un asemenea demers. Circumstanțele în care s-a produs jaful Avicolei B. M. demonstrează că ea putea fi inițiată numai de cineva care a putut să determine deciziile persoanelor implicate, dar și să garanteze acestora inclusive o imunitate (iluzorie) pentru faptele comise.

     B. Nota de control nr. 7 / 864 / O.G. a Corpului de Control a G. ui.

     Cel târziu după controlul efectuat de Departamentul de Control din cadrul

     G. ui R., descris în nota de control nr. 1864 / O.G. aprobată de Șeful Departamentului de Control al G. ui, atașată dosarului 917/1995 Tribunalul Maramureș în data de_, filele noastre ANEXĂ 0. - 00Q145, era clar pentru toată lumea că S.C. A. P. Came S.A. (M. A. și Alimentației)

     1. M. a fost jefuită.

        Instituțiile destinate abordării faptelor de mai sus, instituții care erau informate despre aceste fapte, aveau obligația să remanieze situația profund afectată într-un ritm alert.

        În realitate, cu complicitatea justiției, a fost însă creată o lume a coșmarului, a lăcomiei, a distrugerii, a decadenței economice și sociale, a cărei principală caracteristică a fost injustiția flagrantă comisă în mod egocentric și laș.

        Dominați de primitivism, violență și fără nici un fel de scrupule instituțiile destinate abordării faptelor descrise în nota de control nr. 7/864/ O.G., au planificat cu grijă și urmărit cu răbdare jaful Avicolei, fapt care denotă premeditarea faptelor ilicite de inginerii comerciale.

        Faptele ilicite imputate sunt de un asemenea pericol, că pentru subzistența lor nici nu se cere ca beneficiul urmărit, să se fi și realizat în fapt. Cu toate acestea, în speță acest lucru s-a întâmplat, conform notei de control nr. 7 / 864 / O.G.

        Mecanismul prin care s-a realizat jaful Avicolei, schema gândită de făptuitori pentru atingerea obiectivului demonstrează caracterul elaborat al activității ilicite, în care rolul fiecărui făptuitor a fost bine stabilit.

        Dacă se compară efectele Raportului Corpului de Control al G. ui la Hidroelectrica pentru perioada 2009-2011 și Raportul de Control nr. 7 / 864 /

        O.G. situația se prezintă după cum urmează: Raportul Corpului de Control al G. ui la Hidroelectrica a generat 21 de lucrări penale, Raportul de Control nr. 7/864/ O.G. la S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. nu a generat nici o lucrare penală.

        Arată că în Raportul de Control nr. 7 / 864 / O.G. la S.C. A. P. C.

        S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. s-au stabilit o serie de fapte pe care revizuienta le enumeră.

        Instituțiile destinate abordării faptelor de mai sus, instituții care erau informate despre aceste fapte, aveau obligația să remanieze situația profund

        afectată într-un ritm alert. Nici o instituție nu a făcut nimic împotriva jefuitorilor Avicolei, dimpotrivă, au început hărțuirea victimelor jafului Avicolei, pentru a șterge orice urmă.

        Fiecare participant la activitatea ilicită a obținut un beneficiu de pe urma acesteia, material sau de altă natură, însă avantajul substanțial 1-a obținut fără îndoială persoana pentru care întreaga "afacere" a fost pusă în mișcare, respectiv beneficiarul final.

        în același timp, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în realitate, prin schema pusă la punct de către beneficiari și facilitatori, niște indivizi lipsiți de scrupule care, în schimbul unor avantaje imediate și de perspectivă, au acceptat să încalce legea.

        Trebuie asigurată deopotrivă prevenția specială, dar și cea generală, pentru a preîntâmpina săvârșirea în viitor, de către beneficiari și facilitatori, a unor noi fapte ilicite sau a altora de același gen cu;cele care formează obiectul judecății.

        Corupția din România, reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de către societatea românească, justiția fiind obligată să riposteze cu fermitate ori de câte ori are de-a face cu un asemenea caz, ca o dovadă că statul de drept nu este o chestiune iluzorie, ci funcționează în beneficiul propriilor cetățeni.

        În acest context, măsurile aplicate trebuie să inhibe pe toți cei care ar fi tentați să intre în relații dincolo de limitele legii cu reprezentanții clasei politice, contribuind la realizarea de către aceștia a unor foloase necuvenite. Orice persoană ar trebui astfel să reflecteze asupra riscurilor pe care și le asumă prin procurarea unor beneficii oamenilor care dețin temporar funcții publice sau politice importante, în sensul de a cântări dacă măsurile nu sunt cumva un preț

        prea mare pe care îl pot plăti pentru antrenarea în activități ilicite în favoarea acestora.

     2. Conduita investitorului Domnul loan Hofer.

     1. itorul și administratorul aparent al operațiunii A. -T. este Domnul loan Hofer, care în mai multe interviuri a informat despre inițiativele sale după cum urmează:

        S-a vândut A. !

        După o încercare eșuata, AVAS a reușit sa vândă pachetul majoritar, de acțiuni de la A. P. C. S.A. Deși prețul de pornire a licitației era stabilit inițial la 2,9 milioane pentru pachetul de acțiuni, in final, acesta s-a adjudecat pentru 1,4 milioane! Dar contractul de vânzare-cumpărare e "garnisit" cu investiții de sute de euro. Mai mult, noul cumpărător preia si datoriile, dar si litigiile societății.

        A. P. C. SA este unul dintre coloșii comuniști puși pe butuci de foștii angajați. Din 1999, societatea e in moarte clinica, dar a rămas o miza importanta pentru politicienii care s-au perindat la putere.

        Consiliul de Administrație si directorii s-au schimbat in funcție de guvernanți, dar situația societății a rămas neschimbata: salariile erau "grase", activitatea minunata (dar lipsea cu desăvârșire) iar starea clădirilor, tot mai proasta.

        După Revoluție, fosta conducere, printre care si ex-directorul loan Birta, au început reorganizarea activității. In final, a fost nevoie de vânzarea unor active pentru plata datoriilor. In timpul guvernării PSD, politicienii aflați in prezent la putere au criticat vehement "jaful de la A. ". După alegerile din 2004, a venit rândul democraților sa impună o persoana la conducerea societății, iar democratul Mircea Man a găsit o persoana de încredere, pe fratele sau, L. Man.

        Numai ca, si in "era portocalie", situația a rămas neschimbata. Clădirile sunt tot in paragina, si metoda de a obține bani pentru salarii a rămas aceeași: vânzarea unor bunuri.

        Ori, in aceasta situație, nici nu se putea pune problema ca acționarii șa aibă vreun profit de pe urma societății.

        Astfel s-a stabilit organizarea unei licitații cu strigare, in 1 august, prețul de pornire pentru cele 1.039.351 acțiuni, care reprezintă peste 66% din capitalul social al A. P. C. SA era stabilit la 2,951 milioane RON. Adică, 2,84 lei pe acțiune.

        Vânzarea

        Chiar daca societatea e in paragina, activele societății pot constitui o miza importanta. Potrivit experților, un ar de teren in zona saltă de 2.000 de euro, iar un ar de platforma betonata ajunge la 3.000 de euro, in timp ce, un metru pătrat de construcție se vinde cu preturi cuprinse intre 150 si 300 de Euro. In ciuda vânzărilor repetate, societatea are încă active importante: mai multe hale de peste

        1.000 de metri pătrați si 15 ha de teren!

        Cu toate acestea, la prima runda a licitației organizate de AVAS nu s-a găsit nici un "pretendent", deși, se pare ca o persoana din B. M. cumpărase totuși un caiet de sarcini. Oricum, ofertanții erau obligați sa semneze o declarație de confidențialitate, asa ca nimeni nu a aflat care sunt pretențiile AVAS.

        După eșecul primei licitații, s-a stabilit un nou termen, 1 septembrie. Potrivit anunțurilor AVAS, prețul de pornire a rămas același, circa 2,9 milioane RON pentru pachetul de acțiuni.

        Potrivit Direcției de Comunicate si Relații P. din cadrul AVAS: "pana la data limita au fost depuse doua oferte de participare din partea SC HOFER-HI S. (administrata de loan Hofer) si SC DIGITAL 4 ALL S. B. M. (administrata de Florin Pruna)". In final, pachetul de acțiuni a fost adjudecat de firma lui Hofer,

        pentru 1,475 milioane RON! Adică o suma de doua ori mai mica decât prețul de pornire a licitației!

        Negocierea

        Deși de la momentul licitației a trecut ceva timp, contractul de vânzare- cumpărare n-a fost încheiat inca. Motivul AVAS dorește sa impună si clauze referitoare la investiții de mediu, plata datoriilor si preluarea litigiilor.

        loan Hofer a declarat ca: "e destul de complicat. 320.000 de euro sunt numai investițiile de mediu, dar după părerea mea nu ajunge;k Eu o sa fac mult mai mult; de exemplu, ne obliga ca toate acoperișurile cu internit sa le dam jos si suntem in tratative cu o firma din afara sa aducem acoperișurile. Vom păstra o parjte din obiectul de activitate, dar depinde si de piața. Nu cred ca vor fi închiriate halele, ca nu le-am luat sa fac comerț cu ele. Oricum, o parte din spatii vor rămâne pe producție. Sunt 14 hale/Contractul cu AVAS cred ca se va semna in maxim doua săptămâni. S-au preluat si datorii, a si început sa plătesc. Deocamdată, neavând voie sa spuna la cat se cifrează acestea. Dar au datorii si penalizări de ustura pielea si au si procese, unul de 1,4 milioane de euro cu o firma la care nu au plătit".

        Hofer spune ca interesul politic in cazul A. s-a "stins": "aste-s povesti, cu interesul politic. Au trecut vremurile alea pentru mine, cel puțin. E păcat, S. a cheltuit o grămada de bani si, daca sase ani au trăit numai din demolări, eu n- o sa trăiesc din asta. E păcat ca distrug toate transformatoarele, au luat ușile, in orice caz am poze si e dezastru. Banii ii am cinstit, din vânzarea celor doua magazine, i-am câștigat cinstit si o sa-i folosesc tot asa".

        Celalalt ofertant, Florin Pruna, spune ca investițiile de mediu impuse sunt destul de consistente: "am participat la licitație, dar am pierdut. Intr-adevar, investițiile de mediu m-au deranjat, sunt niște niște chestii ambigue".

        In urma cu ceva timp, administratorul societății, L. Man, declarase ca, in urma unei reevaluări, s-a stabilit prețul minim al unei acțiuni Ia 1,7 lei, si maxim la 2,2, dar acum se declara mulțumit de tranzacție: "asa am inteles ca e hotărât, sa nu se faca alte afaceri. Se va păstra domeniul de activitate, dar nu stie cat si cum? Va dati seama ca numai din punct de vedere al mediului trebuie investiți 6-

        700.000 de euro. Datorii nu sunt foarte mari, sunt datorii curente. Prețul cu care s-a vândut e prețul din evaluarea acțiunii. AVAS-ul a vrut mai mult, dar investițiile vor fi foarte mari. Dar oricum, de atatia ani de cand nu s-a mai făcut nimic, e nevoie de o investiție serioasa". Acum, noul acționar majoritar e hotărât sa demareze investițiile. Dar, ramane de văzut care va fi poziția celorlalți acționari, in special a SIF Banat C. a, despre care se spunea ca ar dori "dezmembrarea"! Adică, vânzarea activelor care i se cuvin. Oricum, povestea A. continua";

        SIF Banat-C. a a încasat 0,35 mii. euro pe acțiunile de la A. B. M.

        SIF Banat-C. a si-a vândut ieri participația de 25,7% deținuta in cadrul societății A. P. C. din B. M., încasând pe acțiunile vândute 1,2 milioane de lei (0,35 milioane de euro). Societatea de I. iții Financiare (SIF) si-a vândut acțiunile, prin intermediul unei tranzacții derulate pe piața RASDAQ la un pret de 3 lei/acțiune, de aproape 16 ori mai ridicat decât prețul anterior la care se realizaseră tranzacții cu aceste titluri. Acțiunile societății sunt de altfel extrem de puțin lichide, tranzacția de ieri fiind practic prima din ultimii sase ani. Producătorul de carne este controlat de societatea Hofer-H.I S., potrivit celor mai recente raportări.

        Având însă în vedere că partea executivă - directorul general Domnul L. Man - nu a fost schimbată pe parcursul turbulențelor aparente care au zdrăngănit A. P. C., duce la impresia că de fapt beneficiarul privatizării este clanul Man condus de Mircea Man, fostul președinte al Consiliului Județean

        Maramureș, zis și deputatul-schimbă-tot. Potrivit Raportului anual conform Regulamentului CNVM nr. 2/1996 si Reg. nr. 1312004 pentru exercițiul financiar 2011 din_ (anexă fila noastră 0. ) Domnul L. Man era singura persoană din conducerea societății în afară de administratorul unic, Domnul Hofer I. .

        Domnul L. Man reprezenta S.C. A. P. Came SA. B. M., așa cum rezultă de la filele 0. -0. (anexele noastre), încă din anul 2006.

        D. Metoda privatizărilor frauduloase.

        Menționăm că metoda privatizărilor frauduloase a fost practicată de foarte multe ori, începând cu anul 1990, această practică fiind comunicată chiar de președintele R. și de primul ministru al R. :

        Astfel, domnul T. Băsescu, până de curând șeful și nașul Domnului Mircea Man, a declarat în anul 2004 că Ordonanța G. ui Năstase, prin care RAFO Onești a fost scutită de achitarea unor uriașe datorii către stat, reprezintă

        "un jaf pus Ia cale de mafia din Moldova, la care A. Năstase este părtaș personal" (ziarul "România Liberă" din 22 noiembrie 2004) și că ,știam cu toții ce se întâmplă la RAFO, însă aveam dubii că aceste fraude vor fi tolerate de A. Năstase. Gestul G. ui reprezintă însă dovada clară a faptului că Năstase se află în fruntea unui sistem mafiot""(ziarul "Evenimentul zilei" din 18 noiembrie 2004). Ziarul "Evenimentul zilei" din 19 noiembrie 2004 relatează următoarele afirmații ale domnului T. Băsescu cu privire la sistemul mafiot ce se află în spatele afacerii RAFO Onești: "... de azi înainte, în vocabularul nostru această rafinărie să se numească JAFO Onești, titlu reprezentativ pentru clica de mafioți de aicL.vrem ca banii furați de clica de la RAFO și CAROM să fie plătiți de cei care i-au furat și și-au făcut hoteluri în B. și pe litoral... datoriile de la RAFO se pot recupera prin confiscarea și scoaterea la licitații a averii celor implicați, fie că e vorba de Iacubov, de Rebenciuc sau de A. Năstase, care a legalizat furtul"

        Domnul Călin P. escu Tăriceanu, primul ministru al R. a declarat în anul 2004 cu privire la Ordonanța 101 / 2004 prin care RAFO a fost scutită de achitarea datoriilor către stat că: ^ceasta hotărâre trebuie anulată rapid, întrucât ea legalizează un furt și că adoptarea acestei ordonanțe "este genul de acțiune care pune în pericol integrarea europeana:"" (ziarul "Evenimentul zilei" din 18 noiembrie 2004), precum și că "Este cel mai mare jaf din ultimii 10 -15 ani din Europa. Nu putem să ne prefacem că închidem ochii la astfel de cazul (ziarul

        "România Liberă" din 22 noiembrie 2004).

     2. . Cauze de revizuire soluționate.

     1. Decizia 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ ICCJ.

        Este prezentată instanței minuta Deciziei 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ înalta Curte de C. și Justiție anexe 920 - în original - precum și o versiune adnotată la fila noastră din anexe 921 - statuează definitiv și irevocabil.

        Decizia 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ înalta Curte de C. și Justiție menține restul dispozițiilor Deciziei nr. 6992 din 20 noiembrie 2002 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție la dosarul_ referitoare la admiterea recursului debitoarei S.C. A. P. C. S.A. B. M., cele referitoare la respingerea recursurilor declarate de creditoarele S.C. ABSOLUT ZOOTEC S.R.L.

     2. și AVAS B., precum și dispoziția privind anularea ca netimbrat a recursului declarat de S.C. GLENCORE PROTEIN ROMÂNIA S.R.L. B. .

        1. Decizia 4288 din 1 noiembrie 2012 la dosarul nr. 1,_ înalta Curte de C. și Justiție.

           Prin Decizia 4288 se resping ca nefondate recursurile declarate de recurenți S.C. T. I. SA. B. M. și M. A. ȘI D. R.

           împotriva Deciziei nr. 3 din 14 decembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel C.

• Secția a Il-a Civilă, de Contencios Administrativ și fiscal la dosarul 1_ .

În Decizia 4288 din 1 noiembrie 2012 la dosarul 1_ a înaltei Curți de C. și Justiție se constată explicit calitatea procesuală pasivă a părților chemate în judecată - identice cu părțile din prezentul dosar. Mai mult se constată expres că A. P. C. S.A. B. M. anterior privatizării ilegale era în subordinea directă a M. ui A. și Alimentației (în prezent M. A. și D. R. ) și este parte.

Prin Decizia civilă 3 / 2011 pronunțată Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1_ s-a menționat că ucu prilejul rejudecării vor fi analizate toate celelalte posibile cereri, excepții invocate de către părți, mai puțin problema timbratului cu privire la care există o hotărâre CEDO de condamnare a S. Român pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. Având în vedere legătura strânsă dintre prezenta cauză și deciziile 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ și 4288 din 1 noiembrie 2012 la dosarul 1_ ale înaltei Curte de C. și Justiție, Vă rugăm să puneți în aplicare deciziile rămase definitive și irevocabile în sentința care urmează a fi pronunțată.

1. Sentința civilă 1924 pronunțată la dosarul_ Tribunalul Maramureș.

În data de 21 martie 2013 Tribunalul Maramureș prin Sentința civilă 1924 pronunțată la dosarul 1_ a statuat următoarele:

1. Admite excepția puterii lucrului judecat invocată din oficiu de către instanță.

2. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către intimații M. ui A. și D. R. cu sediul în B., b-dul C. I, nr. 24, sectorul 3 și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cu sediul în B., str. C. Av. Alex Ș., nr. 50, sectorul 1.

3. Respinge excepția lipsei interesului și inadmisibilității invocată de către intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

4. Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei SC

   1. P. C. SA. Invocată din oficiu de către instanță față de care respinge cererea de revizuire formulată de către revizuenta SC A. DS cu sediul în

   2. M., b-dul T. nr. 3/52.

5. Admite cererea de revizuire a sentinței civile nr.154 /_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 917 /1995 formulată de

   către revizuenta SC A.	D.	S. în contradictoriu cu intimații:
   (1) SC T.	I.	H. SA cu sediul în B. M., str. F.	, nr. 7;

   1. S. român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Finanțelor Publice (în nume propriu) cu sediul în B., str. A., nr. 17, sectorul 5;

   2. M. A. și D. R. cu sediul în B., b-dul C. I, nr. 24, sectorul 3 și

   3. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cu sediul în

   B., str. C. Av. Alex Ș., nr. 50, sectorul 1.

6. Desființează în parte sentința cu privire la declarația de creanță formulată de către revizuenta creditoare SC intimatei SC A. P. C. SA, dispune rejudecarea pe fond a cauzei cu privire la declarația de creanță formulată de către revizuenta creditoare SC A. DS . Menține celelalte dispoziții ale sentinței nr.154 /_ Tribunalul Maramureș.

7. Admite cererea de revizuire a încheierii nr.

   1336 /_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 917

   /1995 formulată de către revizuenta SC A. DS în contradictoriu cu intimații SC T. I. H. SA cu sediul în B. M., str. F., nr. 7A, S.

   român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Finanțelor Publice (în nume propriu) cu sediul în B., str. A., nr. 17, sectorul 5 M. ui A. și D. R. cu sediul în B., b-dul C. I, nr. 24, sectorul 3 și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

8. Desființează în parte încheierea nr.1336/_ prin care s-a dispus închiderea procedurii de faliment a intimatei SC A. P. C. SA și dispune continuarea procedurii de creanță formulată de către revizuenta - creditoarea SC

   A. DS . Menține celelalte dispoziții ale încheierii nr.1336/_ .

9. Respingere cererea de întoarcere a executării silite.

10. Fixează termen pentru rejudecare și continuarea procedurii la data de 14 mai 2013 pentru când se vor cita revizuienta și intimații SC T. I.

    H. SA, S. român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Finanțelor Publice (în nume propriu), M. ui A. și D. R. și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) și se va .solicita, dosarul T. . Maramureș, de la înalta Curte de C. și Justiție atașat la dosarul nr._ .

11. Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce privește revizuirea sentinței civile nr.154 /_

12. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce privește revizuirea încheierii nr.l336/_ .

Având în vedere dispoziția de continuare a procedurii inițiate în dosarul 917/1995 Tribunalul Maramureș, S.C. T. I. H. S.A. se găsește în procedura falimentului.

Prin precizările revizuienta societate comercială A. DSR.L. a arătat următoarele:

Privatizarea prin contractul secret de privatizare a S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. ca fiind încheiat în vederea săvârșirii unei fraude și invocăm excepția nulității absolute a acestui contract întocmit pentru fraudarea legii. Contractul secret a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți, unul dintre efecte fiind actul adițional

S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M., din 20 decembrie 2012 (filele noastre 0. - 00909), înregistrat Ia ORC Maramureș (filele noastre 910 și 817) prin care Ș.C. Hofer HI S.R.L. devine proprietarul aparent a 66,26655 % din acțiunile S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. iar Domnul Hofer I. este numit administrator.

De asemenea se consideră ca eludare a legii și Sentința civilă nr. 6946 /_ la dosarul 1_ Tribunalul Maramureș motiv pentru care invocă excepția nulității absolute a acestei sentințe.

în Sentința civilă nr. 6946 / l_ la dosarul 1_, după analiza admisibilității cererii de revizuire în conformitate cu articolul 322 alin.(l) pct.9 Cod procedură civilă, "Instanța apreciază ca fiind îndeplinite cerințele cazului de revizuire prevăzute de articolul 322 alin.(l) pct.9 Cod procedură civilă, sens în care va fi respinsă conform dispozitivului". Această frază uluitoare nu poate fi interpretată decât ca o fraudare și o nesocotire ocultă a legii.

Pe de altă parte, intimații chemați în judecată au fost confirmați motivat irevocabil de înalta Curte de C. și Justiție ca părți.

I. Capetele de cerere față de cele arătate solicită admiterea cererii de recurs pe cale de excepție; anularea contractul secret de privatizare a S.C. A. P. C.

1. (M. A. și Alimentației) B. M. ; anularea Sentinței civilă nr. 6946

   /_ la dosarul nr. 1_ .

   1. Motivare

Un act juridic se socotește săvârșit în frauda legii când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire ocultă a legii, prin abaterea unor dispoziții legale de la sensul și spiritul lor. Fiind o încercare de abatere a legii de la finalitatea ei, fraudarea legii constituie un abuz de drept, sancționat (explicit sau implicit) printr-o serie de dispoziții legale.

Actul săvârșit în vederea unei fraude - inclusiv a fraudei la lege - nu poate produce efectul urmărit, fiind sancționat cu nulitatea absolută.

Prin fraudarea legii sau eludarea legii se înțelege acea operațiune care constă în folosirea anumitor dispoziții legale, dar nu în scopul pentru care acestea au fost edictate, ci pentru a eluda alte dispoziții legale, imperative. Se observă că fraudarea legii poate fi privită și ca un caz particular de cauză ilicită (în sensul de scop mediat contrar unor norme juridice imperative).

Frauda la lege mai poate fi definită și ca încălcarea intenționată de către părți, adesea prin utilizarea unor mijloace viclene, a dispozițiilor imperative ale legislației în vigoare, cu ocazia încheierii sau executării unui act juridic. Sancțiunea fraudei la lege este nulitatea actului juridic astfel încheiat sau a actelor de executare astfel săvârșite.

Contractul încheiat de intimații S.C. T. I. HI S.A. și S.C. A. P.

C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. este un act juridic, un contract, în sensul dispozițiilor Codului civil, respectiv un acord în vederea stabilirii de raporturi juridice potrivit dreptului obiectiv.

Altfel spus, prin actul încheiat, intimații și-au asumat drepturi și obligații în anumite condiții, iar această manifestare de voință a fost făcută cu intenția de a produce efecte juridice.

Nu cunoaște contractul, acesta fiind declarat secret, nu știm când a fost transferat dreptul de proprietate asupra acțiunilor S.C. A. P. C. . S.A. (M.

1. și Alimentației) B. M., nu știm cum a fost plătit prețul, nu cunoaștem termenele și condițiile stabilite de părți.

   În măsura în care prin contractul încheiat se nesocotesc condițiile de validitate a actului, el este lipsit de efectele sale prin mijlocirea nulității.

   Urmare a documentelor depuse de S.C. T. I. HI S.A. considerăm că transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor a avut loc, convenția părților a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți și prin urmare se poate analiza nulitatea absolută a contractului secret de privatizare.

   Nulitatea ca sancțiune a nerespectării condițiilor de validitate a actului operează pentru cauze existente la momentul încheierii actului, independent de faptul îndeplinirii obligațiilor asumate.

   Distinct de acestea, probele relevă că, în cauză, convenția încheiată de intimați și-a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți.

   Caracterul fraudulos al contractului de privatizare între intimați rezidă în intenția evidentă de a încălca dispozițiile legale.

   Revizuienta răspunde întâmpinării M. ui A. și D. R. .

   1. Calitatea procesuală pasivă a M. ui

      Prin Decizia 4288 din 1 noiembrie 2012 la dosarul 1_ a înaltei Curți de C. și Justiție se constată explicit calitatea procesuală pasivă a părților chemate în judecată - identice cu părțile din prezentul dosar. Mai mult se constată expres că A. P. C. S.A. B. M. anterior privatizării ilegale era în subordinea directă a M. ui A. și Alimentației (în present M. A. și D. R. ) și este parte. în Decizia 4288 din 1 noiembrie 2012 la dosarul 1_ a înaltei Curți de C. și Justiție se constată explicit calitatea

      procesuală pasivă a părților chemate în judecată - identice cu părțile din prezentul dosar. Mai mult se constată expres că A. P. C. S.A. B. M. anterior privatizării ilegale era în subordinea directă a M. ui A. și Alimentației (în present M. A. și D. R. ) și este parte.

   2. Nemotivarea în termen a recursului.

Excepțiile de ordine publică pot fi ridicate oricând și de către oricine (reclamant, intervenienții din proces, precum și chiar de instanță).

Revizuienta A. DSR.L. a depus la dosar "precizări și răspuns Ia întâmpinarea G. ui"; legate de recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 6946 /_ la dosarul nr. 1_ .

Consideră privatizarea prin contractul secret de privatizare a S.C. A. P.

1. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. ca fiind încheiat în vederea săvârșirii unei fraude și am invocat excepția nulității absolute a acestui contract întocmit pentru fraudarea legii. Contractul secret a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți, unul dintre efecte fiind actul adițional S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M., din 20 decembrie 2012 (filele noastre 0. - 00909), înregistrat la ORC Maramureș (filele noastre 910 și 817) prin care S.C. Hofer HI S.R.L. devine proprietarul aparent a 66,26655 % din acțiunile S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. iar Domnul Hofer I. este numit administrator.

   Revizuienta mai reia, totodată, aspecte de fond prezentate deja în cuprinsul pozițiilor sale procesuale.

   Revizuienta a formulat și răspuns la întâmpinarea G. ui, arătând că Guvernul României invocă pe de o parte lipsa calității de reprezentant al S. Român, pe de altă parte lipsa calității procesuale pasive a G. ui.

   Pe de o parte este corect că celui care declanșează procedura jurisdicțională îi revine sarcina de a demonstra atât legitimarea sa procesuală, cât și pe aceea a intimaților, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face în legătură cu un raport juridic de drept material în care părțile litigiului au calitatea de titular al dreptului și, în mod corespunzător, al obligației corelative.

   Din perspectiva aceasta S. îi este justificată calitatea procesuală, deoarece el este parte în raportul juridic dedus judecății și se află într-o opoziție de interese față de noi pentru a i se legitima poziția de intimat în cadrul litigiului.

   Promovând acțiunea de revizuire, ne prevalăm de calitatea noastră de păgubit al S. Român, ca proprietar al S.C. A. P. -carne S.A. (M. A. și Alimentației), așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a considerat că și capătul de cerere privind încălcarea drepturilor garantate de art. 1 Protocol nr. 1 la Convenție este admisibil.

   Ca fost proprietar al S.C. A. P. -carne S.A. (M. A. și Alimentației) S. are calitatea de pârât, întrucât are o legătură directă cu dreptul subiectiv care este supus dezbaterii judiciare, iar se poate justifica atragerea în procedura jurisdicțională a unei părți căreia re motive să îi opună dreptul afirmat iar S., motive de a contesta dreptul pretins.

   Conform articolului 1349 alin. (1) și (2) Code civil răspunderea delictuală este îndatorirea oricărei persoane de a repara integral toate prejudiciile cauzate altuia prin încălcarea obligației de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impun și de a nu aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altora. Răspunderea contractuală este îndatorirea oricărei persoane, parte intr-un contract, de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părți prin neexecutarea obligațiilor pe care le-a contractat, așa cum prevede articolul 1350 alin. (1) și (2) Cod civil.

   Conform noului cod civil există o definiție pentru calitățile de "comitent" și

   "prepus" și a raportului de subordonare care își are izvorul în acordul realizat între o persoană fizică sau juridică, pe de o parte, și o persoană fizică, pe de altă parte, prin care acesteia din urmă (prepusului) i s-a încredințat o anumit însărcinare de către prima (comitentul). Această încredințare decurge din posibilitatea pentru comitent de a da instrucțiuni, de a direcționa, de a îndruma și de a controla activitatea prepusului, acesta din urmă având obligația de a urma îndrumările și directivele primite.

   In doctrina juridică, s-a arăta că "această subordonare sau altfel spus, această dependență funcțională a prepusului față de comitent constituie nota caracteristică a raportului de prepușenie care atrage aplicarea dispozițiilor articolului 1.373 (Răspunderea comitenților pentru prepuși) Cod civil:

   1. Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte oii, fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.

   2. Este comitent cel care în virtutea unui contract sau în temenii legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia.

   3. Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.

Conform alineatului (2) noțiunea de comitent trebuie să fie avută în vedere în înțelesul cel mai larg, cuprinzând atât persoanele fizice, cât ți persoanele juridice de drept privat sau de drept public. în acest sens, s-a făcut precizarea că

"statul, județele, comunele, instituțiile care depind de administrațiile publice, societățile comerciale și orice persoană juridică sunt răspunzătoare de daunele provocate prin actele funcționarilor și prepușilor lor în exercițiul funcțiunilor cele sunt încredințate".

Din documentele depuse la dosar, anexele noastre 113 - 145 Departamentul de Control din cadrul G. ui R. a efectuat un control care este descris în nota de control nr. 7 / 864 / O.G. aprobată de Șeful Departamentului de Control al G. ui. Nota de control a fost atașată dosarului 917 / 1995 Tribunalul Maramureș în data de_ .

Nota de control nr. 7 / 864 / O.G. efectuată ca urmare a notei informative nr. 4580 /_ a consilierului juridic din cadrul S.C. A. P. C. S.A. (M.

1. și Alimentației) și dovedește fără nici un drept de tăgadă capacitatea și calitatea pe care o avea G. de a controla și îndruma S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației).

   În altă ordine de idei Guvernul României a fost parte prin reprezentanți și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Agentul guvernamental a asigurat acolo în numele G. ui o revizuire echitabilă a prezentei cauze.

   Reiese din cele de mai sus că S. a participat nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații la prezentele cauze.

   Așa cum indică chiar G., Decretul nr. 31 / 1954 a fost în mod expres abrogat prin articolul 230 lit. n) din Legea nr. 71 / 20,11.

   Noul Cod civil prevede legat de aceste aspecte următoarele: Art. 223. S. și unitățile ADMINISTRATIV-TERITORIALE

   1. In raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens.

   2. Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și unităților administrativ-teritoriale care participă la raporturile civile în nume propriu prin organele prevăzute de lege.

Art. 224. Răspunderea civilă; a statului ȘI a UNITĂȚILOR administrativ- teritoriale

1. Dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nit răspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților si instituțiilor publice care sunt persoane juridice și nici una dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligațiile statului.

2. Dispozițiile alin. (1) suni aplicabile în mod corespunzător și unităților administrativ-teritoriale care nu răspund decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, instituțiilor și serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate juridică.

Legea prevede, în cadrul răspunderii civile, expres obligativitatea participării G. ui R. ca titular de drepturi și obligații ca parte la prezenta cauză.

Cu privire la lipsa obligației rezultate dintr-un raport de drept material invocăm următoarele articole ale noului Cod civil:

Art. 1.164. Conținutul raportului obligațional

Obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.

Art. 1.165. izvoarele obligațiilor

Obligațiile izvorăsc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată, fapta ilicită, precum și din orice alt act sau fapt de care legea leagă nașterea unei obligații.

Doctrina invocată privind părțile se referă excluziv la revizuent.

De altfel din invocarea lipsei calității procesuale a G. ui rezultă, fără nici un drept de tăgadă, și strategia meschină a celor care au mânărit prezenta operațiune: perceperea de impozite și taxe vamale nerușinate pentru livrări către întreprinderi controlate (la propriu și la figurat) de Stat, neplata facturilor, tentative de lichidare criminală a furnizorului, privatizarea frauduloasă a debitorului și sustragerea de la obligațiile civile.

Prin notele de ședință, SC T. I. H.I S.A. a solicitat pe cale de excepție următoarele:

1)- a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive in cauza de fata al SC T. I. HI SA.(fosta A. P. C. SA).

1. Invocam excepția lipsei calității de reprezentant

   al SC T. I. HI SA( fosta A. P. C. Sa) a lichidatorului judiciar care a fost introdus in cauza SC C. LJ 2000 SPRL S. M. . (din eroare a folosit denumirea SC LJ C. SS M. ).

2. se solicită respingerea revizuirii ca inadmisibila.

3. se solicita respingerea revizuirii ca lipsita de interes.

Pe fond, se solicită respingerea ca nefondat a recursului având obiect revizuirea Sentinței Civile nr. 6946 din_ din următoarele motive:

1. Fiind o cale de atac, revizuirea nu declanșează un litigiu nou, ci reprezintă numai o fază procesuală a aceleiași cauze, ceea ce face ca în mod firesc ea sa nu se poată desfășura decât în cadrul procesual deja existent in etapele procesuale anterioare, în aceste condiții, interesul promovării cererii de revizuire aparține persoanelor care au avut calitate de parte în procesul inițial. Prin menirea sa, instituția revizuirii reprezintă o cale extraordinară de atac, care are rolul de a supune controlului judiciar îndreptarea erorilor de fapt.

   Astfel in cauza privind dosar_ -obiect revizuire sentința civila nr. 2173 la Dosar_ Tribunal Maramureș prin care s-a constatat perimata acțiunea formulat a de către SC A. DS ÎMPOTRIVA AVAS B. intr-o acțiune având ca obiect refuz de comunicare informații de interes public, solicitam respingerea acestei revizuiri pe cale de excepție deoarece persoana care a avut calitate de parat in acele dosare a fost AVAS B. -, iar reclamanta SC A. D.

2. In ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant AL SC T.

I. HI SA al lichidatorului SC C. LJ 2000 SPRL S. M. se aduce la cunoștința Curții de Apel ,următoarele:

Prin DECIZIA CIVILA din_ din DOSAR_ a admis cererea de revizuire a SC A. DS împotriva Deciziei 6992 /2002 al Curții Supreme si in consecința a admis apelul declarat de A. D. împotriva Sentinței Civile nr.

154 din_ a Tribunal Maramureș pe care A desființat-o si a trimis-o la rejudecarea declarației de creanța la tribunal Maramureș (fara sa se specifice in nici un fel redeschiderea sau continuarea procedurii de

insolvența numirea lichidatorului si alte masuri legale necesare in acest

caz).

Prin decizia civila mai sus amintita I.C.C.J nu a declarat in stare de

faliment SC T. I. HI SA.

Mai mult nu a dispus comunicarea in BPI si nici nu a confirmat sau reconfirmat vechiul lichidator al SC A. P. C. SA (T. I. HI SA, nu a dispus alte masuri legale fapt ce ne duce la concluzia ca analizarea declarației de creanța al A. DS sa se faca cu T. I. in stare de funcționare normala asa cum de altfel e legitim atâta timp cat instanțele au in fata lor o societate pe acțiuni listata la bursa de valori B. care lucrează numai in profit de la preluarea sa de către asociatul majoritar SC HOFER HI S. .

totodată in cazul redeschiderii procedurii insolvenței instanța trebuia sa dispună comunicarea sentinței la CNVM ptr retragerea de la trazactionare a acțiunilor T. I. HI SA. ( de altfel lichidatorul C. LJ 2000 SPURL a trimis la Tribunalul Maramureș într-un alt dosar (_ ) cu aceleași parti o adresa prin care a solicitat acestuia sa i se comunice sentința prin care a fost numit sau reconfirmat sau orice alt document din care rezulta calitatea sau mai mult ptr a dovedii toate acestea am depus la termenul anterior in copie cererea de completare a dispozitivului acestei decizii obiect al dosar_ /al, depusa de SC A. DS care cere ICCJ SA COMPLETEZE DISPOZITIVUL ACELEI DECIZII SI SA DECLARE T. I. HI SA IN STARE DE INSOLVENTA.

La data de_ Tribunalul Maramureș in dosar_ A EMIS SENTINȚA CIVILA 1924 prin care constatând autoritatea de lucru judecata retrimite cauza la rejudecarea declarației de creanța adică din punctul nostru de vedere a analizării caracterului cert lichid si exigibil al acesteia cu debitoarea in stare de funcționare ,fara a dispune sub nici o forma declararea stării de faliment

.publicare in b.p.i al sentinței de redeschidere a falimentului sau reconfirmarea lichidatorului LJ C. SS M. .

Totodată prejudicial produs lui SC T. I. HI SA prin declararea ei in insolvența fura ca sa existe o decizie definitiva si irevocabila in acest sens este incomensurabil mai mult prejudiciul produs acționarului majoritar care a investit peste 1,5 milioane euro si celor 2800 acționari este mai mult decât evident.

Pentru toate aceste considerente se solicită admiterea acestei excepție si sa dispuneți in consecința. S-a făcut dovada celor afirmate cu copia BPI unde SC A.

1. C. SA figurează ca si creditoare al SC AGROGRAFT S. Timișoara si ca inserata in alt buletin ca si proprietara al Fermei 7 A. .

   Din aceleași considerente cerere de revizuire este inadmisibila iar in ceea ce privește lipsa de interes aceasta este dovedita anterior de susținerile noastre aflate la dosarele atașate si din care rezulta ca SC T. I. HI SA nu a avut calitate de parte in acel dosar a cărui revizuire o cere SC A. DS .

   Pe fondul cauzei se afla in recursul împotriva Sentinței Civile nr. nr 6946 din_ emisa in Dosar_ in care s-a cerut revizuirea Sentinței Civile nr. 2173 din Dosar_ obiect refuz comunicare informații de interes public (legea 554/2001) introdus de A. DYNAMICC pe care se sa o mențineți la legala si temeinica ,in mod corect Tribunalul Maramureș a statuat faptul ca obiectul prezentei cereri este revizuire unei hotărâri a perimării pronunțata in materia contencios administrativ ,prin care revizuienta a cerut anularea unor încheieri si hotărâri in materia falimentului de aceea a fost respinsa ca atare.

   Revizuienta A. DSR.L. a formulat precizări și răspuns la întâmpinarea T. I. H.l. S.A. B. M. legate de recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 6946 /_ la dosarul nr. 1_ .

   Își menține toate afirmațiile din documentele anterioare.

   Eficiență prezumției de lucru judecat în dosarele indicate de noi și să soluționați prezenta cauză în spiritual instanței mai mare în grad sub efectul pozitiv al puterii lucrului judecat.

   Prezumțiile rezultate din Decizia din 2 noiembrie 2010 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza CEDO 21199/03, S.C. A. DSR.L. B. M. împotriva R. (hotărâre rămasă definitivă în data de 11 aprilie 2011), Decizia civilă 3 / 2011 pronunțată Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1_ (rămasă irevocabilă) și Decizia 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ înalta Curte de C. și Justiție (irevocabilă), relevante pentru prezenta cauză, sunt în principal următoarele:

   1. Toate cauzele analizate în dosarul 21399/03 al Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv prezentul dosar, sunt o unitate;

   2. Judecarea cauzelor analizate în dosarul 21199/03 al Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv prezenta cauză, s-a înfăptuit prin violarea celor mai elementare drepturi fundamentale;

   3. Părțile chemate în judecată în prezenta cauză au calitate procesuală pasivă;

   4. Pentru restabilirea stării de legalitate și pentru angajarea corespunzătoare a răspunderii juridice trebuie analizate toate celelalte posibile cereri, excepții, inclusiv prezenta cerere;

   5. Având în vedere dispozițiile articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului toate cauzele supuse revizuirii vizează protecția interesului nostru legitim, determinant, licit, născut și actual de a recupera creanța rezultată din livrările de vitamine și proteine.

Prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora.

1. Aspecte generale.

   Demersul A. DSR.L. împotriva unei proceduri vădit ilegale (cum este aceia de violare a unor norme juridice internaționale clare și direct aplicabile) constituie nu numai un drept, ci și o obligație, in caz contrar fiind nerespectate bunele practice manageriale.

   Noi credem că abuzurile grave comise de cele mai importante componente ale autorității judecătorești și de vamă prin agenții infiltrați în toate structurile administrației, precum și impunitatea totală de care până în prezent se bucură autorii actelor de violare a dreptului la proprietate și a drepturilor omului și care constituie infracțiuni, abateri disciplinare și delicte civile demonstrează unui

   observator neutru și obiectiv faptul că a fost și continuă să fie vorba de o acțiune planificată, organizată, desfășurată și protejată cu autorizare de la un nivel extrem de înalt, cu un centru unic de comandă, toți cei implicați constituindu-se intr-un grup infracțional organizat, care a subminat grav democrația, statul de drept și drepturile omului.

   Tot unui observator neutru și imparțial i se poate forma astfel convingerea că prezenta acțiune criminală nu a fost decât un mijloc, scopul real urmărit fiind implementarea "privatizări" în favoarea beneficiarului final, care nu este T.

   I. H. S.A. Oricum, scopul a fost parțial atins, deoarece prima parte a privatizării cu un contract secret a fost înfăptuit. Noi însă, in mod extrem de ferm, utilizăm toate procedurile naționale și europene pentru restabilirea stării de legalitate și pentru angajarea corespunzătoare a răspunderii juridice.

   In acest sens, toate procedurile administrative și judiciare inițiate de noi se înscriu in condițiile prevăzute de articolul 35 din Convenția europeană a drepturilor omului, în vederea utilizării și epuizării căilor interne de atac, înainte de; sesizarea Curții Europene a Drepturilor omului cu plângeri individuale, in temeiul art. 34 din Convenție, pentru violarea drepturilor consacrate de articolul 6 și de articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție.

   Din această perspectivă, avem onoarea a solicita onoratei instanțe constatarea abuzurilor evidente ale autorităților statutului român, decurgând din violarea dreptului la proprietate, în măsura în care onorata instanță apreciază necesare lămuriri, suplimentare, vă rugăm să ne anunțați în timp util.

2. Unitatea cauzelor revizuite

In decizia CEDO 21199/03, S.C. A. DSR.L. B. M. împotriva R. constată că cele două proceduri, cea de recuperare a datoriei și cererea de participare la procedura de insolvență, trebuie să fie analizate global (împreună):

(b) Aplicarea principiilor în prezenta cauză

1. Curtea ia act mai întâi de faptul că ambele proceduri, cea de recuperare a datoriei și cererea de participare la procedura de insolvență. aveau m vedere același obiectiv, și .anume ca societatea reclamantă să își recupereze pretinsa datorie de la societatea A. Rin urmare, pentru a evalua accesul efectiv ai reclamantei la instanță, cele două seturi de proceduri ar trebui analizate global. în lumina principiilor enunțate mai sus.

2. Curtea ia act de faptul că "reclamanta a depus plângerea sa inițială la 14 martie 1996, iar procedura de insolvență împotriva societății A. a fost deschisă (după suspendare) la 25 iunie 1997. De la 26 septembrie 1997. tribunalul a fost informat cu privire la procedura de insolvență. Astfel, reclamanta trebuie să i aflat și despre acest lucra cel mai târziu la această dată.

   Reclamanta a solicitat să i; se permită să participe la ambele proceduri, fapt ce poate fi considerat drept o abordare promptă din partea sa. având în vedere importanța promptitudinii în acțiunile comerciale.

3. Curtea va considera că prima instanța era competentă să decidă în privința plângerii reclamantei cel puțin până la 18 martie 1998. când societatea

A. a fost declarată in .stare de insolvență. Prin urmare, va examina, din perspectiva drepturilor garantate de art. 6, procedurile inițiale desfășurate până la data respectivă.: Astfel, aceasta ia act de făptui că. pe parcursul perioadei respective, tribunalul nu a făcut decât să anuleze acțiunea, fără să examineze fondul acesteia sau sa răspundă obiecției reclamantei cu privire la impunerea noii taxe judiciare de timbru.

Cu ocazia judecării cauzelor în perioada 1995-2006 unificarea nu a fost posibilă datorită dispariției dosarului de recuperare a datoriei de la debitoarea

S.C. A. P. C. S.A. B. M., dosarul 653/1996 Tribunalul Maramureș.

Prin Decizia 669 din 19 februarie 2013 la dosarul 2_ înalta Curte de

C. și Justiție la "Trimite cauza pentru rejudecarea declarației de creanță formulată de creditoarea S.C. A. DSR.L. B. -M., aceleiași instanțe".

De altfel, pe tot parcursul dezbaterilor la CEDO, Ministerul Afacerilor Externe ca reprezentant al S. Român, și Președintele T. ui Maramureș au fost de aceeași părere, incluzând în lista dosarelor analizate și prezentul dosar, așa cum rezultă din anexe.

C. Excepția lucrului judecat

Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de- al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.

Cum potrivit art. 1200 pct.4 cu referire la art. 1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.

Aceste aspect au fost statuate și de către înalta Curte de C. și Justiție, Secția I civilă, în Decizia nr. 3028 din 4 mai 2012.

A. de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).

Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate

juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.

Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, această, prezumție are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.

Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a

chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.

Acest e aspect au fost statuate și de către înalta Curte de C. și Justiție, Secția civilă și de proprietate intelectuală, prin Decizia civilă nr. 995 din 4 februarie 2009.

D. Răspuns Ia întâmpinarea T. I. H.l. S.A.

T. I. H.L S.A. invocă lipsa calității procesuale pasive, lisa calității de reprezentant al lichidatorului judiciar, inadmisibilitatea urmare a lipsei de interes.

Cu privire la calitatea procesuală pasivă a T. I. H.L S.A. învederăm instanței că pe de o parte T. I. H.L S.A. este beneficiarul momentan al privatizării frauduloase și al activităților criminale de lichidare a firmei A. D.

S.R.L. pe de altă parte T. I. H.L S.A. este principalul actor al finalității capetelor de cerere din prezenta cauză.

Privatizarea prin contractul secret de privatizare a S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. a fost încheiat în vederea săvârșirii unei fraude.

Contractul secret a produs efecte juridice atât în raporturile dintre intimați cât și față de terți, unul dintre efecte fiind actul adițional S.C. A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M., din 20 decembrie 2012 (filele noastre

0. - 00909), înregistrat la ORC Maramureș (filele noastre 910 și 817) prin care

S.C. Hofer HI S.R.L. devine proprietarul aparent a 66,26655 % din acțiunile S.C.

A. P. C. S.A. (M. A. și Alimentației) B. M. iar Domnul Hofer I. este numit administrator.

Cu privire la interesul său acesta este repararea prejudiciului generat prin executarea silită arată că în prezenta acțiunea există un drept subiectiv civil - recuperarea de create - ce se cere a fi protejat și mai multe interese legitime care trebuie ocrotite. Interesul său material și moral este legitim pentru că nu vine în contradicție cu legea, are un caracter personal pentru că este în folosul nostru și este născut și actual pentru că dacă nu am acționa ne-am expune unui prejudiciu. Dreptul subiectiv civil pe care îl afirmă se bucură de protecție juridică.

În data de_ revizuienta A. DSR.L. a formulat "concluzii scrise";, reiterându-și poziția procesuală.

Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:

Prin cererea de revizuire, revizuenta SC A. DS a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2173/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, făcând referire la decizia din_ a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza SC A. DS B. M. împotriva R. .

T. a reținut că hotărârea a cărei revizuire se solicită este o hotărâre de constatare a perimării unei acțiuni în contencios administrativ, formulată împotriva intimatei AVAS B., având ca obiect comunicare informații de interes public. Față de obiectul cererii, reprezentat de revizuirea unei hotărâri de constatare a perimării pronunțată în materia contenciosului administrativ, cadru procesual stabilit prin hotărârea Curții de Apel C., de declinare a competenței de soluționare a cauzei, tribunalul a apreciat că nu poate lua în discuție cererile de anulare a unor încheieri și hotărâri în materia falimentului.

T. a arătat expres că a apreciat ca fiind îndeplinite cerințele cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 C.pr.civ., sens în care cererea a fost respinsă, conform dispozitivului.

Prin recursul declarat împotriva acestei sentințe, revizuienta recurentă, deși a prezentat ample susțineri (chiar și la un nivel repetitiv pe alocuri) vizând

chestiunea litigioasă de ansamblu, s-a referit și la chestiunea revizuirii, printre susținerile sale sub acest aspect aflându-se și motivul de ordine publică (intitulat de recurentă excepție a nulității absolute a sentinței) vizând existență unei contradicții flagrante între considerentele și dispozitivul hotărârii atacate, printr-o frază pe care o consideră recurenta revizuientă ca fiind o fraudare a legii.

Din această perspectivă, Curtea reține că, în conformitate cu art. 112 pct. 4 C pr. civ., o cerere adresată instanței trebuie să cuprindă arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. Corespunzător acestor motive, instanța însăși trebuie să insereze în hotărârea sa "motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților"; (art. 261 pct. 5 C pr. civ.).

Motivele acțiunii constituie "fondul"; procesului, alcătuit dintr-un temei de fapt și un temei de drept. Temeiul de fapt se referă la starea de fapt pe care cel care sesizează instanță o alegă; în raport cu aceasta se propun, încuviințează și administrează probele. Temeiul de drept este reprezentat de normele juridice care se aplică stării de fapt alegate în cerere. Dacă acțiunea este găsită întemeiată, fondată, motivele de fapt și de drept reținute de instanță în motivare trebuie să corespundă celor din acțiune. În ipoteza inversă, motivele de fapt și de drept din hotărâre tind să înlăture susținerile părții reclamante. În situația intermediară, a unei temeinicii parțiale, apar motive de fapt și de drept atât în sensul celor din acțiune, pentru partea acțiunii care a fost considerată justificată, cât și motive de

fapt și de drept care au stat la baza înlăturării unei părți din ceea ce se cerea.

Este astfel evident că între motive și fond există o echivalență, care se menține și în raport de operațiunea de prezentare a motivelor de către instanță, adică în motivarea hotărârii. Prin urmare, este vorba despre necercetarea fondului și atunci când instanța de fond nu și-a motivat efectiv hotărârea atacată și nu a examinat efectiv toate motivele pertinente indicate în acțiune, precum și atunci când între motivele reținute și soluție există o discrepanță. În speță, deși tribunalul a reținut expres că sunt îndeplinite cerințele cazului de casare prevăzut de art. 322 pct. 9 C.pr.civ., a respins cererea, existând astfel o confuzie cu privire la soluția pe care a pronunțat-o și motivele acesteia, împrejurări care semnifică o necercetare a fondului cererii de revizuire (cazul prevăzut de art. 322 pct. 9 C.pr.civ.) și care împiedică exercitarea unui control judiciar efectiv.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 3 C. pr. civ., Curtea urmează să admită recursul, să caseze în întregime sentința atacată și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, care urmează să analizeze dacă sunt sau nu îndeplinite cerințele cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 9 C.pr.civ., și să pronunțe o sentință concordantă cu cele reținute sub acest aspect, soluționând, totodată, și excepțiile și chestiunile de procedură care se invocă.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de revizuienta S.C. A. DSR.L. împotriva sentinței civile nr. 6946 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

	PREȘEDINTE				JUDECĂTORI
S.	L. R.	V.	G.	M.	H.

G.

M. V. -G.

Red.SLR/dact.MS 3 ex./_ Jud.fond: S.O.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Sentința civilă nr. 2610/2013. Excepție nelegalitate act administrativ Sentința civilă nr. 9902/2013. Excepție nelegalitate act administrativ Sentința civilă nr. 113/2013. Excepție nelegalitate act administrativ Sentința civilă nr. 317/2013. Excepție nelegalitate act administrativ Sentința civilă nr. 16920/2013. Excepție nelegalitate act administrativ Sentința civilă nr. 365/2013. Excepție nelegalitate act administrativ Sentința civilă nr. 201/2013. Excepție nelegalitate act administrativ Sentința civilă nr. 512/2013. Excepție nelegalitate act administrativ