Decizia civilă nr. 3361/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dos.nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.3361/2013
Ședința publică din data de 18 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: S. L. R.
C. P.
GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta-reclamantă SC
M. R. P. P. S., împotriva sentinței civile nr. 11800/_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. G., având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul recurentei-reclamante SC M. R. P. P. S., avocat Szedilek Lenke din Baroul Cluj, lipsă fiind intimatul-pârât M. G. .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat.
Intimatul-pârât M. G. a depus întâmpinare și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și timbrat.
Curtea comunică reprezentantului recurentei-reclamante SC M. R.
P. P. S., un exemplar din întâmpinare.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei-reclamante SC M. R. P. P. S., avocat Szedilek Lenke susține recursul așa cum a fost formulat și motivat în scris și în esență solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul anulării nr.curent 1 și 5 din Decizia de impunere nr.3. din_ privind taxa de ecarisaj în sumă de 50 lei și a sumei de 1.631 lei, reprezentând taxa de mediu, precum și anularea Dispoziției nr.1589 din_ privind respingerea contestației formulate de M. R. P. P. S. .
Apreciază că instanța de fond a interpretat greșit probele existente la dosar și nu a luat în considerare că la stațiile de distribuire carburanți toate activitățile sunt executate de societățile partenere cu angajații proprii,
societăți care au achitat taxa de mediu și pentru activitatea desfășurată în numele M. .
Sentința recurată este netemeinică și în totală contradicție cu hotărârile Consiliului Local G. prin care s-au stabilit taxa de mediu în funcție de numărul angajaților care lucrează la punctul de lucru și nu în
funcție de numărul angajaților care desfășoară activitatea în alte localități din țară. Astfel, întrucât M. nu desfășoară nicio activitate în M. G., nu are niciun angajat la punctele de lucru, nu poate fi obligat la plata taxei de mediu.
De asemenea, apreciază că sentința recurată a fost dată că încălcarea și aplicarea greșită a legii raportat la faptul taxa specială pentru finanțarea activității de ecarisaj nu este datorată de M., întrucât aceasta nu beneficiază de niciun serviciu conform prevederilor art.282 Cod fiscal și art. 30 din Legea 273/2006, stațiile M. din G. fiind administrate de societăți comerciale cu angajați proprii, societăți care au achitat taxele mai sus menționate.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 11800/0_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, s-a luat act de renunțarea la judecata excepției de nelegalitate a HCL G. nr.469/2010 și s-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC M. R. P. P. S., în contradictoriu cu pârâtul M.
G. prin primar.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că reclamanta SC
M. R. P. P. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. G. PRIN P., anularea în parte a Deciziei de impunere nr. 3. /_ emisă de pârât, prin care s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei de 50 lei, reprezentând taxă de ecarisaj și a sumei de 1631 lei, reprezentând taxă mediu, respectiv anularea Dispoziției nr.1589/_ privind respingerea contestației, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a pct.2 la 1.8 Alte taxe locale privind taxa locală pentru impact asupra mediului înconjurător din Anexa nr.1 al HCL G. nr.469/2010 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2011, deoarece au fost adoptate fără respectarea prevederilor Codului fiscal. Totodată, s-a invocat excepția de nelegalitate a pct.2 la 1.7 Taxe speciale privind taxa specială pentru finanțarea activității de ecarisaj din Anexa nr.1 al HCL nr.469/2010.
Pe fondul cauzei, reclamanta a arătat că Decizia de impunere nr. 3.
/_ și Dispoziția nr.1589/_ emise de pârât sunt nelegale și au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale, având în vedere că art. 283 alin.2 teza a 2-a din Codul fiscal a fost modificată de pct. I din anexa la Hotărârea nr.797/_ prin care a fost abrogată taxa specială pentru activități cu impact asupra mediului înconjurător.
Reclamanta a mai arătat că taxa specială pentru finanțarea activității de ecarisaj a fost adoptată în totală contradicție cu prevederile art.282 alin.1
C. fiscal și că din prevederile art.30 din Legea nr. 273/2006 reiese că taxele speciale se încasează numai de la persoanele juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
De asemenea, s-a susținut că reclamanta nu beneficiază de nici un serviciu conform prevederilor legale susmenționate, stațiile M. fiind administrate de societăți comerciale cu angajați proprii, astfel că nu poate fi obligată să achite taxe speciale.
Pârâtul M. G., prin P., a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în privința excepției de nelegalitate a HCL nr.469/2010, privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2011 iar în ceea ce privește taxele asupra mediului și cea pentru
finanțarea activității de ecarisaj, s-a solicitat respingerea acestora ca inadmisibilă, fiind lipsită de obiect.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că taxa locală pentru desfășurarea activității cu impact asupra mediului este legală și se datorează de toate societățile care se încadrează în condițiile stabilite de consiliile locale iar din contractul de operare în regim de agenție reiese că partenerii M. desfășoară activitate pentru și în numele reclamantei, cât și activitate în nume propriu, astfel că pentru activitatea desfășurată de reclamantă prin partenerii săi, în calitate de mandatar, agent, aceasta datorează taxă pentru desfășurarea de activități cu impact asupra mediului. Pentru considerentele mai sus arătate, reclamanta datorează și taxă de ecarisaj, astfel că decizia de impunere și dispoziția emisă sunt temeinice și legale.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a reiterat solicitările formulate în cadrul acțiunii introductive și a învederat că renunță la excepția de nelegalitate a HCL G. nr.469/2010. Totodată, a menționat că apărările formulate de pârât sunt eronate și că în cazul achitării taxelor de mediu și de ecarisaj de către reclamantă s-ar ajunge la dubla impunere, întrucât societățile care administrează în regim de agenție stațiile M. au achitat taxele mai sus arătate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui G.
, tribunalul a reținut că în ședința publică din data de_ a respins această excepție.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că prin Dispoziția 1589/2011 a fost respinsă contestația formulată de către SC M. R. P. P. S. împotriva Deciziei de impunere nr.3. /_ prin care s-au adus la cunoștință obligațiile de plată datorate bugetului local G. la data emiterii deciziei, respectiv taxa de ecarisaj în sumă de 50 lei și taxa de mediu, debit curent în sumă de 1631 lei, rămășiță la_ suma de 7107 lei, majorări de întârziere în sumă de 5704 lei, în total suma de 14.442 lei.
Prin HCL 797/2005 a Consiliului Local G. se prevede aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe similare acestora, precum și pentru amenzile care se indexează anual pe baza ratei inflației, aplicabile în anul fiscal 2006, iar pct. I din anexă nu abrogă în niciun fel art. 283 al. 2 C. fiscal .
Potrivit art. 283 al. 2 teza a II a din Legea 571/2003 consiliile locale pot institui taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător. Această taxă este diferită de taxele speciale prevăzute de art. 282, a căror stabilire și încadrare este condiționată de oferirea unor servicii de către instituția sau serviciul public local.
Potrivit HCL 469/2010 încadrarea societăților comerciale care desfășoară activități cu impact asupra mediului se face în funcție de codul CAEN al activităților desfășurate și numărul de angajați în cadrul societăților comerciale, astfel: întreprinderi mici, mijlocii și mari . Codurile CAEN pentru care reclamanta datorează taxa menționată și care au fost avute în vedere la stabilirea acesteia pentru anul 2011 au fost 4730 și 4711.
Prin contractele de agenție încheiate cu parteneri în vederea desfășurării activității în stațiile de benzinărie M., reclamanta realizează venituri atât din comercializarea de carburanți, cât și din comercializarea produselor alimentare sau tip shop . Din contractul de operare în regim de
agenție nr. 1449/_, reiese că partenerii M. desfășoară activitate pentru și în numele reclamantei, cât și activitate în nume propriu.
Cum la punctele de lucru situate în G. s-a constatat că se comercializează produse alimentare, băuturi, tutun și carburanți pentru autovehicule atât de către reclamantă cât și de către agenții colaboratori în nume propriu, în mod corect intimata a apreciat că reclamanta datorează taxă pentru desfășurarea de activități cu impact asupra mediului, atât pentru codul 4730, cât și 4711. Cum agenții din stațiile M. au achitat taxa pentru activitățile cu impact asupra mediului pentru activitățile lor proprii și reclamanta trebuie să achite această taxă pentru activitățile sale proprii.
Se mai reține că și pentru anii anteriori, 2006-2010 s-au stabilit obligații de plată identice cu cele din prezenta cauză, în sumă totală de 7850 lei din care debit -5476 lei și dobânzi /majorări -2374 lei prin Decizia de impunere nr. 3. /_ . Această decizie a fost contestată în instanță, iar prin Sentința civilă nr. 348/2011, pronunțată în dosar_ Tribunalul Galați a respins acțiunea reclamantei.
Față de cele de mai sus, apreciază instanța că actele contestate sunt temeinice și legale, motiv pentru care, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.C. M. R.
P. P. S.R.L., prin care s-a solicitat, în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304/1 C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul anulării nr. curent 1 și 5 din Decizia de impunere nr. 3. din_ privind 98 Taxa de ecarisaj PJ în sumă de 50 lei și 22 Taxa mediu pj, debit curent in sumă de 1631 lei, comunicată subscrisei la data de_ și anularea Dispoziției nr. 1589 din_ privind respingerea contestației formulate de
R. P. P. S.R.L. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței este nelegală, în speță fiind aplicabile prevederile art. 3041C.pr.civ., întrucât hotărârea atacată nu este susceptibilă de apel, precum și prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., pentru următoarele considerente:
A. Instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia art. 304 pct. 8
C. pr. civ.) când a respins acțiunea formulată de S.C. M. R. P. P. S.R.L.
Instanța de fond in mod nefondat a stabilit cu privire la dubla
impunere realizata de pârâtă "că la punctele de lucru situate la G. s-a constatat că se comercializează produse alimentare, băuturi, tutun și carburanți pentru autovehicule atât de către reclamantă cât si de către agenții colaboratori în nume propriu, în mod corect intimata a apreciat că reclamanta datorează taxă pentru desfășurarea de activități cu impact asupra mediului, atât pentru codul 4730 cât si 4711."
Așa cum rezultă din anexele la Contractul de operare in regim de parteneriat, Agenții nu comercializează carburanți in nume propriu doar in numele M. si au achitat pentru această activitate taxa de poluarea. Obligarea M. la achitarea acestei taxe încă odată ar duce la dubla impunere realizata de pârâtă asupra aceleiași activități desfășurate la aceeași locație.
Instanța de fond stabilește in mod eronat că agenții au achitat taxa numai pentru activitățile lor proprii atunci când rezultă clar din chitanțele, ordinele de plată precum si din Deciziile de impunere a agenților că aceștia au achitat taxa de mediu și pentru activitatea de comercializare a carburanților, activitate efectuată doar in numele M. .
Constatarea instanței este nefondată "Cum agenții din stațiile M. au achitat taxa pentru activitățile cu impact asupra mediului pentru activitățile lor proprii si reclamanta trebuie sa achite această taxă pentru activitățile sale proprii"
Instanța de fond nu a luat in considerare că la stațiile de distribuție carburanți toate activitățile sunt executate de societățile partenere cu angajați proprii, aceste societăți au declarat si au achitat taxa de mediu si pentru activitatea desfășurată in numele M. cod CAEN 5050 devenită 4730 Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule În magazine specializate ( fila 42-46 din dosarul de fond).
S.C. LUXI OIL S.R.L., societatea care administrează stația de distribuție carburanți din G., str. Teodor Neculuta nr. 24 a achitat taxa de mediu pentru activitatea 4730 Comerț cu amănuntul al carburanților cu toate ca aceasta activitate este desfășurata numai in numele M., aceasta societate desfășoară in nume propriu doar activitatea cu codul CAEN 5211 devenită 4711 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi si tutun.
Așa cum rezulta chiar din Dispoziția nr. 4341 din_ emisă de M.
prin P. taxa pentru activități cu impact asupra mediului înconjurător la stațiile de distribuire carburanți se datorează pentru două activități cu codurile CAEN 5050 devenită 4730 Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate și 5211 devenită 4711 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi si tutun, din care societățile partenere au achitat pentru activitatea cu cod CAEN 5050 devenită 4730 Comerț cu amănuntul al carburanților activitate pe care o desfășoară numai in numele M. . Astfel obligarea intimatei la plata acestei taxe duce la dubla impunere pentru aceeași activitate la aceeași locațiune.
B. Instanța de fond a aplicat greșit hotărârile Consiliului local (art.
304 pct. 9 C.pr.civ) când a stabilit ca "taxele de mediu pentru părțile contractului respectiv au cuantum diferit in funcție de codul CAEN al activităților desfășurate și a numărului de angajați din cadrul societăților, fiind fără relevanță numărul angajaților care își desfășoară activitatea la punctul de lucru".
Hotărârea instanței de fond este netemeinică și în totală contradicție cu prevederile HCL prin care se stabilește că taxele locale pentru activități cu impact asupra mediului înconjurător au cuantum diferit in funcție de codul CAEN al activităților desfășurate. Codurile CAEN nu influențează cuantumul taxelor de mediu, pentru stabilirea cuantumului taxei de mediu s-a luat in considerare doar numărul angajaților care desfășoară activitatea cu impact asupra mediului înconjurător și in funcție de aceasta a stabilit cuantumul taxei :
HCL 579/2006 stabilește:
pentru întreprinderi mici cu un nr. de până la 50 angajați in anul 2006 s-a stabilit o taxă de 200 lei/activitate/ an si in anul 2007220 lei/activitate/ an,
pentru întreprinderi mijlocii cu un nr. între 51-250 angajați in anul 2006 s-a stabilit o taxă de 500 lei/activitate/ an si in anul 2007550 lei/activitate/ an, iar - pentru întreprinderi mari cu un nr. de peste 251 angajați in anul 2006 s-a stabilit o taxă de 700 lei/activitate/ an si in anul 2007770 lei/activitate! an HCL 526/2007 stabilește:
pentru întreprinderi mici cu un nr. de până la 50 angajați in anul 2007 s-a stabilit o taxă de 220 lei/activitate/ an si in anul 2008231 lei/activitate/ an,
pentru întreprinderi mijlocii cu un nr. între 51-250 angajați in anul 2007 s-a stabilit o taxă de 550 lei/activitate! an si in anul 2008578 le/activitate/an,
pentru întreprinderi mari cu un nr. de peste 251 angajați in anul 2007 s-a stabilit o taxă de 770 lei/activitate! an si in anul 2008809 lei/activitate/ an.
HCL 117/2008 stabilește:
pentru întreprinderi mici cu un nr. de până la 50 angajați in anul 2008 s-a stabilit o taxă de 231 lei/activitate/ an si in anul 2009277 lei/activitate/an,
pentru întreprinderi mijlocii cu un nr. între 51-250 angajați in anul 2008 s-a stabilit o taxă de 578 lei/activitate/ an si in anul 2009694 lei/activitate/ an,
pentru întreprinderi mari cu un nr. de peste 251 angajați in anul 2008 s-a stabilit o taxă de 809 lei/activitate/ an si in anul 2009971 lei/activitate/ an.
Taxa de mediu, a fost stabilită de Consiliul local G. in funcție de numărul angajaților care lucrează la punctul de lucru si nicidecum in funcție de numărul angajaților care desfășoară activitatea in alte localități din tară. Întrucât M. nu desfășoară nici o activitate in M. G., nu are nici un angajat la punctele de lucru, nu poate fi obligat la plata taxei de mediu.
Hotărârea instanței de fond este netemeinică pentru faptul că nu a luat in considerare că M. R. P. P. S.R.L. nu are nici un angajat la punctele de lucru din G. si astfel dispozițiile Consiliului local nu i se aplică.
II. Sentința civilă nr. 11800/2012 pronunțata de instanța de fond este lipsita de temei legal, a fost data cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. pr. Civ);
Instanța de fond nu a luat in considerare că Taxa specială pentru
finanțarea activității de ecarisaj nu este datorată de M. . In conformitate cu prevederile art. 282. alin. (1) Cod fiscal pentru funcționarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale pot adopta taxe speciale. Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția/ serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
Art. 2 pct. 55 din legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale definește taxa specială ca " suma plătită de o persoana fizică sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituție publica ori un serviciu public.
Art. 30 stabilește că pentru funcționarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, ... aproba taxe specia le. Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
Din prevederile textelor legale mai sus enunțate rezultă clar că taxele speciale se încasează numai de la persoane juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
Întrucât M. nu beneficiază de nici un serviciu conform prevederilor art. 282 Cod fiscal si art. 30 din legea 273/2006, stațiile Mal din G. fiind administrate de societăți comerciale cu angajați proprii astfel societatea nu poate fi obligata să achite taxe speciale cu atât mai mult cu cat aceste taxe au fost achitate de societățile care administrează stațiile de distribuire carburanți.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul M. G., reprezentat prin
P., a solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat.
Potrivit HCL nr. 469/2010 încadrarea societăților comerciale care desfășoară activități cu impact asupra mediului se face in funcție de codul CAEN al activităților desfășurate si numărul de angajați in cadrul societăților comerciale astfel: întreprinderi mici (pana la 50 de angajați); întreprinderi mijlocii (intre 51-250 de angajați); întreprinderi mari (peste 251 angajați).
În mod eronat afirmă recurenta că taxa de mediu a fost stabilită de către Consiliul Local G. în funcție de numărul angajaților care lucrează la punctul de lucru. Recurenta face o interpretare proprie a dispozițiilor din hotărârea Consiliului local.
Așa cum și instanța de fond a reținut, potrivit H.C.L. nr. 469/2010 încadrare societăților comerciale care desfășoară activități cu impact asupra mediului se face în funcție de codul CAEN și numărul de angajați din cadrul societăților comerciale, fără a se face referire la angajații de la punctele de lucru din alte localități.
Codurile CAEN pentru care S.C. M. R. P. PRODUCT S.R.L. datorează taxa menționata si care au fost avute in vedere la stabilirea acesteia pentru anul 2011 au fost 4730 si 4711.
Prin contractele de agenție încheiate cu parteneri în vederea desfășurării activității în stațiile de benzinărie M., S.C. M. R. P. P.
S.R.L. realizează venituri atât din comercializarea de carburanți, cât și din comercializarea produselor alimentare sau de tip shop, lucru demonstrat prin anexarea bonului fiscal.
Potrivit pct. II. 3. din Contractul de operare în regim de agenție nr. 1449/_, partenerii M. desfășoară activitate pentru și în numele S.C. M.
R. P. P. S.R.L., cât și activitate în nume propriu.
La punctele de lucru situate în G. s-a constatat că se comercializează produse alimentare, băuturi, tutun și carburanți pentru autovehicole atât de către S.C. M. R. P. P. S.R.L., cât și de către agenții colaboratori în nume propriu.
Pentru activitatea desfășurată de către M. prin partenerii săi, în calitate de mandatar, agent, contestatoarea datorează taxă pentru desfășurarea de activități cu impact asupra mediului, atât pentru codul 4730, cât și pentru 4711, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond. Agenții din stațiile M. au achitat taxa pentru activitățile cu impact asupra mediului pentru activitățile lor proprii.
S-au stabilit obligații de plată pentru această taxă și pentru anii anteriori 2006- 2010 in suma totala de 7850 lei din care debit -5476 lei si dobânzi majorări - 2374 lei prin Decizia de Impunere nr. 3. 1_ . Aceasta decizie a fost contestata făcând obiectul dosarului nr._, în care instanța, Tribunalul Galați, a respins acțiunea S.C. M. R. P. P.
S.R.L. ca nefondată. Recursul declarat împotriva sentinței pronunțate nr. 348/_ a fost respins prin Decizia nr. 5334/_ ca nefondat.
Și pentru 2011 a fost emisă Decizia de impunere nr. 3. /_ prin care a fost stabilită și taxa de mediu pentru 2011.
Referitor la taxa de ecarisaj, așa cum am arătat partenerii M. desfășoară activitate pentru și în numele S.C. M. R. P. P. S.R.L., cât și activitate în nume propriu
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Prin Decizia de impunere nr. 3. /_ s-au adus la cunoștință reclamantei obligațiile de plată către bugetul local G. la data emiterii deciziei, respectiv taxa de ecarisaj în sumă de 50 lei și taxa de mediu, debit curent în sumă de 1631 lei, rămășiță la_ suma de 7107 lei, majorări de întârziere în sumă de 5704 lei, în total suma de 14.442 lei. Prin Dispoziția nr. 1589/2011 a fost respinsă contestația administrativă formulată de către SC M. R. P. P. S. împotriva deciziei de impunere.
Pentru anii anteriori, respectiv 2006- 2010, taxa pentru activitățile cu impact asupra mediului a fost in suma totala de 7850 lei din care debit - 5476 lei si dobânzi majorări - 2374 lei, stabilită prin Decizia de Impunere nr.
3. 1_, rămasă în vigoare după contestarea sa judiciară.
Prin HCL nr. 797/2005 a Consiliului Local G. s-a prevăzut aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe similare acestora, precum și pentru amenzile care se indexează anual pe baza ratei inflației, aplicabile în anul fiscal 2006, iar pct. I din anexă nu poate fi considerat că abrogă în vreun fel art. 283 al. 2 C. fiscal, potrivit căruia consiliile locale pot institui taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător. Această taxă este diferită de taxele speciale prevăzute de art. 282 Cod fiscal, a căror stabilire și încadrare este condiționată de oferirea unor servicii de către instituția sau serviciul public local.
Potrivit HCL nr. 469/2010 încadrarea societăților comerciale care desfășoară activități cu impact asupra mediului se face atât în funcție de codul CAEN al activităților desfășurate, cât și în funcție numărul de angajați în cadrul societăților comerciale - criterii cumulative, astfel: întreprinderi mici, mijlocii și mari . Codurile CAEN pentru care reclamanta datorează taxa menționată și care au fost avute în vedere la stabilirea acesteia pentru anul 2011 au fost 4730 și 4711.
Potrivit contractului de operare în regim de agenție nr. 1449/_, reclamanta realizează venituri atât din comercializarea de carburanți, cât și din comercializarea produselor alimentare sau tip shop. Rezultă că partenerii M. desfășoară activitate pentru și în numele reclamantei, cât și activitate în nume propriu, în stațiile de benzinărie M. . La cele situate în G. s-a constatat că se comercializează produse alimentare, băuturi, tutun și carburanți pentru autovehicule atât de către reclamantă cât și de către agenții colaboratori în nume propriu, astfel încât în mod corect pârâta intimată a apreciat că reclamanta datorează taxă pentru desfășurarea de activități cu impact asupra mediului, atât pentru codul 4730, cât și 4711. Cum agenții din stațiile M. au achitat taxa pentru activitățile cu impact asupra mediului pentru activitățile lor proprii, reclamanta trebuie să achite această taxă pentru activitățile sale proprii, derulate prin agenți.
Din această perspectivă, recurenta susține greșit că obligarea M. la achitarea acestei taxe ar duce la dubla impunere realizata de pârâtă asupra aceleiași activități desfășurate la aceeași locație, deoarece impunerea M. s-a
realizat numai pentru activitatea proprie, derulată prin agent, distinctă de activitatea derulată de agenți în nume propriu.
Se mai observă că taxa de mediu, a fost stabilită de Consiliul local G. in funcție de numărul angajaților care lucrează la punctul de lucru si nicidecum in funcție de numărul angajaților care desfășoară activitatea in alte localități din tară. Întrucât angajații respectivi derulează, în baza contractului de operare în regim de agenție încheiat de angajatorul lor, și activități M., ei trebuie avuți în vedere la stabilirea taxei.
Recurenta contestă și taxa specială pentru finanțarea activității de ecarisaj deoarece ea nu ar folosi serviciul public local pentru care s-au instituit taxa respectivă, în sensul că nu beneficiază de nici un serviciu de ecarisaj. Atât cu privire la acest aspect, cât și cu privire la taxa pentru activitățile cu impact asupra mediului, Curtea observă că taxele se datorează pentru existența unor activități derulate de recurenta reclamantă, chiar dacă acestea se derulează prin agenți, iar de serviciul de ecarisaj reclamanta beneficiază în aceeași măsură în care beneficiază și toți agenții economici cu activitate în G., serviciul adresându-se întregului teritoriu al localității și nu diferitelor locații particulare.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.C. M. R. P. P. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 11800 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. S. L. R. C. P.
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: A.M. B.
