Decizia civilă nr. 1258/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 1258/2013
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE I. P.
Judecător L. F. Judecător A. -L. I. Grefier I. -M. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal formulat de recurentul G. E. împotriva Sentinței civile nr. 4046/2012 a Judecătoriei Turda în contradictoriu cu intimatul I. DE P. J. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că recursul este declarat în termen, motivat, comunicat.
Nefiind alte cereri de formulat în probațiune, tribunalul constată că recursul este în stare de judecată și se reține în pronunțare.
T. UL
Prin Sentința civilă nr. 4046/2012 a Judecătoriei Turda, a fost respinsă ca neîntemeiata plângerea contravenționala formulată de petentul G. E. - S., Gral
D., jud. Brașov in contradictoriu cu IPJ C. - C. -N., str. T., nr. 27, C. - privind procesul verbal de contravenție seria CP nr. 1143688/_ încheiat de Politia mun. Turda, Birou Rutier, pe care l-a menținut.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr. 1143688/_ întocmit de Politia Mun. Turda petentul a fost sancționat contravențional cu doua amenzi contravenționale, de 140 lei, respectiv de 280 lei, pentru comiterea contravențiilor prev. de art. 108 lit. a pct. 2 si de art. 100 alin 3 lit. f OUG 195/2002 . S-au aplicat 6 puncte amenda, 2 puncte de penalizare si s-a dispus reținerea permisului de conducere pentru o perioada de 30 de zile. In fapt s-a reținut ca in data de_, ora 11,38, aflat in Piața Romana, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, folosind telefonul mobil fără dispozitiv mâini libere. Totodată nu a oprit la semnalul agentului de circulație, fiind necesara urmărirea acestuia.
Plângerea împotriva procesului verbal a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.31 din OG nr.2/2001, in data de_ (fila 8).
În cauză, instanța procedând potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001 la verificarea legalității procesului-verbal de constatare a contravenției constată că întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea tuturor condițiilor de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității.
Instanța a avut în vedere la soluționarea prezentei cauze că faptele reținute ca și contravenție sunt probate cu ajutorul procesului-verbal de constatare a contravenției, proces verbal care se bucură de prezumția de legalitate și de prezumția de veridicitate, care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate prezumții legale. Este adevărat că niciuna din aceste prezumții nu este irefragabilă, putând fi răsturnată de către petent prin proba contrară.
Astfel, pentru a dovedi o stare de fapt contrară celei reținute de către agentul constatator în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, petentul este cel căruia îi incumbă sarcina probațiunii.
Petentul nu a făcut insa dovada unei stări de fapt contrare celei reținute in cuprinsul procesului verbal de contravenție seria CP nr. 1143688/_ întocmit de Politia Mun. Turda. A arătat în plângerea contravenționala ca a folosit un dispozitiv al autovehiculului, automat, dar nu a făcut dovada existentei acestuia si nu a făcut dovada echivalentei acestui dispozitiv cu cel prevăzut de lege, "mâini libere";. Nu a dovedit existenta altor obiecțiuni decât cele consemnate "nu recunosc fapta; este un abuz, mașina este prevăzuta cu căști funcționând activ in momentul deplasării. Semnul de oprire nu a fost efectuat suficient de clar"; - toate acestea fiind motive indicate si in plângerea contravenționala. In ceea ce privește menționarea unui martor, dispozițiile OG 2/2001, art. 19 stabilesc necesitatea unui martor in momentul in care contravenientul refuza semnarea procesului verbal. Fata de starea de fapt, procesul verbal fiind semnat de petent, nu a fost necesara menționarea unui martor. Lipsa menționării unui martor putea fi înlăturata insa prin propunerea audierii acestuia in fata instanței de judecata. Petentul nu a uzat insa de dreptul sau de a propune probe.
Nici susținerea existentei unui limbaj inadecvat din partea agentului constatator nu a fost dovedita in fata instanței de judecata.
Împrejurarea ca petentul folosește autovehiculul in timpul serviciului si nu a fost sancționat contravențional pana in prezent nu este de natura a înlătura răspunderea contravenționala a petentului, starea de fapt consemnata in procesul verbal de contravenție corespunzând adevărului, petentul neproducând probe care sa duca la răsturnarea cele două prezumții de care se bucură procesul verbal contestat.
In privința conținutului textelor legale indicate in procesul verbal de contravenție art. 108 lit. a pct. 2 (art. 99 pct. 2 ), art. 100 alin 3 lit. f (100 alin 2) .., instanța constata ca faptele petentului au fost încadrate corect, iar sancțiunea a fost stabilita in limitele legale.
Față de cele expuse anterior, instanța de fond a respins ca neîntemeiată plângerea petentului, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal petentul recurent G. E.
, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și în consecință, admiterea cererii de chemare în judecată.
În motivare se arată că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, bazându- se exclusiv pe prezumția de legalitate și veridicitate a procesului verbal contestat, cu încălcarea jurisprudenței CEDO în materie (invocându-se în acest sens cauza Anghel împotriva României).
Se susține în continuare că fapta contravențională nu există, deoarece autovehiculul pe care îl conducea era unul de serviciu dotat cu cel puțin 2 ani anterior cu un dispozitiv profesional PARROT, care se conectează automat la telefonul mobil în momentul pornirii autovehiculului, întocmirea procesului-verbal de contravenție fiind în fapt urmarea atitudinii abuzive manifestată de agentul constatator.
Analizând hotărârea atacată
în baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține că recursul declarat de recurentul-petent G. E. împotriva sentinței civile nr. 4046/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Astfel, sub aspectul motivului de recurs vizând forța probantă a procesului-verbal de contravenție, tribunalul reține că deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă, instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul, după cum a reținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza "Bosoni împotriva Franței";.
Mai mult, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, garanțiile art. 6 al Convenției în materie penală sunt aplicabile în cadrul procedurilor având ca obiect contestarea unui proces-verbal de contravenție, precum cel de față, ce vizează o plângere contravențională împotriva unui act de sancționare întemeiat pe legislația rutieră, având în vedere scopul pur punitiv al amenzii aplicabile, precum și caracterul general al normei de incriminare, după cum s-a arătat într-o cauză recentă pronunțată împotriva României, "cauza I. P. ";. Esențială pentru determinarea aplicabilității art. 6 din Convenție, în latura sa penală, este, așadar, analiza naturii faptei imputate și a sancțiunii corespunzătoare, conform legislației naționale în vigoare (cauza
"Öztürk împotriva Germanei";).
Astfel, plângerea contravențională de față se poate, cu ușurință, circumscrie noțiunii de "acuzație în materie penală"; în acord cu practica judiciară impusă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Totuși, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile,
având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare, după cum s-a reținut în cauzele "Salabiaku împotriva Franței"; sau "Västberga taxi Aktiebolag și Vulic împotriva Suediei";.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, după cum reiese și din dispozițiile art. 31- art. 36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor. Sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional, astfel cum s-a arătat în cauza "Anghel împotriva României";.
Totodată, tribunalul va da eficiență considerentelor exprimate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza "I. P. împotriva României"; și reiterată în cauza "N. G. împotriva României";, hotărâri în cuprinsul cărora s-a arătat că, din moment ce sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței de judecată conform dreptului național, petentul se expune în mod conștient riscului de a fi
"condamnat"; doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenție, care se bucură de o prezumție de temeinicie ce ar putea fi răsturnată, dacă nu reușește să facă dovadă contrară celor reținute în cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției. Esențial este ca instanțele naționale să îi ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Aplicând aceste principii cauzei de față, tribunalul constată că recurentului-petent i s-a acordat posibilitatea de a face dovada contrară stării de fapt reținute în cuprinsul actului sancționator, acesta depunând la dosarul cauzei, în recurs, procesul-verbal de predare-primire a mijlocului de transport (f. 6), în care se specifică dotarea autovehiculului condus de recurent cu un car kit Parrot funcțional.
Totuși, tribunalul subliniază faptul că dotarea autovehiculului cu un astfel de dispozitiv nu face și dovada utilizării acestuia la momentul constatării săvârșirii faptei, conducătorul auto putând opta pentru utilizarea sau nu a acestui dispozitiv.
În speță, recurentul nu a propus nici o probă pentru a produce dovada utilizării în concret a acestui dispozitiv, contrar constărilor personale ale agentului statului, deși sarcina probei îi revenea inclusiv din perspectiva jurisprudenței instanței de contencios european.
Pe de altă parte, recurentul recunoaște faptul că nu a oprit la semnalul agentului de circulație, motivându-și atitudinea prin faptul că nu a înțeles semnificația gestului făcut de agentul rutier, motivare incompatibilă cu calitatea sa de conducător auto angajat pe acest post. Or, semnalul de oprire făcut de agentul constatator reprezintă în sine un argument care întărește prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție și sub aspectul primei fapte reținute în sarcina acestuia, fiind puțin probabil ca agentul rutier să fi făcut semnalul de oprire fără nici un motiv legat de comportamentul în trafic al conducătorului auto.
Pentru toate aceste considerente, care se adaugă celor deja reținute de instanța de fond, recursul declarat de recurentul-petent G. E. împotriva sentinței civile nr. 4046/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda apare ca nefondat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul G. E., domiciliat în Municipiul S.
, str. Gral D. nr. 16, jud. Brașov, împotriva sentinței civile nr. 4046/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Președinte, I. P. | Judecător, L. F. | Judecător, A. -L. I. |
Grefier, I. -M. P. |
Red.L.F./C.B./2 ex./_
Jud. fond . P. C.
