Decizia civilă nr. 1325/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL Ă NR. 1325/R/2013
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. G. C.
Judecător I. N. B. Judecător S. T. Grefier Ani-L. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de recurentul M. C. -N., DP L. împotriva Sentinței civile nr. 18870/2012 pronunțată de Judecătoria C. -Napcoa în dosar nr._ privind și pe intimata B. N., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților . Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
T. ul constată că procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile, părțile au solicitat judecarea cauzei in lipsă și reține cauza in pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 18870/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosarul nr._ s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta B. N. în contradictoriu cu intimatul M. C. -N. - DP L. și s-a înlocuit amenda contravențională în cuantum de 200 lei, aplicată petentei prin procesul verbal de contravenție nr. 204657/_ emis de intimat, cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele
:
Prin procesul verbal de contravenție susmenționat petenta a fost sancționată cu amendă în sumă de 200 lei, deoarece a încălcat prevederile art.10 lit. a din HCL nr.26/2010, întrucât în data de_, ora 10,56 a parcat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe str. C. fără să dețină tichet sau abonament de parcare valabil.
Prima instanța a mai reținut că petenta nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare celei consemnate de agentul constatator, astfel că procesul verbal de contravenție este temeinic și legal, neputându-se dispune anularea acestuia.
Având în vedere faptul că petenta, în mod implicit, a recunoscut săvârșirea contravenției și a avut o atitudine sinceră in fața instanței, fiind la prima abatere, în speță sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a atrage atenția acestuia asupra pericolului social al faptei săvârșite și pentru a preveni săvârșirea in viitor a unor fapte de același gen.
1
Cu respectarea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 301 din codul de procedură civilă și de art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, intimatul M. C. -N. a promovat calea de atac a recursului, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 din Cod, cu consecința respingerii plângerii contravenționale.
În motivarea recursului, s-a arătat că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind stabilită la nivelul minim prevăzut de lege, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea că petentul se conformează conduitei, prin raportare la dispozițiile HCL 26/2010, motiv pentru care nu se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate. La reindividualizarea sancțiunii nu s-a ținut cont de prevederile art. 21 alin.3 din OG 2/2001 deoarece petenta a mai fost sancționată contravențional pentru staționarea fără tichet de parcare valabil, în temeiul HCL 26/2010.
Deși legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare dar s-a prezentat în instanță la acest termen de judecată pentru a-și exprima poziția procesuală.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică incidente, tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat și urmează a-l respinge pentru următoarele considerente:
Recurentul M. C. -N. solicită modificarea Sentinței civile nr.18870/2012 a Judecătoriei C. -N. pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, considerând că sancțiunea stabilită în cadrul procesului verbal a fost corect aplicată, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei, astfel că nu se impunea înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Potrivit art. 5 alin. 5 și art. 20 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, "sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite";, iar la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont și de "împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului";.
Procedând conform dispozițiilor exprese ale art. 34 alin. 1 teza finală din O.G. nr.2/2001 la verificarea sancțiunii contravenționale principale aplicate prin procesul verbal contestat, instanța de fond a apreciat că avertismentul este o sancțiune suficientă pentru a atrage atenția contravenientei asupra obligațiilor care îi revin în utilizarea locurilor de parcare, prevăzute de H.C.L. nr. 26/2010.
Ținând cont de faptul că intimata petentă a recunoscut săvârșirea contravenției și a avut o atitudine sinceră în fața instanței, tribunalul apreciază că în mod judicios s-a considerat că sancțiunea aplicată este prea severă, avertismentul fiind în speță o sancțiune mai adecvată și suficientă pentru a atrage atenția petentei B. N. cu privire la obligația de a respecta dispozițiile legale incidente. Aceasta cu atât mai mult cu cât în dosarul de fond s-a demonstrat că petenta achiziționase abonament de parcare pentru tot anul, dar omisese să îl lase la vedere.
De asemenea, prima instanță nu a înlăturat culpa intimatei, prin hotărârea de fond confirmându-se atât fapta cât și vinovăția contravenientei, dar instanța a procedat în mod legal la reindividualizarea sancțiunii aplicate.
Pentru toate aceste aspecte, tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este una legală și temeinică, astfel că, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 și art. 3041 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea ca nefondată a recursului.
2
În temeiul art. 316 raportat la art. 298 și art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de recurentul M. C. -N. împotriva Sentinței civile nr. 18870/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosarul nr._, pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, A. G. C. | Judecător, I. N. B. | Judecător, S. T. |
Grefier, Ani-L. C. |
Red.AGC/tehn.MG 2 ex. 19.12.13
Jud. fond I. T.
3