Decizia civilă nr. 3370/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3370/2013
Ședința publică din data de 18 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: A. A. M.
G. -A. N. GREFIER: M. V. -G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursul declarat de recurenții- reclamanți N. R. D., N. D., împotriva sentinței civile nr.10834 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimații- pârâți P. M. C. - N., M. C. - N. ,
T. A., având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale și suspendare act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că reprezentantul recurenților- reclamanți N. R. D., N. D., avocat Costaș Cosmin și reprezentantul intimatului-pârât T. A., avocat Podaru O. au depus concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 martie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.10832 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea precizată formulată de reclamanții N. R. D., N. D., în contradictoriu cu pârâtii P. M.
C. N., M. C. N. R. PRIN P. și T. A. .
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv autorizație de construire (fila 1 volumul II dosar), promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare (fila 26 volumul II dosar ), HCL nr.28/2012 (fila 20 volumul II dosar), certificat de urbanis (fila 16 volumul II dosar), reiese că beneficiara autorizației este SC. Plast Technik SRL.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii s-a reținut următoarele:
Actiunea in anularea unui act administrativ adresata altui subiect de drept, ipoteza vizata de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, trebuie promovata in contradictoriu si cu beneficiarul actului atacat, care dobandește calitatea de parat. Rationamentul este logic si legal, avand la baza art. 47 Cod procedura civila privitor la coparticiparea procesuala in situatiile in care drepturile si obligatiile partilor, ce fac obiectul judecatii, au o cauza comuna, precum si art. 28 din Legea nr. 554/2004, care prevede ca dispozitiile acestei legi se completeaza cu prevederile C o d u l u i d e procedura civila. Desi legea nu precizeaza in
mod expres, se deduce, din logica interna a textului, ca actiunea se va formula atat impotriva autoritatii publice care a emis actul atacat, cat si impotriva beneficiarului actului, acesta din urma avand posibilitatea, in contradictoriu, sa-si formuleze apararile, in raport de sustinerile reclamantului.
Instanța nu poate pronunța o hotărâre judecătoreasca care să genereze efecte juridice fata de alte personane decat cele participante în proces. Ori, autorizația de construire atacata are în prezent un beneficiar care este terț fată de acest proces, împrejurarea care face ca cererea de suspendare și de anulare a acestui act să fie inadmisibila.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții N. R. D. și N. D. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei sprc rejudecare conform art. 312 alin 5 C. pr. civ., avându-se în vedere dispozițiile cuprinse în art. 304 pct. 7 și 9 C. pr. civ., cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe
.
În motivele de recurs se invederează faptul că obligația de motivare a hotărârilor judecătorești este rezultanta altor două exigențe ce decurg din art. 6 par. I al Convenției Europene a Drepturilor Omului, așa cum este aceasta interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului: pe de-o parte, acest text consacră dreptul oricărei persoane de a-și prezenta argumentele și observațiile în fața instanței 1; pe de altă parte. art. 6 par. I impune oricărei instanțe obi igația de a proceda la un examen efectiv al motivelor, argumentelor și propuneri lor de probe prezentate de părți. cel puțin pentru a le aprecia pertinenta". Așa cum decurge din jurisprudenta, Convenția impune obligația oricărei instanțe de a indica suficient de clar motivele pe care s-a sprijinit pentru a tranșa litigiul:". Această exigență, care contribuie la garantarea respectării principiului bunei administrări a justiției, nu poate fi întotdeauna înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat pentru fiecare argument al părților.
Pentru a determina dacă motivarea aleasă sau lipsa de motivare fac procedura inechitabilă, trebuie să se examineze dacă procedura în ansamblul ei a Îmbrăcat caracterul echitabil cerut de Convenție", Curtea, în cadrul unui asemenea examen, va lua în considerare intinderea obligației de motivare conform legislației naționale, care poate varia in funcție de natura deciziei, în funcție de diversitatea argumentelor pe care le poate formula o parte in justiție și in funcție de diferențele care există între dispozițiile legale, cutumele și concepțiile doctrinare din statele semnatare ale Convenției în materie de motivare și redactare a deciziilor și hotărâri lor judecătorești .
În principiu, motivarea inadecvată a unei hotărâri judecătorești nu face obiectul controlului Curții, întrucât rolul acesteia nu este acela de a substitui propria apreciere a faptelor și a probelor prezentate celei a instanței nationale". În schimb, lipsa motivării hotărârii judecătorești intră sub incidența controlului Curții. Astfel, dacă un justițiabil invocă în scris un argument suficient de clar și de precis, pe deasupra susținut de probe și de natură să aibă o incidență asupra soluției ce urmează să fie pronunțată în respectivul litigiu, este necesar ca instanța să analizeze acest argument și să formuleze un răspuns explicit și specific. A fortiori, cerința motivării hotărârii judecătorești prezintă o importanță particulară dacă argumentul invocat poate avea o incidență decisivă asupra obiectului litigiului" sau dacă sensul dispoziției legale sau reglementare care trebuie aplicată este ambiguu sau imprecis".
Din moment ce orice argument merită un răspuns și în condițiile în care hotărârea litigioasă nu conține niciun răspuns, Curtea caută să afle dacă tăcerea poate fi în mod rezonabil interpretată ca o respingere implicită. Dacă respectivul argument face parte dintr-o categorie juridică distinctă de cea din care fac parte celelalte argumente invocate, un răspuns specific și explicit se impune. În lipsa
unei asemenea motivații, este imposibil să se determine dacă respectivul argument a fost doar neglijat sau dacă, dimpotrivă, el a făcut obiectul unei respingeri implicite și, în această din urmă ipoteză, pentru ce motive!".
Se poate de asemenea întâmpla ca o anumită cerere să rămână fără răspuns (de pildă, o cerere de strămutare a unei cauze). În absența unei luări de poziție clare și precise asupra temeiniciei unei cereri, este de asemenea imposibil pentru Curte să determine dacă jurisdicția națională a neglijat să se pronunțe sau dacă ea a respins cererea, fără a se obosi însă să precizeze motivele pentru care a făcut acest lucru.
Curtea a admis că și o motivare sumară care s-a referit la toate argumentele invocate de părți corespunde exigențelor Convenției II. Atunci însă când o instanță de recurs oferă o altă soluție decât cea a instanțelor inferioare, instanța de control judiciar are obligația de a oferi o motivare detal iată a soluției și a motivelor pentru care au fost respinse argumentele contrare ale părților.
Prin hotărârea pronunțată în cauza Albina c. România"i, Curtea a sancționat lipsa motivării unei hotărâri judecătorești în materie civilă, pronunțată În recurs de Curtea de Apel Galați. Simplul fapt că instanța de a reamintit hotărârile adoptate în speță de către instanțele inferioare și argumentele în baza cărora acestea s-au întemeiat nu putea fi scutit de obligația de a examina problemele ridicate în recurs de către reclarnant. cu atât mai mult cu cat instanțele inferioare ale căror hotărâri au fost rezumate de către Curtea de Apel ajunseseră la concluzii radical diferite.
Arată că aprecierea instanței este eronată, întrucât: autorizațiile de construire au fost emise la solicitarea dl.T. A., care are calitatea de beneficiar, Plast Technik fiind menționată doar ca "investitor"; promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare era la data pronunțării sentinței radiată din Cartea Funciară, așa cum rezultă din extrasul depus, proprietari al terenului fiind dl. T. andrei și SOC Imobiliare S.R.L.; H.C.L. nr 28/2012 este lovită de nulitate, iar nelegalitatea a fost invocată de către noi, inclusiv pentru acest motiv, respectiv inexistența identității între titularul dreptului de proprietate asupra terenului reglementat și beneficiarul actului administrativ; certificatul de urbanism este un act de informare care poate fi solicitat de orice persoană
interesată.
Este evident faptul că instanța nu doar că a analizat sumar actele din dosar și efectele acestora, dar le-a analizat ignorânnd obligația de imparțialitate. Această conduită nu este scuzabilă întrucât proiectează în spațiul juridic o hotărâre judecătorească fără argumente sau cu abordări unilaterale, în condițiile în care însemnătatea litigiului și posibilele consecințe prejudiciabile ale actului administrativ normativ ar fi trebuit analizate cu foarte mare atenție.
Pentru aceste considerente, solicită respectuos admiterea recursului nostru chiar și doar cu privire la acest motiv de recurs.
Apreciază că, instanța a admis în mod eronat excepția inadmisibilității acțiunii apreciind că "actiunea in anularea unui act administrative adresat altui subiect de drept, trebuie promovată in contradictorialitate și cu beneficiarul actului atacat, care dobândește calitatea de pârât", în speță SC Plast Technik SRL având această calitate.
Așa cum a reținut Curtea de Apel în cuprinsul deciziei civilă nr. 814/2008 "
... Din economia dispozițiiilor Legii nr. 554/2004 nu se reține că in ipoteza in care un terț acționează pe calea contenciosului administrativ este obligat să cheme in judecată, pe lângă autoritatea publică emitentă a actului și beneficiarul actului administrativ. Pe de altă parte nici instanța de contencios administartiv nu este autorizată in mod expres să introducă din oficiu pe beneficiarul actului administartiv. Totodată, nu se poate reține cu temei că examinarea legalității
actului administrativ unilateral cu caracter individual atacat de un terț nu s-ar putea realiza altfel decât cu chemarea obligatorie in judecată și a beneficiarului actului administrativ. Regimul hotărârilor pronunțate de instanțele de contencios administrativ este același ca și al celorlalte hotărârijudecătorești. respectiv acestea produc efecte juridice relative, exclusiv față de părțile litigante. inter partes litigantes".
Dincolo însă de orice dispută teoretică cu privire la obligativitatea extinderii cadrului procesual prin introducerea în cauză a beneficiarului actului, subliniem faptul că beneficiarul actului - respectiv domnul T. A. a fost chemat în judecată. tocmai pentru a i se asigura opozabilitatea hotărârii judecătorești.
În rnotivarea excepției ridicate, atât M. C. N., cât și pârâtul T. A. au invocat faptul că beneficiarul real al actelor administrative individuale atacatc era societatea Plast Tehnik; or, această societate nefiind chemată în judecată prin cererea introductivă. actiunea în contencios administrativ este inadmisibilă întrucât nu au fost chemați în judecată toți subiecții pasivi ai acțiunii.
Față de aceste argumente, insusite de către instanța de fond. trebuie remarcat. prima facie, că aserțiunea pârâților este falsă. iar instanța în mod greșit a achiesat la ea, fără a cerceta în vreun fel inscrisurile din dosarul cauzei.
Astfel, pârâții nu au prezentat niciun fel de dovezi pentru a se putea stabili în mod corect calitatea de beneficiar al autorizațiilor de constuire pentru S.c. Plast Technik S.R.L.. din îscrisurile existente la dosar - autorizațiile de construire. prornisiunca sinalagmatică de vânzare- cumpărare. H.C.L. nr. 28/2012. certificatul de urbanism. nerezultând fără îndoială aceast fapt.
După cum se poate observa din lectura actelor atacate, autorizațiile de construire au fost eliberate la solicitarea domnului T. A. . aceasta având calitatea de beneficiar. Conform prevederilor art 7 alin 14 din Legea nr.50/1991 redactate astfel: "Valabilitatea autorizație: de construire se menține în cazul schimbării investitorului. Înainte de finalizarea lucrărilor. cu conditia respectării prevederilor acesteia și a înscrierii în cartea funciară a modificărilor intervenitc cu privire la drepturile reale imobiliare", Din lumina dispozițiilor legale sus menționate rezultă că pentru menținerea valabilității unei autorizații de construire in cazul schimbării investitorului. trebuie operare modificările cu privire la drepturile imobiliare. Altfel spus. are cal itatea de beneficiar/investitor doar persoana care poate doved i un drept real asupra terenului pe care se realizează construcția.
Din niciun act existent la dosarul cauzei nu rezultă efi Plast Technik ar fi titularul unui drept real cu privire la terenul din C. -N., S. Alverna . nr.71- 73.
Mai mult de atât, autoritatea publică nu avea dreptul de a face mențiuni suplirncntare celor prevăzute de lege, în cadrul autorizației de construire. Menționarea ca "investitor" il societății Plast Tehcnik S.R.L.. în baza prornisiunii sinalagmatice de vânzare cumpărare. s-a Tacut cu depășirea atribuțiilor legale, întrucât aruncă o umbră de incertitudine și confuzie asupra actelor adrninistartive atacatc, în fapt. Ia data de_ (Ia două zile de la emiterea autorizațiilor de construire!!!!) promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare dintre T. A. și se Plast Technik SRL -- care a stat la baza mențiunii - este radiată din cartea funciară: summa suminarum, actul j urid ic în baza căru ia autorizați i le de construire au fost ern isc pentru investitorul SC Plast Technik a fost desființat - cauza desființării fiind irelevantă pentru prezenta speță. Or, dispariția unui asemenea act atrage neîndoielnic caducitatca mentiunilor din auiorizatiile de construire cu privire la calitatea de investitor a societății Plast Tcchnik SRL Urmare a acestei caducităti, ignorând chiar celelalte argument
expuse de către noi. se Plast Tehnik SRL nu este beneficiar al acestor autorizații de construire. astfel efi excepția inadmisibilității acțiunii este nefondată.
S-a susținut oral și s-a achiesat de către judecătorul fondului - în paranteză fie spus, un judecător extrem de receptiv la solicitările domnului T.
A. și ale avocatului acestuia - că prin încheierea promisi unii sinalagmatice de vânzare cumpărare, SC Plast Technik SRL dobândește calitatea de beneficiar, Întrucât conform art. 6.2 domnul T. A. a cedat "dreptul de a construi pe parcela de teren cu privire la care s-a încheiat promisiunea de față".
Cu privire la puterea probatorie a acestei promisiuni de vânzare cumpărare facem următoarele observații:
Prin actul notarial nr. 1498 din_, autentificat de BNP Mureșan Claudiu Augustin, s-au radiat din cartea funciară promisiunile sinalagmatice nr. 14 și 15 din_, dintre T. A. și SC Plast Technik SRL, fără ca SC Plast Technik SRL să fie înscris ca titular de drept real. Reamintim aici că publicitatea prin cărțile funciare asigură opozabilitatea erga omnes a înscrierilor efectuate. În acest context, la dosarul cauzei există dovada radierii promisiunii sinalagmatice încheiate între T. A. și SC Plast Technik SRL; or, această radiere, opozabilă erga omnes, probează în mod clar faptul că SC Plast Technik SRL nu are nicio calitate, din perspectiva Legii nr. 5011991,raportat la terenul și autorizațiile de construire acordate, astfel încât chemarea în judecată a acestei entități nu mai era necesară, nefiind Îndeplinite condițiile coparticipării procesuale (art. 47 C. pr. civ.).
Obiect al promisiunii de vânzare cumpărare este încheierea în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare având ca obiect următoarele prestații:"transferul în proprietatea exclusivă a se Plast Technik SRL, la alegerea acesteia, a uneia din cele trei parcele construibile rezultate din dezmembrarea în patru parcele, parcelă care nu va depăși suprafața de 1/3 din suprafața totală a terenului de 3360 mp { .. r. După cum se poate observa din extrasul de Carte funciară, terenul în suprafața de 3360 mp nu a fost dezmembrat nici la data prezentului recurs. În consecință, coroborând prevederile art. 2.1. lit a și 6.2 din promisiune, cesiunea dreptului de a construi pe parcela rezultată in urma dezmembrării nu s-a produs Încă, fiind o cesiune sub condiție suspensivă, condiție neîndeplinită, terenul nefiind dezmembrat.
Prin promisiunea de vânzare cumpărare nu s-a transferat niciun drept real și nici nu a fost încheiat contarctul autentic de vânzare-cumpărare.
Prezentarea promisiunii de vânzare cumpărare - cumpărare nu dovedește decât existența unui raport obligațional între două părți, fără vreun impact În sfera autorității publice.
P. municipiului C. -N., E. BOC,
prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat,
Arată că prin sentința recurată s-a respins ca fiind inadmisibilă acțiunea precizată formulată de către rec1amanții N. R. D. și N. D. atât în ceea ce privește cererea de suspendare a actelor administrative cât și cererea de anulare a acestora. În motivarea hotărârii luate reține în esență instanța de fond faptul că orice acțiune ce vizează suspendarea și anularea unor acte administrative trebuie opusă atât emitentului actului administrativ cât și beneficiarului acestuia. Având în vedere faptul că reclamanții nu au înțeles să procedeze în acest sens, instanța de fond în mod legal a pășit la analiza excepției inadmisibilității acțiunii ridicată de pârâți, pronunțând o soluție
În mod temeinic și legal instanța de fond a admis excpția inadmisiblității acțiunii ridicată de pârâții din dosarul de fond, respingând în consecință acțiunea.
Atât Autorizația de construire nr. 468/_ cât și Autorizația de construire nr. 469/_ sunt emise în favoarea investitorului SC PLAST TECHNIK SRL la cererea intimatului T. A. . Prin cererea de suspendare și ulterior cererea de anulare formulate reclamanții au înțeles să cheme în judectă doar autoritatea emitentă a actului administrativ, respectiv Consiliul Local al municipiului C. -N. și pe solicitantul autorizației de construire, nefiind împrocesuat investitorul SC Plast Technik SRL de admitere a excepției invocate și de respingere în consecință a acțiunii ca fiind inadmisibilă.
Prin recursul promovat, recurenții solicită în principal în temeiul art. 312 alin. 5 din vechiul Cod de proc. civilă casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. Arată în esențăe recurenții faptul că în mod eronat instanța de fond a apreciat ca fiind necesară împrocesuarea SC Plast Technik SRL, având în vedere că nu se poate reține calitatea de beneficiar al autorizațiilor de construire a acestei societăti.
Atât solicitantul intimat T. A. cât și SC Plast Technik SRL au calitatea de beneficiari ai actelor administrative ce au fost emise. Acest aspect rezultă atât din cuprinsul actelor administrative ce fac obiectul controlului de legalitate în prezentul dosar cât și din faptul că, anterior emiterii acestora, au fost aprobate două documentații de urbanism PUZ și PUD pentru imobilul în cauză în favoarea beneficiarci se Plast Technik SRL. Actul administrativ prin care s-au aprobat aceste documentații este Hotărâre a Consiliului Local al municipiului C. -N. nr. 28/_ .
Pe de altă parte, situația trebuie analizată și din perspectiva întregului act normativ care reglementează problema executării lucrărilor de construire, în speță Legea nr. 50/199l.
Astfel, legiuitorul folosește în tot cuprinsul Legii nr. 50/1991 termenul investitor . Este adevărat că în cuprinsul art. 7 alin. 1 lit. b legiuitorul stabilește din punctul de vedere al drepturilor asupra imobilului asupra căruia urmează să se intervină cu lucrări de construire actele prin care se probează aceste drepturi (titlul asupra imobilului), Însă nicăieri în cuprinsul actului normativ nu este interzisă o "colaborare" între proprietarul unui teren și o persoană care dispune de capacitatea tehnico-economică să edifice construcția. Astfel, investitorul nu este un simplu executant al lucrărilor de construire, contractat de titularul unui drept asupra imobilului pentru realizarea fizică a lucrărilor de construire, ci este o persoană (fizică sau juridică) care participă atât din pucnt de vedere financiar cât și tehnic la realizarea investiției propuse.
În aceste condiții, este evident faptul că actul administrativ autorizație de construire va trebui emis atât în numele proprietarului cât și în numele investitorului, ambii fiind direct răspunzători pentru respectarea ulterioară a prevederilor actului administrativ. În acest sens sunt și prevederile art. 26 și urm. din Legea nr. 50/1991, care prevăd sancționarea și a investitorului în situația săvârșirii unor fapte de natură contravențională sau chiar penală.
Dacă ar fi înțelese textele legale ce reglementează autorizarea și executarea lucrărilor de construire în sensul dorit de recurenți, s-ar ajunge în situația în care dreptul de a construi ar fi negat oricărei persoane care are capacitatea și dorința de a-l exercita, și care, în lipsa unui titlu asupra unui imobil adecvat, hotărăște să se implice într-o formă de asociere cu beneficiarii unui astfel de titlu.
Este evident faptul că se Plast Technik SRL nu ar fi putut adresa o cerere de emitere a autorizației de construire pentru acel imobil cu indicarea doar a acesteia ca beneficiară a actului administrativ, fiindcă s-ar fi ajuns la o rezolvare nefavorabilă a acestei solicitări. Soluția corectă din punct de vedere legal și care asigură posibilitatea unui control complet asupra modului de respectare a
prevederilor autorizației de construire este cel uzat de beneficiarii actelor administrative în cauză.
Pârâtul T. A. , prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat; cu cu cheltuieli de judecată,
Invederează faptul că recurenții își spirijină recursul în principal pe două motive de recurs: Hotărârea instanței de fond ar fi nemotivată corespunzător; Hotărârea instanței de fond ar fi ne legală.
Cu privire la faptul că Sentința civilă nr. 10834/_ nu ar fi fost motivată corespunzător Recurenții consideră că hotărârea instanței de fond nu ar respecta minimele exigențe cu privire la motivarea unei hotărâri judecătorești (motivarea necorespunzătoare ar echivala chiar cu o lipsă a motivării), fiindu-le astfel încălcat dreptul la un proces echitabil raportat la jurispudența CEDO. În opinia lor, poziția Curții de la Strasbourg asupra acestei chestiuni ar fi incidentă și în această cauză, pentru că instanța nu ar fi supus spre analiză contraargumentele aduse la excepția de inadmisibilitate, ci ar fi achiesat direct la opinia noastră. În realitate, nu se poate pune problema unei motivări necorespunzătoare a Sentinței civile nr. 10834/_, deoarece instanța a dispus admiterea excepției inadmisibilității acțiunii recurenților după ce a constatatat temeinicia susținerilor noastre. Din notele de ședință depuse de recurenți pentru termenul din_, se poate observa că singurul contraargument al părții adverse a fost respingerea excepției inadmisibilității ca nefodată pe motiv că nu ar exista vreo probă la dosar. Însă, subsemnatul am demonstrat prin documentele existente la dosar că beneficiarul autorizațiilor de construire, care au fost atacate în prezenta cauză, este în realitate investitorul SC Plast Technik SRL.
Prin urmare, instanța în mod just a admis excepția invocată, pentru că în lipsa beneficiarului actelor, judecata nu putea continua. Dacă în motivare instanța nu a facut referire la presupusele contraargumente ale recurenților, acest lucru se datorează faptului că nu a existat o "bătălie a argumentelor" așa cum susțin aceștia.
II. Cu privire la nelegalitatea Sentinței civile nr. 10834/_ Instanța de fond ar fi apreciat în mod eronat că beneficiarul autorizațiilor de construire ar fi SC Palst Technik prin faptul că nu ar fi cercetat cu atenție înscrisurile de la dosar.
Astfel, instanța la momentul pronunțării a avut în vedere patru acte: promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumărare în baza căreia s-a cesionat dreptul de construire (încheiată între subsemnat și SC Plast Techink), autorizațiile de construire (care menționează ca investitor societatea amintită), Hotărârea de Consiliu Local nr. 28/2012 (de aprobare PUZ/PUD în vederea demarării aceluiași proiect de construire și care are drept beneficiar același investitor), precum și certificatul de urbansim (care cuprinde mențiuni asemănătoare).
Însă, din perspectiva recurenților aceste înscrisuri nu ar releva calitatea SC Plast Technik de beneficiar al autorizațiilor de construire, după cum urmează: a) promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare
Conform recurenților, promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare nu ar produce niciun efect în planul autorizațiilor de construire deoarece, pe de o parte, a fost radiată din Cartea Funciară la data pronunțării sentinței, iar pe de altă parte, oricum acest contract nu ar fi condus la o cesiune a dreptului de construire pentru că de acest drept ar beneficia strict un titular de drept real asupra terenului construibil și de asemenea, cesiunea dreptului s-ar fi aflat sub condiție suspensivă (și aume sub condiția dezmembrării terenului în parcelele prevăzute în contract).
În primul rând, radierea promisi unii s-a facut raportat la evoluția raporturilor contractuale dintre subsemnat și SC Plast Technik. Inițial, proiectul promovat de SC Plast Technik s-a configurat în construirea a două imobile de locuințe colective pe terenul subsemnatului. În acest sens, m-am obligat prin antecontract că voi înstrăina acest teren, însă până la momentul înstrăinării, pentru ca societatea investoare să poată demara lucrările, a cesionat și dreptul de construire potențial (împreună cu cesiunea dreptului de folosință asupra terenului) cu angajamentul că voi acorda celeilalte părți tot sprijinul necesar în vederea obținerii autorizațiilor de construire. La momentul emiterii autorizațiilor de construire această înțelegere exista așa cum a fost încheiată în forma sa inițială. Ulterior, SC Plast Technik a cesionat la rândul ei dreptul de construire obținut efectiv prin autorizațiile de construire, cu privire la un imobil dintre cele două proiectate, către o altă societate investitoate - SOC Imobiliare SRL. Aceasta din urmă m-a contactat în vederea încheierii unei vânzări a unei cote de Yz din teren aferente construcției pentru care a dobândit dreptul de construire. În aceste împrejurări, era firesc ca promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare dintre subsemnat și se Plast Technik SRL să nu se mai mențină În exact aceleași condiții existente la început. Însă, acest fapt nu afectează cu nimic dobândirea dreptului de construire de către se Plast Technik, căci Între societatea investitoare și subsemnat s-au menținut acele aspecte ale Înțelegerii care presupun instrăinarea viitoare a celeilalte cote de Yz din teren aferent construcției pentru care se Plast Technik își păstrează în continuare dreptul de construire.
De asemenea, concluzia la care ajung recurenții prin interpretarea art. 7 alin.(14) din Legea nr. 5011991 și anume că doar titularul unui drept real asupra terenului poate beneficia de un drept de construire, este lipsită de temei legal, deoarece nu există vreo dispoziție expresă a legii care să prevadă acest aspect, iar articolul 7 alin.(l4) invocat de către recurenți vizează o ipoteză distinctă - cesiunea dreptului obținut prin autorizație de construire și efectele cesiunii asupra valabilității autorizației (spre exemplu, cum a fost cazul cesionării către SOC Imobiliare). Mențiunea textului de lege cu privire la înscrierile în Cartea Funciară a modificărilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare se aplică în măsura în care au existat asemenea modificări, însă în niciun caz acest înțeles al normei nu poate fi denaturat astfel încât să se presupună că ar institui condiția ca beneficiarul unei autorizații de construire să fie în mod obligatoriu și titularul unui drept real.
Nu în ultimul rând, din conținutul promisiunii sinalagmatice de vânzare- cumpărare (partea care prevede caluzele anticipatorii - pct. 6.1, 6.2, 6.3) rezultă cu claritate că voința părților a fost ca dreptul de construire să fie cedat la data încheierii contractului, nefiind supus niciunei condiții suspensive așa cum susțin recurenții, parcelarea urmând să aibă loc doar la momentul la care urma să se încheie contractul de vânzare propriu-zis.
b) mențiunea făcută de autoritatea emitentă în cuprinsul autorizațiilor de construire în mod nepermis, cu depășirea atribuțiilor ce îi revin, autoritatea emitentă ar fi menționat în cuprinsul autorizațiilor de construire calitatea de investitor a SC Plast Technik, ceea ce ar fi condus totodată la crearea unei incertitudini în ceea ce privește beneficiarul actelor.
Nu vedem care ar fi depășirea atribuțiilor autorității emitente, în măsura în care aceasta a eliberat cele două autorizații de construire în baza competenței conferite de lege.
Art. 1 din Legea nr. 50/1991 impune doar titularul cererii de eliberare a autorizației de construire cerința de a fi proprietar sau deținător al unui alt drept real, însă nu condiționează cu nimic persoana beneficiarului. Lucru firesc, căci
nimeni în afară de proprietar (sau alt titular de drept real care îi conferă folosința unui imobil) nu ar trebui să poată obține o autorizație de construire pentru imobi luI respectiv, însă dacă acesta înțelege să își cedeze acest drept în favoarea unei alte persoane din diverse rațiuni, acesta trebuie să fie liber să o poată face, existând în acest caz o lipsă de suprapunere între titularul dreptului asupra imobilului și beneficiarul efectiv al actului.
Dacă în cuprinsul autorizațiilor s-a menționat calitatea de investitor a SC Plast Technik, prin mențlunea respectivă s-a urmărit consacrarea unei realități create prin promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare tocmai pentru a se înlătura orice dubiu cu privire la persoana care este beneficiarul autorizațiilor de construire.
Tot recurenții mai susțin si faptul că radierea promisiunii sinalagmatice de vânzare- cumpărare ar avea consecințe și asupra acestor mențiuni, determinând o caducitatea lor.
Consideră că mențiunile nu sunt producătoare de efecte juridice (Plast Technik este beneficiara actelor ca urmare a cesiunii dreptului de construire realizată prin antecontract și nu ca efect al mențiunilor din cuprinsul autorizațiilor de construire), așadar nu pot să fi caduce. Observațiile făcute la situația radierii antecontaractului din Cartea Funciară rărnân aplicabile și aici.Hotărârea de Consiliu Local nr. 28/2001 și documentația de urbanism Prin HCL nr. 28/2001 s-a adoptat PUZ/PUD pentru a putea fi realizat proiectul de investiție inițiat de SC Plast Technik. Astfel, pentru identitate de rațiune, benefic iara și acestui act normativ este tot SC Plast Technik. De aceea, Hotărârea a avut rândul ei relevanță în a stabili beneficiarul autorizațiilor de construire având în vedere că actul normative are aceeași cauză mediată ca și cele două autorizații.
Analizind recursul declarat prin prisma motivelor invocate Curtea retine urmatoarele
:
In ceea ce priveste exceptia de tardivitate invocata de catre intimatul parat T.
A. in ceea ce priveste recursul declarat impotriva solutiei data cererii de suspendare a executarii actului administrativ Curtea apreciaza ca aceasta exceptie este nefondata
Astfel hotararea recurata in cauza a fost comunicata reclamantilor recurenti la data de_ .Chiar daca pe dovada de indeplinire a procedurii de comunicare se indica data de_ este evident ca este vorba de o simpla eroare materiala .Astfel conform mentiunii grefierului de pe sentinta recurata comunicarea hotararii s-a realizat in data de_ si a fost primita de reclamanti in_ asa cum rezulta din stampila postei .
Termenul de 5 zile pentru atacarea solutiei date cererii de suspendare s-a implinit la data de_ care a fost o zi de duminica .In consecinta conform, art.
100 alin. 5 C.pr.civ acest termen s-a prelungit pana la sfarsitul zilei de_ data la care a fost depus recursul din speta .
In ceea ce priveste solutia respingerii ca inadmisibila a cererilor de suspendare si anulare a autorizatiilor de construire din speta Curtea apreciaza ca solutia primei instante chiar daca este sumara este suficienta pentru a concluziona ca hotararea primei instante este motivata.
Astfel prima instanta concluzioneaza ca din cuprinsul autorizatiei de construire ,a promisiunii sinalagmatice de vanzare cumparare ,a certificatului de urbanism ,a HCL C. N. 28/2012 rezulta ca SC Plast Technik SRL are calitatea de beneficiar al autorizatiei de construire si apreciaza ca in acesta calitate trebuia chemat in judecata ,nechemarea in judecata a acestui beneficiar ducind la concluzia ca actiunea este inadmisibila .
Statuarea asupra calitatii de beneficiar prin prisma mentiunilor din cele doua autorizatii de construire raspunde si argumentelor invocate de catre
reclamanti si prin care acestia sustineau in esenta ca SC Plast Technik SRL nu are calitatea de beneficiar al autorizatiei de construire.
In concluzie Curtea apreciaza ca motivul de recurs vizind nemotivarea hotararii primei instante este nefondat .
In ceea ce priveste motivul de recurs vizind nelegalitatea aceleiasi hotarari judecatoresti Curtea apreciaza ca in mod gresit prima instanta a retinut ca actiunea este inadmisibila .
In primul rind se impune a se analiza care este sfera persoanelor care trebuie sa stea in judecata in cazul in care se solicita anularea actului administrativ.
Legea 554/2004 nu contine dispozitii in acest sens urmind asadar ca aceasta problema sa fie solutionata conform principiilor din dreptul comun .In baza acestora este evident ca intr-o actiune de anulare a unui act este necesar sa figureze ca parat nu doar autoritatea emitenta a actului administrativ dar si persoana care dobandeste drepturi in mod direct si exclusiv din respectivul act atacat ,persoana denumita a fi beneficiar al actului sus mentionat.In fapt este vorba de o coparticipare procesual pasiva obligatorie fiind de neconceput ca un act sa fie anulat fata de emitentul sau dar beneficiarul sa se poate prevala in continuare de dreptul nascut exclusiv si direct din actul ipotetic anulat .
In speta este necesar a se stabili cine este beneficiarul celor doua autorizatii de construire atacate in speta respectiv disputa poarta asupra calitatii de beneficiar a SC Plast Technik SRL .
Stabilirea acestei calitati trebuie realizata având in vedere exclusiv continutul autorizatiilor de construire si nu interpretarile ulterioare pe care partile litigante in intimpinarile depuse la dosar le-au dat acestui continut .
Pentru a rezolva aceasta problema este necesar asa cum s-a aratat mai sus stabilirea intinderii continutului sintagmei de beneficiar al actului atacat .Curtea apreciaza ca in aceasta sintagma trebuie incluse doar persoanele ce dobandesc drepturi in mod direct in baza actului atacat .
Persoanele ce dobandesc drepturi din acte juridice incheiate in legatura cu actul atacat, conexe acestuia si care nu au obtinut in favoarea lor acel act in mod direct nu au calitatea de beneficiar al actului administrativ respectiv intrucit dreptul lor nu se naste din actul administrativ ci dintr-un alt act juridic conex
,legat de actul administrativ .
In cazul autorizatiilor de construire din interpretarea coroborata a art. 1,2,7 din Legea 50/1991 republicata rezulta ca dreptul nascut din aceasta autorizatie este dreptul ce permite executarea lucrărilor de construcții corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiil iar beneficiarul acesteia este persoana ,titulara unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții care obtine acest drept si care beneficiaza astfel de efectele acestui act.
Aceasta persoana poate incheia fie anterior ,fie ulterior obtinerii autorizatiei de construire diverse acte juridice legate de aceasta autorizatie de construire inclusiv din perspectiva executiei acesteia ,a finantarii ei etc.In acest sens atat Legea 50/1991 republicata cit si Normele sale metodologice cuprinse in Ordinul 839/2009 fac referire la persoane ce pot avea calitatea de investitor
,executant ,administrator ,manager de poriect.
Acestea sunt persoane care nu sunt beneficiarele autorizatiei de construire, nefiind titularele unui drept real asupra imobilului ,dar ele se afla in baza altor acte juridice in raporturi juridice cu beneficiarul autorizatiei ,acte ce dau nastere unor drepturi de creanta(in masura in care ar fi vorba de drepturi reale ar avea loc o cesiune a autorizatie de construire confrom art. 7 din Lega 50/1991 republicata).Drepturile lor sunt dependente de dreptul dobandit de
beneficiarul autorizatiei de construire .Legea 50/1991 republicata si Ordinul 839/2009 le recunoaste diverse drepturi in legatura cu realizarea constructiilor dar aceste drepturi sunt accesorii dreptului beneficiarului autorizatiilor ,neavind o existenta de sine statatoare si subzistind astfel doar in masura in care subzista dreptul beneficiarului autorizatiei de construire prevazut de art. 1 si 2 din Legea 50/1991 republicata .
Tertii care au incheiat aceste acte juridice sunt evident interesati de soarta autorizatiei de construire intrucit de soarta juridica a acesteia depind si drepturile lor nascute in baza unor acte juridice civile ,dar aceste ultime drepturi nu le confera calitatea de beneficiar al autorizatiei de construire intrucit in patrimoniul lor prin aceasta autorizatie nu se naste direct un drept .
Aplicind cele mai sus expuse in speta rezulta ca proprietarul terenului asupra caruia urmeaza a se realiza constructiile autorizate in speta si singurul titular al unui drept real ,respectiv paratul T. A. este si beneficiarul autorizatiilor de construire.
Conform cuprinsului celor doua autorizatii el este solicitantul autorizatiilor si in baza actelor prezentate de el s-au emis aceste autorizatii avind in vedere calitatea sa de proprietar al terenului.Este evident asadar ca in patrimoniul acestui parat din autorizatiile de construire s-a nascut direct dreptul prevazut de art. 1 si 2 din Legea 50/1991 republicata respectiv de a executare a lucrărilor de construcții corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor.
In aceleasi autorizatii de construire se arata ca SC Plast Technik SRL are calitatea de investitor in baza promisiunii sinalgmatice de vanzare cumparare incheiata la data de_ .
Privind aceasta mentinune prin prima celor mai sus mentionate rezulta ca aceasta mentiune nu transforma SC Plast Technik SRL in beneficiar al autorizatiilor de construire emise ci doar indica faptul ca titularul si beneficiarul autorizatiilor de construire se afla intr-un raport juridic nascut dintr-o promisiune sinalgamatica de vanzare cumparare cu acest investitor .
In patrimoniul acestui investitor nu s-a nascut insa din autorizatiile de construire dreptul prevazut de art. 1,2 din leega 50/1991 republicata acest drept fiind recunoscut paratului T. A. .
Totodata T. A. nu a cesionat prin promisiunile sus indicate in favoarea SC Plast Technik SRL dreptul nascut din autorizatii intrucit aceasta promisiune este anterioara nasterii acestui drept ,ci a cesionat doar un drept de creanta ce produce efecte doar intre partile contractante ca acesta sa construiasca pe terenul sau .
Avind in vedere aceste considerente rezulta ca inserarea in cuprinsul autorizatiilor de construire atacate in speta a imprejurarii ca SC Plast Technik SRL are calitatea de investitor nu ii confera acesteia calitatea de beneficiar al autorizatiilor de construire .Aceasta mentiune indica doar existenta unui raport juridic obligational intre beneficiarul autorizatiei de construire si SC Plast Technik SRL nascut din promisiunea sinalagmatica de vanzare cumparare incheiat in anul 2011 in legatura cu cele doua constructii ce se doresc a fi realizate pe terenul proprietatea paratului T. A. . Asa cum s-a aratat deja Legea 50/1991 republicata si Ordinul 839/2009 recunoaste unor asemenea persoane diverse drepturi in legatura cu realizarea constructiilor dar aceste drepturi sunt accesorii dreptului beneficiarului autorizatiilor ,neavind o existenta de sine statatoare si subzistind doar in masura in care subzista dreptul benenficiarului autorizatiei de construire prevazut de art. 1 si 2 din Legea 50/1991 republicata si nu le transforma in benenficiari ai acestor autorizatii.
HCL C. N. 28/2012 nu ii confera lui SC Plast Technik SRL calitatea de beneficiar al autorizatiilor de construire, aceasta calitate putind rezulta doar din continutul autorizatiei coroborata cel mult cu un act ulterior emiterii acesteia de cesiune a drepturilor nascute din aceste autorizatii in conditiile reglementate de Legea 50/1991 republicata .
In aceste conditii respingerea actiunii ca inadmisibila pentru nechemarea in judecata si a investitorului apare a fi nelegala, impunindu-se asadar casarea hotararii recurate si trimirea cauzei spre rejudecare .
Cu ocazia concluziilor scrise formulate in fata primei instante s-a depus de catre recurentii reclamati un extras CF actual din care rezulta ca o cota de 1/2 parte din dreptul de proprietate asupra terenului a fost instrainata de catre paratul T. A. lui SC SDC Imobliare SRL .In aceste conditii raportat la prevederile art. 7 alin. 14 din Legea 50/1991 republicata si art. 16 indice 1 din Legea 554/2004 este necesar a se verifica daca se impune introducerea in cauza si a acestei persoane ,necesitatea acestei extinderi a cadrului procesual neputind fi discutata in primul ciclu procesual datorita retinerii inadmisibilitatii actiunii pentru nechemarea in judecata a SC Plast Technik SRL .
Pentru toate cele mai sus expuse Curtea in temeiul art. 304 indice 1 C.pr.civ
,art. 301 C.pr. civ corob cu art. 14,20 din Legea 554/2004 ,art. 312 C.pr.civ ,art. 316 C.pr.civ va respinge exceptia de tardivitate ,va admite recursul declarat in cauza ,va casa sentinta recurata in intregime si va trimita cauza spre rejudecare aceleiasi instante urmind ca in rejudecare prima instanta sa aiba in vedere ca actiunea este admisibila si fara chemarea in judecata a SC Plast Technik SRL in baza calitatii detinute pana in prezent precum si cele indicate in alineatul precedent .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge excepția de tardivitate.
Cu majoritate de voturi admite recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.10832 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiați instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată înședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||||
S. | L. R. A. | A. | M. | G. | A. | N. |
c
u opinie separată conform dispozitivului
GREFIER
M. V. -G.
Red.A.A.M./A.C.
2 ex./_ Jud.fond.Rădulescu A.
