Decizia civilă nr. 204/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 204/R/2013
Ședința publică de la 13 Februarie 2013 Instanța constituită din:
P. A. -M. B.
J. R. M.
J. L. -A. C. Grefier L. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către recurenta CURTEA DE APEL CLUJ, PRIN P. - J. V. M. împotriva Încheierii civile din data de_ privind și pe intimații F. C., ș.a., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima strigare cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța în temeiul art.1591alin.4 Cod procedură civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză; recursul a fost declarat în termen, motivat și comunicat cu intimata.
Instanța, apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza în pronunțare.
T. UL
Prin Încheierea civilă din data de_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca a fost respinsă cererea formulată de contestatoarea CURTEA DE APEL CLUJ, prin președinte - judecător V. M., în contradictoriu cu intimații F.
C. ș.a., având ca obiect suspendarea executării silite în dosarul execuțional nr. 566/2011 al B.E.J. M. M., până soluționarea contestației la executare ce face obiectul prezentului dosar, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele: Asupra cererii de suspendare a executării silite, în temeiul art. 403 alin.
(1)-(3) C.proc.civ., instanța reține că "până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel. (…) Asupra cererii de suspendare
formulate potrivit alin. (1)-(2), instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat";.
În ceea ce privește depunerea cauțiunii, instanța reține că potrivit art. 7 din OG nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2011, "Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune.";
Instanța a reținut că contestatoarea a invocat în sprijinul cererii de suspendare, astfel cum a fost precizată conform înscrisului de la fila 65 din dosar, mai multe motive, respectiv lipsa aparenței de legalitate a executării silite în condițiile art. 1 alin. (1) și alin. (2) din OUG nr. 71/2009 modificată, serioasa afectare a activității contestatoarei prin continuarea executării silite, precum și caracterul nelegal al executării datorat faptului că sumele calculate sunt greșite.
Cu privire la lipsa aparenței de legalitate a executării silite în condițiile art. 1 alin. (1) și alin. (2) din OUG nr. 71/2009 modificată, și la modalitatea de calcul a sumelor pentru care s-a pornit executarea, instanța reține că aceste motive nu vizează cererea de suspendare a executării, ci contestația la executare în sine.
Soluția dată asupra suspendării executării silite nu poate constitui o anticipare a soluției ce urmează a se da în cadrul contestației la executare. De aceea motivele care pot duce la admiterea cererii de suspendare a executării silite trebuie să fie diferite de cele care vizează legalitatea executării în sine, acestea din urmă putând face obiectul analizei pe fondul contestației la executare propriu-zisă în urma dezbaterilor contradictorii
În consecință, instanța a apreciat că poate justifica suspendarea executării silite situația deosebită a contestatoarei, impactul pe care continuarea executării silite îl poate avea asupra activității acesteia, necesitatea evitării unor pagube semnificative și iremediabile sau cu consecințe greu de înlăturat în viitor, dificultatea întoarcerii executării ca urmare a desființării formelor de executare, orice motive legate de executarea în sine putând face obiectul analizei fondului contestației la executare propriu-zisă.
Astfel, instanța a apreciat că motivul cu privire la grava afectare a activității prin continuarea executării silite, imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de lege, de a mai putea plăti salariile personalului și de a achita cheltuielile necesare materialelor și serviciilor indispensabile pentru îndeplinirea sarcinilor sale, este singurul motiv veritabil invocat care ar putea justifica soluția de suspendare a executării silite.
Conform art. 1 din OG nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2011, text în vigoare începând cu data de_, "creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea
cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate.";
Potrivit art. 2 al aceluiași act normativ, modificat prin Legea nr. 110/2007, text în vigoare începând cu data de_, "dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.";
Prin OUG nr. 71/2009 s-a dispus eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la o anumită dată - în funcție de modificările succesive ale acestui act normativ.
Astfel, pe lângă faptul că sumele datorate de către contestatoare în temeiul titlurilor executorii în baza cărora s-a pornit executarea în cadrul dosarului execuțional nr. 566/2011 al B.E.J. M. M. nu pot fi plătite din cele destinate acoperirii cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, contestatoarea beneficiază de înlesnirile privind eșalonarea plăților conform OUG nr. 71/2009.
Este adevărat că potrivit art. 2 din OG nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2011, începând cu data primirii somației de plată, respectiv data de 03 aprilie 2012, aceasta este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată, însă numai dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri.
Din ansamblul probatoriu de la dosar nu rezultă că contestatoarea nu dispune de fonduri pentru executarea sumelor aferente titlurilor executorii în favoarea intimaților. Mai mult, din înscrisurile depuse, nu reiese nici existența, nici cuantumul prejudiciilor care s-ar aduce acesteia în ipoteza în care s-ar continua executarea silită prin înființarea popririi asupra conturilor deschise la Trezorerie, neputându-se prezuma blocarea activității contestatoarei ca o consecință a acestui fapt, în lipsa oricărei dovezi cu privire la veniturile și cheltuielile acesteia - cu personalul, materialele și serviciile indispensabile invocate.
Mai mult, conform înscrisurilor de la dosar, reiese că, în urma emiterii somației, nu s-a mai efectuat vreun act de urmărire sau de executare în dosarul execuțional amintit, iar conform înscrisurilor de la filele 182-220, B. M.
a comunicat intimaților refuzul de executare în cadrul dosarului execuțional nr. 566/2011.
În cazul în care ar continua executarea silită în modalitatea popririi - în ipoteza admiterii plângerii împotriva refuzului la executare - instanța reține că întoarcerea executării, în măsura în care contestația la executare este admisă, se solicită și se dispune restabilirea situației anterioare, nu prezintă dificultățile inerente celorlalte forme de executare.
Instanța mai reține că "instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție de admisibilitate a suspendării executării silite, are o dublă finalitate, și
anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite prin efectul suspendării acesteia și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitori";, astfel cum a reținut Curtea Constituțională prin decizia nr. 281/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 385/_ .
Cu atât mai mult, incumbă instanței de judecată rolul de a preîntâmpina orice abuz de drept procesual în privința cererilor de suspendare a executării silite atunci când acestea sunt scutite de plata cauțiunii.
Apreciind că revine tuturor participanților în cadrul etapei executării silite, inclusiv autorităților judiciare, obligația de a asigura aducerea la îndeplinire cu celeritate a titlurilor executorii, față de împrejurarea că contestatoarea nu a dovedit existența unor motive temeinice și obiective, care să nu îi fie culpabile, și care să justifice necesitatea și utilitatea suspendării executării silite, instanța a respins cererea acesteia ca neîntemeiată.
Instanța a amânat soluționarea prezentei cauze:
Pentru a pune în vedere contestatoarei să facă dovada achitării avansului onorariu expert în cuantum de 500 lei în termen de 5 zile,
Pentru a se emite adresă către expertul SCORTARU M. D., cu mențiunea că a fost numit în prezenta cauză în vederea efectuării lucrării de expertiză, comunicându-i obiectivele încuviințate,
Pentru a se emite adresă către contestatoare, cu mențiunea să comunice care este cuantumul debitului actualizat până în decembrie 2011 inclusiv, datorat fiecărui intimat în parte în temeiul celor trei titluri executorii care stau la baza dosarului execuțional nr. 566/2011 al B. M. M., cu evidențierea sumei datorate pentru fiecare hotărâre în parte, respectiv care sunt sumele care au fost achitate până în prezent fiecărui intimat în parte, cu evidențierea sumelor aferente fiecărei hotărâri în parte, având în vedere că prin înscrisurile depuse la dosar s-au comunicat sume plătite în temeiul și a altor hotărâri judecătorești decât cele ce fac obiectul dosarului execuțional menționat,
Impotriva acestei incheieri civile a declarat recurs Curtea de Apel CLUJ solicitand modificarea încheierii civile pronuntate de instanta fodnului in sensul admiterii cererii de suspendare a a executării silite demarate.
In motivarea declaratiei de recurs s-a arătat în esență că prin continuarea actelor de executare silită, cu ignorarea dispozițiilor legale în vigoare, activitatea Curții de A. C. ar fi serios afectată, instanța fiind pusă în situația de a nu-și mai putea îndeplini atribuțiile, de a nu mai putea plăti salariile respectiv de a achita cheltuielile.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate de recurent precum si raportat la motivele de ordine publica incidente, tribunalul retine urmatoarele:
Pentru a pronunta hotararea recurata instanta J. iei C. -N. a retinut incidenta in cauza dedusa judecatii a dispozitiilor OG nr 22/2002 precum si a dispozitiilor OUG nr 71/2009, apreciind, insa, ca cele doua acte normative susmentionate contravin dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului
sub aspectul respectarii dreptului la un proces echitabil, principiu consacrat de art 6 al Conventiei.
Analizand cauza sub acest aspect tribunalul retine ca prin dispozițiile art. 2 din O.G. nr. 22/2002 modificata si completata prin Legea nr 110/2007 s-a instituit în favoarea debitorilor bugetari un termen de grație de 6 luni, termen care începe să curgă de la data la care debitorul a primit somația executorului judecătoresc, procedură care este de natură a tergiversa în mod nejustificat procedura executării silite și care este de natură a încălca dreptul creditorilor de executare a hotărârii într- un termen rezonabil potrivit art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În acest sens, art. 6 §1 din Convenție statuează că "orice persoană, are dreptul la judecarea în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil..";.
În mod constant C. Europeană a Drepturilor Omului a exprimat principiul conform căruia executarea unei hotărâri judecătorești este garanția unui proces echitabil și că punerea în executare a unei obligații ce incumbă statului sau agenților săi trebuie să se facă din oficiu. C. reamintește părților că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care a pronunțat-o, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces"; în sensul art. 6 al. 1 din Convenție. Dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei păți. … or, administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească, sau întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi. (Șandor c. României hot. din data de 24 martie 2005). C. reamintește că dreptul la justiție garantat de art. 6 protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat care respectă preeminența dreptului, nu poate rămâne fără efect în defavoarea unei părți. Prin urmare executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. (Ruianu c. României hot. din data de 17 iunie 2003).
Potrivit jurisprudenței instanței europene, în materie civilă, termenul rezonabil impus de art.6 §1 acoperă ansamblul derulării procedurilor de fond, inclusiv a celor de executare a hotărârilor judecătorești (Poiss c. Austria, Pinto de Oliveira c. Portugalia) cu consecința că executarea unei hotărâri judecătorești, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie să fie considerată ca parte integrantă din noțiunea de proces, în sensul art. 6 § 1 . Astfel, dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți (Immobiliare Saffi c. Italia).
Astfel cum a statuat C. Europeană a Drepturilor Omului în cauza Hornsby c. Greciei și Sandor c. României, administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției.
Pe cale de consecință, dacă administrația refuză să execute o hotărâre judecătorească sau o întârzie garanțiile art. 6 §1 de care a beneficiat justițiabilul în
fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi. În plus, instanța constată, în deplin acord cu jurisprudența instanței europene, că nu este oportun ca o persoana care, în urma unei proceduri judiciare, a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție (Metaxas c. Greciei).
Raportat la considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că administrația de stat nu poate, prin componentele sale, să ignore dispozițiile Convenției europene, adoptând reglementări legale care să-i creeze o situație de favoare în raport cu alți debitori și pe baza cărora să stabilească, în mod unilateral și arbitrar, data la care își va îndeplini efectiv obligațiile ce i-au fost stabilite în sarcină prin titluri executorii, reprezentate de o hotărâre judecătorească irevocabila. Pe de alta parte ,tribunalul va retine ca desi autoritatile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executarii unei hotarari judecatoresti indreptate impotriva sa CEDO a apreciat ca, in situatii de exceptie ,stabilirea unui termen
rezonabil pentru executare este o masura ce intra in marja de apreciere a statului.
Or, cauza dedusa judecatii este parte a unui fenomen contencios generalizat, existand un numar foarte mare de hotarari judecatoresti irevocabile avand ca obiect plata unor drepturi salariale ale personalului din sistemul judiciar, hotarari judecatoresti pronuntate intr-un timp scurt, a caror punere in executare este de natura a produce efecte semnificative asupra bugetului de stat.
Existenta unei atare situatii presupune cu necesitate identificarea unor resurse suplimentare apte sa sustina efectuarea platii sumelor stabilite prin hotarari judecatoresti irevocabile.Or, potrivit jurisprudentei constante a CEDO "autoritatile dispun de un termen rezonabil pentru a identifica cele mai adecvate mijloace pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti";(Cauza Burdov contra R. iei), acest termen neputand insa, sa depaseasca ceea ce este strict necesar pentru a gasi solutiile cele mai adapatate in situatiile exceptionale date.
Prin OUG nr 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale persoanlului din sectorul bugetar procedura de executare a fost esalonata in trei etape, astfel:";(…)a) in anul 2010 se plateste 34% din valoarea titlului executoriu;
in anul 2011 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu;
in anul 2012 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu.";
Potrivit prevederilor art 1 alin 2 din acelasi act normativ :";In cursul termenului prevazut la alin 1 orice cerere de executare silita se suspenda de drept";.
Prin Decizia nr 188 /_ referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor OUG nr 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, C. Constitutionala a constatat ca exista o stare de fapt obiectiva, cuantificabila si independenta de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public, respectiv stabilitatea economica a statului roman, astfel ca ordoanta de urgenta a fost adoptata in vederea atenuarii efectelor de criza economica generalizata.Adoptarea masurii criticate reclama, in mod indubitabil, urgenta;or, reglementarea urgenta a situatiei rezultate in asumarea raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului asupra unui proiect de lege si nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgenta.In aceste conditii, pentru
conservarea stabilitatii economice a statului singurul instrument ramas la indemana Guvernului a fost adoptarea unei ordonante de urgenta.
Asadar, in situatii extreme, precum cea de fata, implicatiile financiare legate de punerea in executare a hotararilor judecatoresti se pot constitui intr-o situatie extraordinara in sensul art 115 alin 4 din Constitutia R. iei in masura in care asemenea masuri sunt motivate in mod fundamentat, de apararea stabilitatii economice a statului roman.
Retinand ,asadar, incidenta in cauza a prevederilor OUG nr 71/2009 precum si conformitatea acestei ordonante cu Constitutia R. iei si prevederile Conventiei Europene a Drepurilor Omului tribunalul va constata ca executarea silita inceputa in dosarul executional nr nr. 566 /2011 al B. M. M. a fost suspendata de drept in temeiul art 1 alin 2 din OUG nr 71/2009.
In aceste conditii, vazand ca incheierea recurata a fost pronuntata cu gresita aplicare a legii, in temeiul art 304 pct 9 si art 312 Cod procedura civila tribunalul va admite recursul declarat de recurenta C. de A. C., împotriva Încheierii civile f. nr. din data de_ pronunțată în dosar nr._ al J. iei C. -N., pe care o modifică în totalitate și rejudecând va admite cererea de suspendarea a executării silite începute în dosarul execuțional nr. 566 /2011 al Biroului Executorului J. esc M. M. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de C. de A. C. împotriva Încheierii civile din_ pronunțată în dosarul nr._ al J. iei C. -N. pe care o modifică în sensul că admite cererea de suspendare a executării silite.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
P. , A. -M. B. | J. , R. M. | J. , L. -A. C. |
Grefier, L. B. |
Red.R.M./C.B.
3 ex./
Jud. fond: R. -M. P.
